Sunteți pe pagina 1din 2

Republica Federala Germania

(Bundesrepublik Deutschland )

Situata in inima Europei, Republica Federala Germania, cu o suprafata de aproximativ


357000 km2 (de 1,5 ori mai mare decat Romania) are noua vecini: Danemarca in nord,
Olanda, Belgia, Luxemburg si Franta in vest, Elvetia si Austria in sud si Republica Ceha si
Polonia in est. Aflandu-se in centru, RFG este mai mult decat o punte de legatura esentiala
intre Europa de vest si cea de est, dar si o punte importanta intre peninsula Scandinavia si
tarile mediteraneene. Germania se intinde mai mult de-a lungul meridianelor (876 km) decat
de-a lungul paralelelor (640 km). Lungimea totala a granitelor, atat naturale cat si artificiale,
atinge 3758 km. Ca populatie, este pe locul 2 in Europa, dupa Rusia. Desi are o populatie mai
mare decat cea Frantei (81 milioane loc.), are o suprafata mult mai mica.

Din punct de vedere geografic, Germania poate fi impartita in 5 regiuni care


impresioneaza prin frumusetea peisajelor:
 Campia de Nord a Germaniei
 Zona Centrala Inalta
 terasa din sud-vest considerata o panorama
 poalele Alpilor in sud
 Alpii Bavarezi
Datorita climei reci, in campiile joase din nord predomina stepa ierboasa presarata cu
numeroase lacuri si marginita la nord de mici golfuri. De aici porneste o fasie foarte fertila
spre Zona Centrala. In Marea Nordului si Marea Baltica se afla numeroase insule. In Marea
Nordului sunt Insulele Frisian de Est, Insulele Frisian de Nord si Insula Helgoland. In Marea
Baltica sunt insulele Ruegen, Hiddensee si Fehmarn. Caracteristice tarmului Marii Baltice
sunt fiordurile Schleswig-Holstein si lacurile din vestul Pomeraniei, o provincie apartinand
fostei Prusii.
Zona Centrala Inalta imparte Germania in cea de nord si cea de sud. Valea Rinului
central constituie o artera naturala de comunicatie. Zona Centrala Inalta contine Masivul
Rhenish Schist, compus din Hunsrueck, Eifel, Taunus, Westewald, Bergisches Land si
Sauerland, Muntii Hessian si Muntii Weser si Leine in vest si centru. Chiar in inima
Germaniei se inalta Muntii Harz. Spre est sunt Muntii Rhoen, padurea Bavareza, dealurile
Fichtel, padurea Franca, padurea Turingiei si Muntii Mineraleri.
Peisajul Zonei Centrale Inalte in partea de sud-vest, in forma de terasa, imbratiseaza
Valea Rinului Superior cu lanturile muntoase Padurea Neagra, Padurea Oden si Spessart,
Padurea Palatina cu Haardt, si terasa Svaba-Franca.
Poalele Alpilor cuprind inaltimile Svabe-Bavareze cu dealurile si lacurile mari din sud,
peisajul deluros din Bavaria Joasa si Valea Dunarii. Caracteristice acestei regiuni sunt
ierburile joase, dealurile rotunjite si lacurile Chiemsee si Stanberger. Dealtfel, apar numeroase
sate mici.
Partea germana a Alpilor cuprinsa intre Lacul Constanta si Berchtesgaden este
compusa din Alpii Bavarezi, Muntii Allgäu si Alpii Berchtesgaden. In aceasta lume a Alpilor
domnesc lacurile pitoresti precum Königsee si diferite statiuni turistice.

Germania este situata in zona vanturilor reci de vest dintre Oceanul Atlantic si
climatul continental din est. Schimbarile importante de temperatura sunt foarte rare. Iarna,
temperaturile sunt, in medie, de 1,5 grade C in regiunile joase si –6 grade C in munti. Cea mai
calduroasa luna a anului este iulie, temperatura ajungand pana la 20 grade C. Exceptii fac
doar Rinul Superior, care are un climat extrem de bland, Bavaria Inalta, care fiind la poalele
Alpilor beneficiaza de un vant cald numit Foehn din sud si Muntii Harz.

Istoria unei tari zbuciumata de razboaie


Se crede ca istoria Germaniei de azi a inceput in anul 9 dupa Hristos, cand Arminius,
un print al unui trib germanic numit Cherusci, a reusit sa infranga 3 legiuni romane. Inainte de
acesta nu se mai stie nimic si, ca urmare, e considerat primul erou german. Dupa aceasta,
crearea natiunii germane a durat sute de ani. Cuvantul “deutsch” (german/a) a fost folosit
pentru prima oara, probabil, in secolul al 8-lea si initial definea limba vorbita in estul
regatului francez. Cu timpul, vorbitorii acetstei limbi si-au atribuit o suprafata in care s-au
stabilit toate triburile care vorbeau aceasta limba. Astfel, s-a format asa zisa Deutschland, care
nu era inca o tara, ci o aglomerare a triburilor germanice. Totusi, granita din vest a ramas
stabila, pe cand cea din est varia, deplasandu-se timp de 900 de ani dupa unire intre raurile
Elbe si Saale. Expansiunea s-a oprit in secolul al 14-lea.
Tranzitia din Imperiul Caroligian de est in Imperiul German a inceput in anul 911
cand ducele Conrad I a fost ales drept primul rege german. Incetul cu incetul, succesorul sau a
reusit sa organizeze triburile unindu-le, incluzand taxe si facand sa fie recunoscut in intregul
imperiu. De atunci, regii se puteau incorona drept imparati. Totusi, pentru a fi recunoscuti,
imaparatii trebuiau sa fie incoronati de catre Papa la Roma. In 1075, datorita unei dispute intre
Henry IV si Papa Grigore al VII-a, au inceput o serie de razboaie civile care nu recunosteau
puterea Bisericii. Ca urmare, desi tarziu, Martin Luther contesta puterile Bisericii infiintand
Biserica Protestanta, care contrazicea doctrina si modul de lucru al Bisericii de la Roma. Dupa
nenumarate conflicte si discutii Biserica in sfarsit a recunoscut celelalte 2 religii protestante,
in 1555.
Dupa 4 secole nelipsite de conflicte, razboaie si revolutii, in 1914 urmasul la tronul
Austriei este asasinat. In aceasta crima, Germania si imperiul Austro-Ungar au vazut un motiv
perfect pentru a declara razboi. Unicul lor scop era expansiunea Imperiului German si
cucerirea Frantei. Dupa infrangerea definitiva de la Marne, Germania a avut cel mai mult de
suferit iar imperiul Austro-Ungar s-a destramat. Prin Sistemul de Tratate de la Versailles, s-a
urmarit plata daunelor de catre Germania, desfiintarea serviciului armat obligatoriu,
restrangerea granitelor Germaniei precum si interzicerea producerii de armament. Dar
infrangerea militara si economica insemna si o prabusire politica: Germania devine republica,
numindu-se acum Republica de la Weimar.
Dupa alti cativa ani, Adolf Hitler reia ideea unui Imperiu German si reuseste sa ajunga
conducatorul Republicii pe care o transforma intr-o tara cu un regim extrem de dreapta pe
care incearca sa o transforme intr-un al III-lea Reich German. Dupa ce si aceasta incercare
esueaza, Germania e impartita in doua: Germania de est devine un stat comunist sub ocupatie
sovietica, pe cand cealalta devine o republica parlamentara, Republica Federala Germania. In
1990, dupa ce guvernul comunist se prabuseste, Germania se reuneste. Germania este in
prezent impartita in 16 land-uri: Baden-Wurttemberg, Bavaria, Brandenburg, Hesse, Saxonia
Joasa, Pomerania Mecklenburg-Vestica, Rhine Westphalia de Nord, Rhineland-Palatinate,
Saarland, Saxonia, Saxony-Anhalt, Schleswig-Holstein si Thuringia, fiecare avand propriul
sau parlament. Printre acestea se afla si orase-state: Berlin, Bremen si Hamburg.