Germania

Germania este asezata în Europa Centrala, cu deschidere la Marea Nordului şi Marea Baltica.

Limite:

Marea Nordului, Danemarca, Marea Baltica (N), Polonia, Cehia (E), Austria (S şi SE), Elvetia (S),Franta,
Luxemburgul, Belgia, Olanda (V)

RELIEFUL

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale:

Campia Germaniei de Nord ,masivele herciniceale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care
ii preced.

Campia Germaniei de Nord, sector al Marii Campii Nord-Europene, esteneteda la vest de Berlin si
strabatuta de douasiruri de dealuri morenaice, mai multsau mai putin paralele. Treptat aceasta campie
trece intr-o zona muntoasa de inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de
platou cualtitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sudMuntii Padurea
Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m),Muntii Vogtaland si Muntii Metalici,
caracterizati prin culmi netede cu aspect depodisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg.
Tarmul Marii Balticeeste cea mai mare parte jos, doar in unele locuri fiind mai inalt si abrupt-deexemplu
langa orasul Sassnitz.

Masivele hercinice se afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive sunterodate cu aspect de podisuri
si despartite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind :Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-
700 m si taiat de vai adancitein chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaza la 1015 m
in vf.Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei, Harz (podis cu alt. de 300-900 m),Muntii Metalici, in
sud-vest se afla un masiv vechi erodat, cu aspect de podis innord si mai inalt fragmentat in sud, Muntii
Padurea Neagra care ating care ating1493 m in vf. Feldberg.

In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (cei mai inalti munti de peteritoriul tarii 2963 m in varful
Zugspitze), constituiti din lanturi orientate de lavest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora
se intinde platoul Dunarii.Alpii Bavariei sunt formati din trei masive: Allgau, la vest de Lech
(careculmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei (2963 m in vf.Zugspitze, alt. maxima din
tara) si Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m).

CLIMA

Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmuluiMarii Baltice. Pe coasta iernile
sunt mai blande (-10 C in ianuarie) si verile relativracoroase (22C in iulie), dar spre vest verile sunt mai
calduroase si iernile maireci. Precipitatiile medii anuale insumeaza 585 mm/an, fiind mai scazute (cca
500mm/an) in campie ti mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an.
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalelerauri fiind Elba şi
Order.Elbaizvorastedin Muntii Sudeţi (1165 km lungimetotala), fiind navigabilaîn întregime şi este legata
prin canale cu alte sistemehidrografice ale Europei Centrale şi Occidentale. Principalul sau afluent este
raulSaale (care dreneaza sudul ţarii şi are o lungime de 427 km,navigabil fiind doar pe157 km)

În est curge Oderul(848 km lungime totala), care izvoraste din zona decontact a muntilor Sudeţi şi
Carpaţi şi se varsă în Marea Baltica (Golful Szczecin),fiind legat prin canale cu Vistua şi Elba. Cel mai lung
canal este Order -Havel.

Reţeaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuitaşi din alte doua bazine:

Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) şi Marea Neagr a (Dunarea). Rinul (esteuna dintre principalele
artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza împreuna cuafluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle)
partea de vest şi centrala, Elba,Weserul (805 km lungime) şi Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea
parteade sud, izvorand din Muntii Padurea Neagraşi strabatand teritoriul Germaniei pe odistanta de 650
km (navigabilape 387 km). Toate aceste fluvii şi r auri sunt legate între ele printr-un vast sistem de canale
ce însumeaza 2414 km. În sud Germania împarte cu Austria şi Elveţia laculde origine glaciara Boden See
cu o suprafata de 537 km şi o adancime maxima de 252 m.

Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere (peste ¼ dinsuprafata este acoperita de paduri
de pin, fag, stejar, în Masivul Harz predominapadurea de foioase în timp ce în Padurea Thuringiei şi în
Muntii Metalici cea deconifere)

FAUNAeste destul de variata şi cuprinde elemente caracteristice atat Europeinordice, cat şi estice şi sud-
estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizonul,hârciogul,sturzul,privighetoarea, bufniţa pitică,
ciocanitoarea neagra, etc.

SOLURILE

fac parte din clasa argiluvisolurilor (argilo-iluviale cenusii si brunroscate) in zona padurilor de foioase;
cambisolurilor sub padurile de conifere,spodosolurilor in zona alpina; aluviale in luncile raurilor;
embrisoluri si molisoluriin zonele mai joase din N.

POPULATIA

Populatia Germaniei inregistra in anul 2002 cifra de 82.700.000 locuitori,ceea ce reprezinta o densitate
medie de 229,1 loc/km.Concentrarea maxima populatiei se inregistreaza in lungul marilor fluvii (ex: valea
Rhinului, unde seformeaza megalopolisul ce cuprinde Koln si Dortmund, densitatea populatieidepasind
6000 loc./km in valea Dunarii, dar si in jurul ,marilor orase ( Hamburg,Berlin, Munchen). Cele mai mici
valori (sub 50 loc./km) se intalnesc in zonelemontane inalte din Alpii Bavariei.Natalitatea este de 9,5%0,
mortalitatea de 10,%0, rezultand un spor natural de – 0,9%0, populatia urbana este de 86,4%.Germania
este un stat national unitar intrucat etnia germana detine 95% dintotalul populatiei, iar alaturi de acestia
mai convietuiesc: turci 2,4%, italieni0,6%,greci, polonezi,romani,sarbi etc. Structura confesionala a
populatiei estereprezentata de protestanti 45%, romano-catolici 37,1%, islami,ortodocsi etc.