Agricultura statului Germania

Berlin are un climat temperat-oceanic. Orașul este influențat semnificativ de

climatul continental blând, datorită poziției sale în intracontinentale. Gerurile sunt
obișnuite iarna, iar între diferitele anotimpuri sunt diferențe mai mari de
temperatură decât în mai multe zone cu climat oceanic. Verile sunt calde și uneori
umede, cu media temperaturilor celor mai înalte de 22–25 °C , iar a celor mai
scăzute de 12–14 °C . Iernile sunt reci, cu media temperaturilor celor mai înalte de
3 °C , iar a celor mai scăzute de la −2 la 0 °C . În general, primăvara și toamna sunt
de la răcoroase la moderate. Temperaturile pot fi cu 4 °C mai mari în oraș decât în
teritoriile înconjurătoare.

Precipitația anuală este de 570 mm, cu precipitații moderate pe parcursul

anului. Ninsorile au loc în principal din decembrie până în martie.

Solurile predominante sunt: spodosolurile (apar sub pădurile de conifere sau

de amestec de conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formează la latitudini
temperate) şi cernoziomurile (se găsesc în zonele de stepă cu clima temperat-
continentală), podzolurile (apar sub padurile de conifere sau de amestec de
conifere cu foioase).

Germania se învecinează la nord cu Marea Nordului, Danemarca și Marea

Baltică, la est cu Polonia și Republica Cehă la sud cu Austria și Elveția iar la vest
cu Franța, Luxemburg, Belgia și Olanda.

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale:

Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii
Bavariei cu platourile care ii preced.

Campia Germaniei de Nord, sector al Marii Campii Nord-Europene, este

neteda la vest de Berlin si strabatuta de doua siruri de dealuri morenaice, mai mult
sau mai putin paralele.Treptat aceasta campie trece intr-o zona muntoasa de
inaltime medie.Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu
altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sud
Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m),
Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect de
podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg.
Tarmul Marii Baltice este cea mai mare parte jos, doar in unele locuri fiind mai
inalt si abrupt-de exemplu langa orasul Sassnitz.

Masivele hercinice se afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive sunt

erodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind :
Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-700 m si taiat de vai adancite
in chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaza la 1015 m in vf.
Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei, Harz (podis cu alt. de 300-900 m),
Muntii Metalici, in sud-vest se afla un masiv vechi erodat, cu aspect de podis in
nord si mai inalt fragmentat in sud, Muntii Padurea Neagra care ating care ating
1493 m in vf. Feldberg.

In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (cei mai inalti munti de pe

teritoriul tarii 2963 m in varful Zugspitze), constituiti din lanturi orientate de la
vest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora se intinde platoul Dunarii.
Alpii Bavariei sunt formati din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care
culmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, intre Lech si Ill (2963
m in vf. Zugspitze, alt. maxima din tara) si Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700
m).

Altitudinea Berlinului este de 34 m.

Producția principală: cereale, sfecla de zahăr, produse lactate, porci și

bovine.

Comertul exterior semnifica o latura importanta a dezvoltarii economiei

tarii. Germania exporta produse finite ca mijloace de transport, masini-unelte,
produse ale industriei chimice si importa materii prime ca cocs, petrol, bumbac,
lana, dar si produse ale industriei lemnului, agroalimentare.

O asemănare între România și Germania este că se cultivă cereale, legume și

fructe. Iar o diferență între aceste doua țări este că România are o climă temperat
continental și Germania are o climă temperată.

Agricultura din Berlin este una intensivă.

 Câmpia Bărăganului

Câmpia Bărăganului din sud-estul României este o câmpie cunoscută pentru

solul său negru și cu un conținut bogat de humus, precum și pentru vegetația de
stepă datorată climatului deosebit de aspru: veri fierbinți și uscate; ierni foarte
geroase cu bătăi de crivăț.

Predomină cultura cerealelor: grâu şi porumb.

Vântul și precipitațiile reduse sunt problemele grave ale Bărăganului.

Solurile sunt predominant cernozomice, foarte fertile, cu un conţinut ridicat

de humus.
 Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Berlin#Transport

https://sites.google.com/site/terra04e/vegetatia-si-fauna-germaniei

https://sites.google.com/site/terra04e/relieful-germaniei

https://www.agriworker.eu/ro/deutschland/lander-info-menu/landwirtschaft-
in-deutschland

https://besttravelsaroundtheworld.wordpress.com/2012/11/25/germania-
agricultura-transport-turism-comert/

https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_B%C4%83r%C4%83ganului

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/B%C4%83r%C4%83gan