7 iunie 2014

Grupa 208
Geografia Turismului
Tradiie i modernitate

Proiect de examen pentru cursul de
EUROPA MULTICULTUR
CURS: Conf. dr. MARIN MARIAN
SEMINAR: Lect. dr. MOCANU NICOLAE
1

Teritoriu, organizare
Miu Adriana

TERITORIU
Germania este situat n inima Europei. Poziia sa central, i confer un statut favorabil pe plan extern. De
asemenea, teritoriul su are deschidere la Marea Baltic i Marea Nordului, lucru ce faciliteaz crearea legaturilor
comerciale i cu celelalte continente.

Diferenieri:
Pe plan intern, putem remarca un ansamblu regional extrem de diversificat. Teritoriul Germaniei este
amplasat ntr-un context natural favorabil, bine valorificat. Relieful su are form de amfiteatru, cu altitudini ce cresc
de la nord la sud. n partea nordic ntlnim Cmpia Germaniei de Nord, o cmpie fluvio-marin i glaciar.
Influenele glaciare se remarc prin prezena colinelor morenaice i a canalelor subglaciare (ustromtaler). Pe acestea
se produc adesea inundaii, ns paradoxul const n faptul c Germania i-a dezvoltat o politic ecologist. Tot n
partea nordic ntlnim un rm mltinos, cu faleze. n pofida umiditii ridicate din cauza climatului oceanic i a
solurilor cu o fertilitate sczut, n partea nordic se cultiv plante furajere, orez i plante tehnice (ex: hamei).
Regiunea central si central-sudic este rezultatul tectonicii si vulcanismului. ntlnim o zon hercinic,
peneplenizat, cu masive hercinice puternic fragmentate de ctre activitatea tectonic. Acest lucru a determinat
existena horsturilor i grabenelor, iar ntre fragmentri sunt prezente canalele. Zona central are la baz activiti
industriale, datorate prezenei minereurilor de fier (Munii Hartz) si a crbunilor (Regiunea Rhenan), turismul avnd
o pondere mai redus (Munii Eifel), precum i activitile tradiionale agricole (cultura viei de vie pe valea Mosel).
Partea sudic este o zon preponderent turistic, masivul alpin (Munii Alpii Bavariei) avnd un grad ridicat de
ruralitate, motiv ce atrage un flux mare de turisti.
Cadrul natural al Germaniei a permis dezvoltarea unei infrastructuri performante. Acest lucru a determinat
Germania s se manifeste ca un ansamblu teritorial, fiind un sistem extrem de complex i bine structurat.

ORGANIZARE:
Principala form de organizare sunt Landurile (Landul reprezentnd cel mai performant model de
administrare al unui teritoriu). Are n alctuire 16 Landuri cu puternice diferenieri regionale, ce au generat puternice
entiti economice ce funcioneaz independent de structura federal.

Impactul istoric
Dac astzi Germania are o structur rigid n ceea ce privete forma de organizare, acest fapt se datoreaz
luptei continue de pstrare a unitaii teritoriale. O privire de ansamblu ne va confirma influena marcant a
trecutului su zbuciumat: ocupat de triburi celtice i slave, transformat mai apoi n provincie a Imperiului Roman,
invadat adesea de triburile turingilor i saxonilor, cucerit n Evul Mediu i impartit n principate i comitate.
Apropiindu-ne de zilele noastre vom constata aceeai presiune continu a statelor din jur de a faramita a statul
german: Austria, Prusia etc. La toate atacurile venite din exterior, se poate observa unitatea din interior, lupta pentru
conservarea teritoriului: alianta cetilor de la Marea Baltic, unificarea Germaniei de ctre Otto Von Bismark
(supranumit Cancelarul de Fier- denumire reprezentativ pentru ceea ce nseamna Germania). Punctul culminant l-a
reprezentat nsa cele doua razboaie mondiale: n primul, Germania pierde Alsacia si Lorena, iar in cel de-al II-lea
Germania este nevoit sa capituleze.
Aceast instabilitate a favorizat ptrunderea influenelor sovietice, ce vor mpri Germania n RDG (se
dezvolt n limitele economiei de pia, face parte din NATO si CEE) i RFG (aflat sub contolul sovietic, face parte din
CAER, Tratatul de la Varovia). Dei zidul Berlinului a czut, producndu-se unificarea teritorial n 1990,
dezechilibrul economic produs se resimte i astzi, cu toate c Germania face eforturi uriae pentru a terge
amprenta trecutului.

Diferenieri:
A. Asemnri versus diferenieri ale formei de organizare ntre Germania i Elveia:
2

GERMANIA ELVEIA
Structur Federal Structur Federal
Organizat n Landuri Organizat n Cantoane
Rigiditate, ascenden economic Hedonism i progresivitate
Entiti regionale aflate in interdependen Entiti regionale aflate in interdependen
Scop/ideal comun: conservatorism, naionalism german Scop comun: bunstarea
Decizii politice luate de sus n jos: Federaie,
Landuri, Regiuni, Districte, Comune Decizii politice luate de jos n sus

B. Datorit contextului istoric, economic, religios i cultural s-au dezvoltat ansamblurile metropolitane.
Astfel, oraele au fost amplasate strategic: fiecrei regiuni i corespunde un pol (centru) de dezvoltare. Aceast
repartizare determin stabilirea unui echilibru general la nivelul rii. ntlnim strcturi de tip hexagon, ce favorizeaz
relaiile de interdependen.
Contrar Germaniei, ntlnim state ce se confrunta cu puternice entitai de sine stttoare, cu o evoluie
politic, cultural i economic independent de restul teritoriului, ce au tendina de a se separa:
* FRANA: Regiunile Bretagne i Normandie (situate sub influena Parisului, regiuni de dezvoltare industrial n
perioada manufacturial). Frana este nevoit s adopte politici cu scopul de a estompa orice autonomie.
* SPANIA: Regiunea Catalunia (cea mai vizibil pe plan mondial, evolueaz separat de Regatul Spaniei)
* ITALIA: Regiunea Nordic ce are tendina de a se separa de partea sudic datorit diferenelor economice existente
ntre cele dou regiuni



3

Land i contiin naional
Marin Daniela
Ni Corina

Germania este format din aisprezece landuri , care sunt statele constituente parial suverane ale
Republicii Federale Germania . mprumutat cuvntul " Land " ( cu un " L " cu majuscule ) este folosit n
versiunea oficial n limba englez a Legii de baz i n cadrul procedurilor parlamentare din Marea Britanie
. Cu toate acestea , uneori este tradus ca " state federale " n alte publicaii .
Dei termenul de tara se aplic tuturor statelor , fiecare dintre statele din Bavaria , Saxonia ,
Thuringia se descrie ca fiind un Freistaat ( de stat gratuit ) , care nu are nici o semnificaie constituional .
Berlin i Hamburg sunt numite frecvent Stadtstaaten ( orae-state ) , aa cum este oraul liber
hanseatic Bremen , care include att oraul Bremen si Bremerhaven . Cele 13 state rmase sunt numite
Flchenlnder ( literalmente : Statele din zona ) .
Crearea Republicii Federale Germania n 1949 a fost , prin unificarea statelor occidentale ( care
anterior au fost sub administraie american , britanic i francez ), creat n urma al doilea rzboi mondial .
Iniial , n 1949 , statele din Republica Federal au fost Baden , Bavaria , Bremen , Hamburg , Hesse ,
Saxonia Inferioar , Renania de Nord- Westfalia , Renania-Palatinat , Schleswig - Holstein , Wrttemberg -
Baden , i Wrttemberg - Hohenzollern .
In 1952 , Baden , Wrttemberg Baden - Wrttemberg - Hohenzollern a devenit Baden - Wrttemberg
. n 1957 , Saarland a reunit Germania de Vest , n 1990 s-au adugat statele de est Brandenburg ,
Mecklenburg - Vorpommern , Saxonia , Saxonia-Anhalt i Turingia ( prin re - divizia de Germania de Est n
diferite state ), precum i reunificarea Berlin i nfiinarea sa ca un Land .
Constiinta nationala este foarte bine reprezentata in Germania: Cultura germana este una extrem de
vasta, si a influentat istoria universala. De la arte la tehnica si stiinta, design, constructii, fiecare domeniu are
numerosi reprezentanti de origine germana.
Cultura german a nceput cu mult nainte de apariia de Germania ca un stat-naiune i calibrat
ntreaga lume vorbitoare de limb german. De la rdcinile sale, cultur din Germania a fost n form de
cureni intelectuale i populare majore n Europa, att religioase i laice.
Statele Federate sunt responsabile de instituiile de cultur. Exist 240 de teatre subvenionate, mii de
muzee, i mai mult de 25.000 de biblioteci rspndite n Germania.

4

Euroregiune
Neagoe Elena
Neagu Bianca

n prezent, la nivel european are loc o intens disput ntre adepii statului-naiune i cei ai
regionalizrii, pe principii federaliste. Conceptul statului naional este supus atacului din dou direcii: pe de
o parte ca urmare a globalizrii, care prin internaionalizarea i interdependenta economiei mondiale i a
mijloacelor de comunicaie (internet i mass-media) creeaz structuri suprastatale, iar pe de alt parte, la
nivel sub-statal, unde regiunile reprezint o ameninare pentru legitimitatea statului-naiune att n sfera
economiei, ct i n cea administrativ i politic. Acest cadru general a favorizat intensificarea colaborrilor
transfrontaliere i proliferarea euroregiunilor, mai nti n Europa central i de vest, iar ulterior, n anii 90,
i n estul continentului.
Euroregiunile reprezint structuri teritoriale care rezult din cooperri transfrontaliere ntre mai
multe comuniti teritoriale, care are un anumit grad de autonomie local, adic un consiliu de conducere,
grupuri de lucru i un secretariat. Aceasta reprezint o form de integrarea internaional ce presupune
implicarea zonelor de frontier din Europa prin eliminarea barierelor vamale i a obstacolelor din calea
fluctuaiei forei de munc.
Apariia euroregiunilor este legat de intensa colaborare transfrontalier din spaiul vest-european,
nucleele urbane de polarizare transfrontalier i configuraia granielor de stat constituind principalii lor
factori generatori. Prima euroregiune este considerat a fi Regio Basiliensis, constituit n 1963, pe baza
ariei de polarizare a oraului Basel. Dezvoltarea rapid a industriei n perioada postbelic i liberalizarea
regimului vamal au contribuit la creterea rapid a aglomerrii urbane care s-a extins peste limitele
teritoriului naional. Aceasta a fost favorizat de relaiile economice, formate de-a lungul timpului, de
nivelul relativ ridicat al gradului de industrializare i urbanizare a regiunilor frontaliere din Frana i
Germania.
Germania, prin poziia sa geografic n interiorul continentului i prin numrul mare de state
nvecinate a atras de-a lungul frontierelor sale cea mai mare concentrare a euroregiunilor, att n perimetrul
zonei transfrontaliere estice, cu Olanda, Belgia, Luxemburg i Frana, ct i n lungul fostei Cortine de
Fier, la grania cu Polonia i Cehia.
n legislaia german, sunt prezente 6 caracteristici distincte ale euroregiunilor:
- euroregiunile reprezint formele cele mai eficiente ale cooperrii din zonele de frontier;
- euroregiunile ajut la echilibrarea nivelelor de dezvoltare diferit a zonelor de frontier;
- euroregiunile consolideaz ncrederea i spiritul de cooperare a locuitorilor;
- euroregiunile constituie terenul de exersare a bunei vecinti i a integrrii;
- euroregiunile ajut la depirea motenirilor negative ale trecutului;
- euroregiunile constituie elemente importante ale atenurii discrepanelor dintre statele dezvoltate economic
din UE i noile membre.
Dintre euroregiunile cu participare german, una dintre cele mai reprezentative este considerat a fi
Euroregiunea Maas-Rhin, care include provinciile Limburg, Liege i comunitatea german din jurul oraului
Liege (Belgia), partea nordic a provinciei Limburg din Olanda i cteva kreize din jurul oraului german
Aachen. Principalele elemente unificatoare sunt cel lingvistic (populaie de limb german) i cel al
convergenei fluxurilor de populaie i bunuri, euroregiunea fiind situat pe traseul celor mai importante axe
de transport feroviar, rutier, aerian i fluvial. Dotat cu o infrastructur dezvoltat, euroregiunea se
caracterizeaz printr-un deosebit potenial economic, datorat forei de munc nalt calificat, ramurilor
industriale cu tehnologii de vrf i unui sistem instituional de nvmnt i cercetare.
5

Individualism i cluster
Matei Alexandra
Olteanu Alexandra
Maria Prlog
Definind individualismul ca ideea potrivit careia individului ii apartine propria viata, asupra careia
are dreptul absolut de a o trai cum crede de cuviinta, sa actioneze dupa propria judecata, sa pastreze si sa
foloseasca roadele propriei munci, putem spune ca societatea germana se caracterizeaza printr-un
individualism puternic, prin incapatanarea si fidelitatea fata de convingerile lor proprii.
Un individualist este o persoana care ar spune ca: nu voi conduce viata altcuiva, dar nici altcineva
pe a mea. Nu ma voi sacrifica pentru cineva, nici altcineva pentru mine.
Trasaturile individualismului sunt:
* Promovarea scopurilor individuale
* Drepturile individuale sunt considerate cele mai importante
* Independenta este pretuita (intentiile de ajutorare intre cetateni sau comunitati sunt mai putin
existente)
* Oamenii sunt incurajati sa faca totul singuri, sa se bazeze pe ei insisi, uneori a te baza pe altii
reprezentand chiar o rusine.

Germania este o tara cu oameni cumpatati, cu reguli stricte ce sunt respectate in egala masura si de
bogati si de saraci.
Fiind o societate individualista, in Germania legaturile dintre cetateni sunt slabe: fiecare are grija de
el si de membrii apropiati ai familiei, punandu-se accent pe relatia parinti-copii. Opusul societatii
individualiste este societatea colectivista ( in care oamenii sunt introdusi inca de la nastere in grupuri
stranse, unite, coezive, de obicei familii extinse cu unchi, matusi, bunici, care ii vor proteja in schimbul
loialitatii.)
Germanii se asteapta ca fiecare sa isi indeplineasca propriile nevoi. Munca de grup este importanta,
dar toata lumea are dreptul la propria opinie.
Partea vestica a Germaniei este mult mai individualista decat cea estica, insa in ultimul deceniu, se
inregistreaza o tendinta de dezvoltare a individualismului si in aceasta regiune.
Acest individualism nu se manifesta doar in ceea ce priveste atitudinea lor, ci si in modul de
organizare al societatii si totodata si prin imaginea creata la nivel de continent. Putem spune ca Germania se
individualizeaza prin: poziia sa n cadrul continentului, prin contextul natural, organizare ct i prin
dezvoltarea economic, tiinific i cultural.
Situat n Europa Central, Germania are cele mai multe granie cu statele europene, fapt ce i-a
facilitat comunicarea cu acestea i a dus n cele din urm la o dezvoltare economic i industrial, devenind
unul din cele mai puternice state din acest punct de vedere.
Un alt element de individualizare il constituie si prezena clusterelor ce sunt definite ca structuri de
sprijin ale afacerilor care activeaza intr-un anumit domeniu de activitate si includ firme interconectate,
furnizori, institutii si organizatii conexe, care creeaza sinergii directe si indirecte intre ele. Initiative ale
mediului privat complementate de politica de dezvoltare economica au condus, in alte state ale lumii, la
dezvoltarea unor clustere cu vechime de mai bine de una doua decade. Acestea contribuie la
competitivitatea firmelor membre, extinderea pietei si cresterea vizibilitatii acestora exemple etalon de
clustere fiind Sillicon Valley (domeniul TIC, California, USA), Automotive Bavaria (domeniul industiei
constructoare de masini, Germania), Minatec Grenoble (domeniul Micro-Nano Tehnologiilor, Franta).
Toate aceste consideratii au condus la modelul unanim acceptat triple helix" ce reuneste in cadrul
unui cluster reprezentanti ai:
intreprinderilor reprezentand latura economica a clusterului;
6

universitatilor si institutelor de cercetare reprezentand furnizorii de solutii inovative aplicabile
nevoilor reale ale intreprinderilor din cluster;
autoritatilor publice locale, regionale etc.

GEA Strategy&Consulting a participat, in perioada 21-25 noiembrie, la un schimb de experienta pe
tema organizarii si managementului clusterelor, in landul North-Rhein-Westphalia, Germania, in cadrul unui
proiect finantat de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de afaceri. Aici, echipa GEA SC a
desfasurat mai multe vizite (Lemgo, Monchengladbach, Dusseldorf) pentru a surprinde modele de buna
practica in ceea ce priveste strategiile de clustere la nivel regional si local, managementul si marketingul
organizatiilor de cluster, transferul de tehnologie intre universitati-institute de cercetare si companiile din
piata, inovatia si inovatia intersectoriala, precum si rolul consultantei in intarirea legaturilor dintre actorii
clusterelor. Printre obiectivele vizitei informative s-au numarat Universitatea de Stiinte Aplicate Lippe (cu
institutele pentru Industrial infortmation technology si Food Technology), Universitatea de Stiinte Aplicate
Niederrhein (Facultatea de Textile si Reteaua de inovare in textile Texellence), Agentia pentru Energie a
landului NRW, responsabila cu managementul celor 2 clustere din sectorul energie la nivel regional, precum
si ZENIT GmbH, punct de contact al landului NRW pentru programe UE si organizatie de consultanta si
transfer de tehnologie, creata prin Parteneriat public-privat.
Landul North-Rhein-Westphalia este cel mai populat stat al Germaniei (18 milioane de locuitori) si
cel mai mare contributor la Produsul intern brut al tarii (521 miliarde Euro, 22% in 2009). Cunoscuta si
drept fosta regiune a carbunelui si otelului, NRW se afla de 50 de ani intr-un proces profund de restructurare
economica prin care se transforma treptat intr-o economie bazata pe cunoastere si inovare, cu un puternic
focus pe piete ecologice, pentru a-si pastra pozitia fruntasa intre marile concentrari industriale ale Europei.
Prezenta Rhin-ului i a organizrii teritoriale sub forma land-urilor, au reuit s concentreze i s
dezvolte o serie de centre economice puternice. Astfel, n lungul fluviului Rhin, se nscrie Axa Rhenan, o
regiune puternic urbanizat i globalizat. O alt regiune ce se remarc n plan regional este bazinul Rhur-
ului, ce reunete o serie de centre industriale i culturale i de asemenea concentreaz o mare parte a
populaiei, datorit tocmai a centrelor urbane ce au ca baz activitiile din domeniul industrial.
Un rol important l are capitala, oraul Berlin, ce a devenit un simbol al unificrii Germaniei i
totodat al rezistenei n perioada comunist. Din punct de vedere al regiunilor, se remarc Bavaria, land
situat n sud-estul Germaniei, avnd ca reedin oraul Munchen. Aceasta este sediul unor mari firme
constructoare de maini precum BMW, firme din sectorul IT precum Siemens, Microsoft i gazda
Oktoberfest-ului. Un alt land important este i Hamburg, cunoscut i datorita legturilor cu Liga Hanseatic,
n prezent fiind principalul port german.
Mosel- Rhein i Romantische Strasse, se impun datorit faptului c valorific imaginea peisajelor
culturale tradiionale, aducnd i elemente de modernitate prin valorificarea lor turistic. Scopul acestora a
fost de a integra Germania i de a prezenta o noua imagine a acesteia, la nivel mondial.
Pe valea Mosel-Rhein sunt amplasate orasele Trier-Koblenz-Mainz. Trier este situat pe valea Mosel,
si este cel mai vechi oras al Germaniei, care de la bun inceput, a avut statut de oras. Este un centru comercial
(vin, produse agricole si marfuri) si datorita faptului ca a reusit sa combine elementele antice si cele
traditionale, l-au transformat intr-un punct de atractie al Germaniei. Orasul Koblenz a devenit, dupa
unificarea Germaniei, un pol de putere, datorita proximitatii sale fata de Franta. Este situat la confluenta
dintre Mosel si Rhin. Mainz, este capitala landului Rheinland Pfalz, fiind un centru reprezentativ al
comertului cu vin dar si pentru tiparituri.
Romantische Strasse este cea mai populara, veche si cunoscuta ruta turistica din Germania. Se
desfasoara intre Wurzburg-Fussen. Obiectivul a fost de a promova Germania la nivel mondial si de a
promova turismul in cadrul localitatilor si oraselor luate in calcul.
Un alt element ce combina ideea de individualism si totodata pezenta clusterelor, l reprezint
concursul BioRegio, n care 17 dintre regiunile Germaniei se lupt pentru obinerea unor fonduri, putnd
astfel s contribuie la inovarea sistemului tehnologic al rii. Cu alte cuvinte, proiectul BioRegio determin
trecerea de la industria tehnologic tradiional, la una modern, high-tech. n intermediul acestui concurs,
7

se alegeau regiunile al cror proiect de dezvoltare regional era cel mai promitor i bine organizat. Pentru
evaluarea i compararea celor 17 BioRegiuni, au fost stabilite anumite criterii, pe care juraii din domeniul
industriei i tiinei le luau n calcul. Cteva din regiunile participante sunt: Berlin-Brandenburg, Bremen,
Rhein-Main, Stuttgart. S-a dovedit faptul c acest concurs a contribuit la o dezvoltare rapid a
biotehnologiei n cadrul Germaniei.
Au existat ns i avantaje, dar i dezavantaje. Un lucru pozitiv a fost reprezentat de posibilitatea de a
participa n cadrul acestuia, la nivel de regiune i nu individual, fapt ce a antrenat o bun parte din
componentele economice (firme, bnci etc) i le-a determinat s lucreze i s se gndeasc mpreun la un
proiect inovator. Un dezavantaj a fost constituit de criteriile pe baza crora s-au fcut alegerile, cele 3
regiuni ctigtoare fiind localizate in inima industriala a Germaniei, nednd ansa altora mai puin
dezvoltate i susinute, s se afirme.
n ciuda deficienelor, Proiectul BioRegio va putea fi considerat un model pentru alte ri, prin care
Germania s se impun la nivel regional, doar n momentul n care rezultatele investiiilor vor fi
satisfctoare.



8

Freie und Hansestadt Hamburg
Mioi Daniel
Nicolae Bogdan

Hamburg este situat in Nordul Germaniei la vrsarea rurilor Alster si Bille n fluviul Elba. Orasul
este asezat pe o retea complexa de rauri si canale. De aici provine si denumirea de orasul raurilor. Orasul
are peste 2500 de poduri, Hamburg fiind cunoscut pentru faptul c are mai multe poduri decat Veneia sau
Amsterdam.
Orasul s-a dezvoltat de timpuriu ca port, cu toate ca se afla relativ departe de mare, datorita
estuarului Elbei, navigabil pentru vasele maritime. Amplasarea strategica a facut din Hamburg leader-ul
celebrei Hanse, titulatura actuala oficiala fiind inca Freie und Hansestadt Hamburg orasul liber si hanseatic
Hamburg. Politic vorbind, Hamburg e autonom, primarul fiind simultan si guvernatorul landului.
Parlamentul din Hamburg e numit Brgerschaft. Fiind vorba de un land (stat federal german), Hamburg-ul
este reprezentat si in Bundesrat (consiliul federal german).
Hamburg este impartit in 7 sectoare. Fiecare dispune de un parlament de sector (intrunire de sector),
cu drepturi administrative foarte ingradite. Sectoarele sunt subimpartite in cartiere, in total 104.
Comertul maritim si constructia de nave au creat in timp o burghezie solida, a carei prosperitate e
prezenta fara opulenta, ce-i drept oriunde te intorci. Portul, al treilea ca marime din Europa si al noualea
din lume, ocupa aproape un sfert din oras, si se intinde pe tot malul sudic al Elbei.
Hamburg este a patra cea mai bogata regiune din Uniunea Europeana, dupa Londra, Luxemburg si
Bruxelles conform unei statistici din 2009. Are o suprafata de 755 km patrati, este de sapte ori mai mare
decat Parisul si de doua ori mai mare decat Londra. Spatiul de trai pe persoana in Hamburg este in medie de
30 de metri patrati. Din aceasta cauza este considerat orasul cu cel mai mare spatiu mediu de trai din lume.
Orasul gazduieste 1,8 milioane de locuitori, ceea ce l face mai mult un stat decat un oras.
Hamburg-ul a fost intemeiat ca si cetate de Carol cel Mare, in anul 811. Sediu al unui episcopat in
831 si al unui arhiepiscopat in 834, a devenit un important centru misionar. Prin uniunea cu Lbeck, in 1158,
s-au pus bazele Hansei care a devenit ulterior puternica Liga Hanseatica, acea cunoscuta uniune comerciala
si politica a oraselor de pe litoralul Marii Baltice si al Marii Nordului. Adeziunea la aceasta liga a adus noi
perspective orasului, care si-a depasit mult primul sau partener.
In 1292 Hamburgul devenise oras liber. In 1815 a intrat in componenta Confederatiei Germane
pastrandu-si statutul de oras liber, in 1866 in cea a Confederatiei Germane de Nord, fiind declarat porto-
franco in 1881. Secolul al XIX-lea a reprezentat pentru Hamburg o perioada de maxima inflorire, datorata in
buna parte, traficului de pasageri catre Americi. Chiar cancelarul Otto von Bismark a trebuit sa recunoasca
importanta si forta acestui mare port fluvial, acordandu-i statutul de port liber.
Cu toate distrugerile suferite in Cel de al Doilea Razboi Mondial, mai ales ca in urma
bombardamentului anglo-american din 1943 cand au existat aici 50.000 de morti, orasul a reusit sa-si
vindece, ranile traind un adevarat miracol economic si devenind cunoscut nu doar pentru santierele sale
navale ci si pentru turismul practicat pe scara larga. Din vechile constructii se remarca Opera, datand din
1678, Universitatea dar si Primaria, construita in secolul al XIX-lea in stilul Renasterii Italiene, o cladire
despre care se spune ca are mai multe camere decat Palatul Buckingham. Acestor impunatoare monumente li
se adauga bisericile din secolele XVI-XVIII, dintre care Sfantul Mihail are un turn inalt de 132 metri.
In zona garii orasul adaposteste cinci muzee de arta iar in cartierele de lux Harvestehude si Pseldorf
exista numeroase galerii de arta. Intregul peisaj portuar este dominat de antrepozite, unde se depoziteaza
marfurile in regim duty-free.
Cartierul franghierilor-Reeperbahn odinioara traind din banii lasati de marinarii care, poposind aici
dupa lungi calatorii, isi reinnoiau proviziile, cautand si un strop de distractie, a ramas zona cunoscuta drept
cartier al placerilor. Atmosfera este aceeasi ca odinioara, o multime de stavilare si catarge deasupra carora
pluteste tipatul pescarusilor. Seara apare o procesiune colorata strident, care insa, de curand a inceput sa fie
pusa in umbra de existenta unor alte atractii, printre care teatrele cum ar fi Schmidts Tivoli.
9

Fostul sat de pescari Blankense, este unul dintre locurile preferate de plimbare ale locuitorilor care l-
au numit Napoli din Nord. Cartierul Karoline este si el un loc indragit de cei care strabat orasul. Amestec
de cafenele elegante si de magazine pentru grupuri exclusiviste, este un mediu cultural populat parca de
multe alte nationalitati. In 1980 in cartierul Hansa s-a deschis cea mai lunga strada comerciala din Europa.
Aici, sub un atrium de sticla, este inglobata o zona intreaga pe care odinioara se ridicau mai multe magazine
mici. Constructiile sunt o fericita combinatie de marmura si caramizi de sticla, continuand, intr-o maniera
noua, traditiile arhitecturii hanseatice. Exista peste 15 galerii comerciale asemanatoare, permitand evitarea
aglomeratiei de pe vechile bulevarde ca Jungfernstieg.
Pe lacurile Alster, dintre care unul are o suprafata de 164 ha, se practica sporturile nautice dar
bogatia orasului este adusa in special de Elba, pe ale carei ape navigheaza imense nave de transport care
acosteaza in portul constituind industria cu cei mai multi lucratori si ocupand o parte importanta din
suprafata orasului.
In anul 2011 Comisia Europeana a conferit orasului german Hamburg titlul de European Green
Capital 2011. Hamburg s-a evidentiat cu performante realizate in acest domeniu, dar mai ales cu
obiectivele extrem de ambitioase pentru urmatorii ani. Hamburg a reusit sa reduc emisiile de CO2 cu 15%
din 1990 pana in prezent, iar tinta este de a reduce emisiile de CO2 cu pana la 40% pana in 2020 si cu 80%
pana in 2050.
De asemenea oraul si-a triplat sursele de energie regenerabila in ultimii 12 ani, iar din 2009 are
propriul furnizor de energie. Sectorul energiei regenerabile din Hamburg creste de 2 ori mai rapid ca media
nemeasc, peste 100 de companii n domeniile biomass energy, solar si al vantului fiind localizate n
Hamburg. Proiectele recente includ extinderea sustenabil a retelei de transport public precum si utilizarea
pe o scara din ce n ce mai mare a masinilor electrice.
In mintea si in sufletul tuturor localnicilor si a vizitatorilor, batranul oras hanseatic ramane locul in
care odinioara se puteau admira corabiile cu panze si in care mult mai tarziu, in anii 1960, s-a lansat vestita
formatie The Beatles.

10

Germania la granita cu Franta
Marin Mihaela

Landul Baden-Wrttemberg
La vest, de cealalt parte a Rinului, se nvecineaz cu Alsacia n Frana.
Tort de ciree, maini puternice i pduri ntunecate: aceasta este prima impresie despre landul
Baden-Wrttemberg. Totui, regiunea situat n partea de sud-vest a rii are mai multe de oferit.
Venituri mari, rat a omajului mic.
n urmtorii ani, Baden-Wrttemberg a devenit unul dintre cele mai prospere landuri germane:
venitul pe cap de locuitor este peste media naional, iar rata omajului de doar 5,4% este cea mai mic din
Germania. Unul din principalii factori economici este industria automobilistic.
Nume mari precum Daimler, Porsche i Bosch i au sediul principal n landul Baden-Wrttemberg.
Cheia succesului sunt ns numeroasele firme mici i mijlocii crora le merge bine, contribuind astfel din
plin la bunstarea populaiei.
Incepnd din 2007, landul Baden-Wrttemberg gzduiete patru universiti de elit.
Cele mai multe vinuri premiate se gasesc aici, o bogat activitate cultural i mult natur perfect
conservat. Din acest motiv regiunea atrage anual milioane de turiti
Orasul Strasbour la granita dintre Franta si Germania
Este capitala regiunii Alsacia, regiune ce a resimtit multiple curente istorice i culturale.
Este atat de aproape de Germania incat e de ajuns sa traversezi podul de peste Rin ca sa ajungi in tara
vecina. Daca nu s-ar vorbi limba franceza in jurul tau ai putea uita cu usurinta ca te afli, totusi, in Franta.
Este un oras plin de viata, colorat, inconjurat de canale pe care le poti trece pe poduri.
Aici, te poti rataci foarte usor deoarece are multe strazi labirintice.
Este sediul Consiliului Europei, Comisiei Europene pentru Drepturile Omului si Fundatiei Europene
de Stiinta, precum si locul de intalnire al Parlamentului Europei
Bisericile, casele, castelele, cladirilele elegante au atat influente din stilurile germane cat si din cele
frantuzesti.
Poate fi numit si "orasul tramvaielor datorita retelei excelente de transport public.
Este destul de departe de capitala pentru a fi independent pe plan cultural.
Are propria sa Opera, singurul teatru national in afara Parisului, doua festivale internationale de
muzica si singurul post de televiziune binational din Europa, Arte.
Pe plan economic
Un numar tot mai mare de francezi trec Rinul spre Germania, angajandu-se aici, deoarece rata
somajului este mult mai redusa.
In Franta rata somajului este de aproximativ 10% pe cand in Germania este de aproximativ 4%.
Regasim industria automobilistic in landul Baden Wurttemberg.
Se fac importuri de minereuri de fier si bauxita din Franta catre Germania
Influentele Frantei asupra Germaniei
Franta si-a pus amprenta asupra Germaniei prin activitatile traditionale legate de vita de vie si prin
limba vorbita .
Din punct de vedere militar regasim aici Linia Maginot
A reprezentat un ir de fortificaii de beton, obstacole antitanc, dotate cu artilerie grea, cazemate,
mitraliere i alte elemente de aprare construit ntre anii 1920-1930 i modernizat ntre anii 1930-1940 pe
care Frana a construit-o de-a lungul graniei sale cu Germania, Belgia, Luxemburg, Elveia i Italia, pe baza
experienei sale din Primul Rzboi Mondial i pentru a se pregti pentru un eventual atac, n special din
partea Germaniei.
Linia Maginot se refera la fortificatiile de pe granita Germaniei, iar Linia Alpilor se refera la
fortificatiile de pe granita Franco - Italiana.

11

Metropolitan i patrimoniu
Oproiu Olivia
Proiu Alin

Europa are nevoie, fara indoiala, de regiuni metropolitane de succes, asa cum regiunile metropolitane au
nevoie de Europa pentru a-si asigura propriul succes. Acestea:
- sunt gazde si promoteri ai competitivitatii;
- au un rol important in realizarea echilibrului urban european;
- vor trebui sa actioneze asupra unor motoare ale cresterii economice;
- reprezinta nucleul dezvoltarii UE.
Regiunile metropolitane din Germania sunt 11 la numar. Acestea cuprind cele mai importante orase din
Republica Federala Germania, formand centrele culturale, comerciale si politice ale tarii.Cele 11 regiuni au fost
organizate in unitati politice in scopuri de planificare. Altfel spus , doar 4 orase depasesc pragul de peste un million de
locuitori : Berlin, Hamburg, Mnchen i Kln.
Clasificare in ordine alfabetica:
1. Berlin Metropolitan Region
2. Bremen/Oldenburg Metropolitan Region
3. Frankfurt/Rhine-Main Metropolitan Region
4. Hamburg Metropolitan Region
5. Hannover-Braunschweig-Gttingen-Wolfsburg Metropolitan Region
6. Munich Metropolitan Region
7. Nuremberg Metropolitan Region
8. Rhine-Neckar Metropolitan Region
9. Rhine-Ruhr Metropolitan Region (also covers the Cologne/Bonn Region)
10. Central German Metropolitan Region
11. Stuttgart Metropolitan Region
Cele mai importante 5 regiuni, adesea denumite Big Five, sunt frecvent comparate cu zonele metropolitan
europene pentru investitii si dezvoltarea pietei. Acestea sunt( de la nord la sud) : Hamburg , Berlin , Dsseldorf / Kln,
Frankfurt si Munchen. Globalization and World Cities Study Group (GaWC) considera Frankfurt si Munchen ""
(Alpha) oraselor la nivel mondial si celelalte "" (Beta).

1. Regiunea metropolitana Berlin / Brandenburg este una dintre cele 11 regiuni din Germania. Teritoriul include
oraul Berlin i municipiile din jurul acestuia, incluzand Brandenburg.
Din punct de vedere al patrimoniului putem include cele ase cartiere ale arhitecturii moderniste (Siedlungen
der Berliner Moderne) incluse n 2008 n Patrimoniul Universal. n replic la cazrmile sumbre construite, au fost
ridicate cartierele de locuine Gartenstadt Falkenberg, Schillerpark, Carl Legien, Britz cu faimoasa construcie n
form de potcoav, die Weie Stadt i, ca principal punct de atracie Siemensstadt. Acest cartier din urm este unic n
Europa, la conceperea sa contribuind faimoii arhiteci din curentul Noua constructie.
Un contrapunct arhitectural este Insula Muzeelor din Berlin, inclus n 1999 n Patrimoniul Universal. Acesta
este numele dat jumatatii nordice a unei insule situate in districtul Mitte al Berlinului. Locatia este denumita asa
datorita faptului ca gazduieste un complex de cinci muzee internationale, ce ocupa partea de nord a insulei.Pentru
extinderea Insulei Muzeelor, cel mai scump sit cultural din Germania, care gzduiete obiecte de art din ase milenii,
au fost alei doar arhiteci faimoi. Spre exemplu David Chipperfield, care a reuit n 2010 s mbine, n proiectul de
modificare a Noului Muzeu, tradiia cu elementele moderne.
Poarta Brandenburg, este o poarta monumentala construita in secolul al 18-lea ca simbol al pacii..De la
Caderea Zidului Berlinului, Poarta Brandeburg a devenit simbolul Berlinului reunificat.
Postamder Platz fost complet distrusa in timpul razboiului dar inainte de asta era cea mai aglomerata
intersectie din Europa. In 1998, noua Potsdamer Platz, plina de cladiri moderne a fost oficial inaugurata.

2. Cu o populaie de circa 5,6 milioane oameni n zona metropolitan, Frankfurt pe Main este a doua mare
regiune metropolitan a Germaniei, fiind denumita dupa cele doua rauri Rhin si Main.
Frankfurt este cel mai mare centru financiar de pe continent, precum i unul dintre cele mai nsemnate la nivel
global. Metropol cu o economie robust, Frankfurt este unul dintre cele mai moderne orae europene.
12

Unul dintre atuurile Frankfurtului este accesul usor la principalele atractii turistice, cele mai multe se afla in
centrul orasului iar celelalte pot fi vizitate cu usurita datorita transportului in comun foarte bine dezvoltate

In circuitul turistic includem:
- Main Tower- O constructie moderna, deosebit de atractiva. Constructia turnului a fost finalizata in 1999. Turnul este
construit din doua cladiri interconectate,Aici exista studiouri de radio si televiziune.
- Romer- Este o veritabila figura emblematica a orasului. Cladirea medievala a fost folosita ca primarie timp de peste
600 de ani. Fatada institutiei, cu elemente medievale, este una dintre cele mai frumoase exemple de arhitectura din
oras. Principalul punct de atractie al cladirii este balconul, de unde multe personalitati istorice au facut cu mana
multimii.
- Rmerberg- considerata in trecut inima orasului Frankfurt si centrul fostului oras Altstadt

3. Regiunea Metropolitana Rhein-Rhur
Cea mai populata din cele 11 regiuni metropolitane din germania si intre cele mai populate 5 regiuni metropolitane la
nivel European fiind considerata uneori ca Megastadt
Orasele cele mai importante din regiune sunt Koln,Dussledorf,Dortmund si Bonn.
Regiunea se afla in mijlocul Bananei albastre un model geografico-economic a francezului Roger Brunet care
marcheaza o banda /linie curba de zone/areale care prin dezvoltare economica,infrastructura,urbanizare ,si densitatea
populatei detine un rol central.
In prezent. Koln/Cologne este cel de-al patrulea oras ca marime din Germania, n termeni de locuitori, dup
Berlin, Hamburg si Mnchen. Datorita pozitiei privilegiate de-a lungul unui fuluviu navigabil(Rhin) care ii confera
statutul de oras comercial si a bunei administrari de-a lungul timpului Koln a fost mereu un pol atractiv/oras de
importanta internationala.
Fiecare sector industrial major este prezent in Koln; pe langa industria de automobile, exista o diversitate de firme
legate de chimie si produse farmaceutice la fel ca si industria electricii si ingineriei mecanice si industria produselor
alimentare.Ca un fost oras din Liga Hanseatica orasul are deja un trecut, o traditie ca centru comercial.ln ultimele
decenii in Koln gazduieste din ce in ce mai multe companii din domeniul asigurarilor.Mai mult de 10.000 de companii
din domeniul IT sunt situate in cartierul camerei de comert.Koln este astazi orasul conducator in domeniul productiilor
de film radio si emisiuni tv.
Koln este o metropola creativa care cu 100.000 de studenti 2000 de si cercetatori si 2500 de angajati in cercetare
reprezinta un centru universitar si de cercetare de importanta nationala
Catedrala din Koln este o biserica romano catolica. Aceasta este sediul erhiepiscopului din Koln si este un
monument renumit al catolicismului german si al arhitecturii gotice, fiind printe cele mai vizitate obiective turistice
din Germania, atrage o medie de 20.000 vizitatori pe zi.Aceasta este cea mai mare biserica gotica din Europa de Nord,
are doua turle inalte si cea mai mare fatada de biserica din lume. In anul 1996 aceasta a fost adaugata pe Lista
Patrimoniului Mondial de site-uri culturale importante UNESCO.

4. Zona metropolitana Hamburg este formata din 8 districte rurale din statul federal german Saxonia Inferioara,
statul federal Schleswig-Holstein i oraul-stat din Hamburg, n nordul Germaniei.
Monumentul Bismarck realizat de sculptorul Hugo Lederer este cel mai mare monument Bismarck din lume,
dedicat lui Otto von Bismarck, si este unul din cele 250 monumente existente la nivel mondial.
5. In ceea ce priveste zona metropolitana Munchen putem afirma ca aceasta gazduieste un numar semnificativ de 45
de muzee, dintre care amintim BMW Museum si The Deutsches Museum care este considerat cel mai mare muzeu de
tehnologie si stiinta din lume. Pe de alta parte putem vorbi si de palatal Maximilianeum, construit in prima instanta
pentru a gazdui studenti talentati insa ulterior devine resedinta parlamentul bavarez, pana in anul 1949.
In acest context capacitatea metropolelor germane si regiunilor metropolitan de a se integra in reteaua
europeana castiga din ce in ce mai mult teren.

13

Axa cultural Rhein, Elba, Dunre
Mormonea Ioana
Nae Mihai Alexandru

Cele 3 ruri se dezvolta in sudul, nordul si estul Germaniei, avnd o importan deosebit n
economia rii.
Oraele situate pe aceste ruri beneficiaz de o cultur aparte, ctigat n timp, datorit unei temelii
fondat pe o economie fr cusur.

Rhein
Un mijloc ieftin i eficient de transport, Rin a ajutat la dezvoltarea a numeroase orae de-a lungul
malurilor sale: Mannheim , Mainz , Koblenz , Kln , Dsseldorf , i Duisburg. Acestea au evoluat de la
orae agricole la importante centre comerciale, aici aflndu-se si conurbaia Rhin-Rur. n funcie de cadrul
natural, dar i de influenele suferite, comerul cu pete sau vin a contribuit la fondarea i sprijinirea unei
culturi bine ntreinut astzi.
n 1992, prin canalul Main-Dunre aceast eficien a fost sporit datorit legturii formate ntre
Marea Nordului si Marea Neagr. De asemenea a favorizat agricultura n contact cu zonele fertile.
Din cele mai vechi timpuri rul a avut importan istoric, att ca o frontier de aprare dar i ca o
cale a comerului. n Evul Mediu pe Rin a fost o rut major de comunicare ntre nordul i sudul Europei.
Rul a jucat un rol important n calitate de frontier ntre Frana i statele germane, mai ales n cel de-al
Doilea Rzboi, cnd sistemul de aprare amplasat de-a lungul malurilor sale de est a constituit un
impediment pentru Germania.
Cu toate acestea, importana Rinului este mai mult dect economic. n muzic i literatur rul este puternic
legat de poporul german . Acesta este subiectul mai multor melodii , inclusiv un cntec naional , Die Wacht
am Rhein , "Uita-te pe Rin . " Rul a devenit tem n numeroase poveti din opera lui Richard Wagner ,
Inelul Nibelungilor . Numeroase mituri nconjoar castelele i stncile liniei Rinului ntre Bingen i
Koblenz, cum ar fi cea a sirenei Loreley. Romantic Rhine, cum a fost numit, este o zon a Patrimoniului
Mondial recunoscut de UNESCO.

Elba
Activitile ntlnite n oraele situate pe acest ru sunt legate tot de pescuit. Fiind navigabil nc din
cele mai vechi timpuri si legat de canalul Mittelandkanal, Elba a devenit o important rut comercial. Spre
deosebire de Rin, ce este uor identificabil cu orice german, Elba este mai transparent datorita Tratatului de
la Versailles, de dup Al Doilea Rzboi Mondial cnd Cehia i revendica dreptul asupra transporturilor pe
acest fluviu. Un alt aspect, sensibil pentru germani este cel legat de Cortina de Fier, o parte din aceasta
trecnd n apropiere de satul Gorleben. Din 1945 pn n 1990 a format o parte a graniei dintre Germania
de Est i Germania de Vest.
nc din cele mai vechi timpuri rul a reprezentat o grani ntre franci i saxoni(vechea zon Nordalbingia,
actuala Holsten), de aceea la nord de Elba s-au dezvoltat i au evoluat orae cu o puternic amprent saxon.
Unul dintre cele mai puternice exemple este oraul Dresden. Arhitectura, monumentele, evenimentele din
cele mai diversificate legate de art, dar i muzeele (Muzeul Porelanului) reflect evoluia acestei populaii.
Hamburg, ora dezvoltat la vest de grania dintre cele doua fragmentri suferite de germani, avnd o
vechime demonstrat pn i de numele acestuia: Oraul liber i hanseatic Hamburg. Este mai mult dect
clar importana rului ce e favorizat dezvoltarea comerului. Invadat pe rnd de vikingi i slavi, acesta a
reuit in anii 1200 sa fie cel mai important productor de bere al Ligii Hanseatice. Fluviul a contribuit la
creterea numrului populaiei, mai ales la jumtatea secolului al XIX-lea, cnd oraul a cunoscut cea mai
rapid evoluie, ajungnd la 800.000 loc (s-a nmulit de 4 ori) datorit comerului pe Oceanul Atlantic. Din
pcate, n 1892 o epidemie de holer a ucis un numr foarte mare de oameni.
14

Oraul are peste 2000 de poduri, fiind un adevrat exemplu n ceea ce pricete dezvoltarea turistic.
Revenire lui dup bombardamentul din 1943 este uimitoare, astzi fiind portul numrul 3 ca mrime din
Europa.

Dunre

15

Patrimoniul industrial
Morariu Diana

Regenerare urbana
Regenerarea urbana reprezint un proces de redezvoltare in zone de relicte aflate in criz. Se refer
i la revitalizarea centrului oraului prin implementarea iniiativelor privind creterea calitii mediului si
anumerentoarcerea la ora.
Reprezint o politic urban ce se bazeaz mai puin pe distrugere i mai mult pe renovare i
investiii cu focalizarea pe redezvoltarea comunitilor locale.

Exemple selectate pentru reprezentarea patrimoniului industrial
1. Parcul peisagistic Duisburg Nord
- parc peisagistic creat de activitile industriale pe vechea locaie a unei mine de crbuni i a unei topitorii
- cteva zone sunt ns utilizate n scopuri industriale i n prezent
- Proiecte n domeniul construciei de locuine
- Spaiile existente ntre furnale sunt utilizate pentru evenimente n aer liber cinema, concerte, teatru
- Topitoriile prsite sunt utilizate ca turnuri de observaie oferind o perspectiv aparte asupra parcului
industrial
- Grdini simbolice amenajate n depozite abandonate
- Agrement: crare n vechile depozite pentru minereul de fier i scufundri n vechi tanc-uri de gaz,
umplute n prezent cu ap
- Utilizarea luminii de laser pentru punerea n valoare a patrimoniului industrial

2. Mina de crbune Zollverein XII, Essen pdure dezvoltat n zona industrial / parc cu suprafee
necultivate
- suprafa abandonat aparinnd unei foste mine
- natura se dezvolt singur doar cu un mic ajutor din partea omului
- combinaie ntre dezvoltarea spaiilor deschise, art i conservarea vieii slbatice
- deschis publicului dar cu o infrastructur de acces slab reprezentat n mod intenionat
- public relations, tururi cu ghid, excursii

3. Parcul ruderal Frintrop, Essen pdure industrial slbatic - parc necultivat
- terenul necultivat se suprapune unei foste staii de aprovizionare cu materii prime
- parc cu vegetaie ruderal pionier
- succesiune natural
- Suprafee acoperite dispersate, regenerare pentru locuitori
- Succesiunea natural a plantelor i vegetaie plantat pe veche cale ferat

4. Hald prsit suprafa destinat organizri diferitelor evenimente Emscherblick n Bottrop-
suprafee prsite / landmark
- fost min prsit
- 65 metri nlime
- un sistem de poteci i ci de acces
- element de art modern: tetraedron
- Utilizat pentru observaii i valorizare a zonei
Ora grdin WELHEIM BOTTROP
- Refacerea vechiului sistem de drenaj
- Aezare minier construit ntre 1913-1923
- Case multifamiliale cu grdin i spaii publice deschise
16


Ora-grdin SESEKE AUE
- Veche zon industrial
- Infrastructura este amenajat sub forma unei potcoave cu numeroase spaii publice deschise
Vechea zon minier HOLLAND
- Vizualizarea cursului de ap
- n prezent bussines park i zon rezidenial
Dezvoltarea zonei rezideniale KPPERSBUSCH
- Fost zon industrial
- acum: nou zon rezidenial
- Apartamente, case n ansamblu sau singulare
- Exemple ale unor soluii neobinuite

Concluzii:
zonele industriale abandonate au o valoare proprie
protecia structurilor existente
noile abordri (utilizri) sunt eseniale
este necesar implementarea unor noi metode
stabilirea unui cadru financiar viabil naintea demarrii aciunilor privind procesul de regenerare
plan de dezvoltare pe termen lung

17

Modelul tradiionalist
Nadane Mdlina

Termenul de tradiionalism trimite la substantivul tradiie i presupune un ataament profund fa de
ceea ce nseamn valorile trecutului. De regul, tradiionalismul evit nsuirea unei atitudini critice fa de
aceste valori.
Tradiionalismul se definete cel mai bine n raport cu modernismul, dar i definiia modernismului
evideniaz strnsa legtur dintre aceste fenomene. Ideile tradiionalismului trebuie raportate la
romantismul romnesc, care descoperise folclorul i istoria, trecutul ca locuri ale evadrii; tradiionalismul
presupune rentoarcerea la aceste valori, promovate de paoptiti. La nceputul sec. al XX-lea, n literatura
romn apar dou curente literare de orientare tradiionalist: smntorismul i poporanismul. Exista o
tehnica a vietii materiale si o tehnica a vietii sufletesti. Una e rezultatul descoperirilor si inventiilor
stiintifice, intemeiate pe legi precise si universal valabile; cealalta e rezultatul unor indelungi experiente
launtrice ale omului cu sine, ale omului cu oamenii, ale grupului cu grupurile; cristalizari de viata verificata
in cursul veacurilor sub porunca unei credinte religioase si a unui temperament de rasa. Tehnica vietii
materiale, stiintifica si deci obiectiva, apartine domeniului exterior si are de scop cucerirea naturii,
smulgerea si transformarea bunurilor ei in folosul omenirii.
Dar traditionalismul nu e o forta ce se opune civilizatiei. Traditionalismul e tehnica vietii sufletesti a
unui neam. Civilizatie e tehnica vietii materiale a omenirii. Tehnica vietii sufletesti constituie cultura unui
neam, -acel fel de a fi, de a gandi si a simti, de a vorbi si de a se inchina, de a nadajdui si chiar de a muri. E o
cristalizare elaborata in curs de veacuri si de milenii, incercata prin flacarile si torentele istoriei, determinta
intr-un fel si nu intr-altul de fatalitatea launtrica a sangelui si a credintei, a rasei si a religiei. Civilizatia
uniformizeaza; cultura diferentiaza

Exista 2 modele :
a) Economia rurala latina
Economia rurala montagnarda latina este caracterizata de faptul ca se ocupa in mod egal cu cultura
plantelor (orz, ovaz, secara, cartof inca din sec XVIII) si cu cresterea animalelor (in special pentru lapte,
productia de carne avind un rol secundar). Acest sistem economic, in cea mai mare parte a sa relationat cu
principalele culturi, este strins legat cu limita superioara a culturilor de cereale, si cu zonele unde acestea nu
au putut fi organizate in cadrul vailor. Vaste sectoare din Alpii Orientali si mai ales sectorul nordic limitele
acestei zone vegetale astfel incit limita superioara a cerealelor (1100m in general) se gaseste in afara Alpilor.
Din cauza conditiilor naturale mai restrictive, aceasta parte este mai slab populata in aceasta epoca a
economiei agrare.
In cadrul acestui sistem agrar, locul ocupat de culturi se remarca foarte bine in cadrul peisajului, fiind
localizat in special in zonele insorite, ale etajelor colinar si montan, limita sa superioara conincizind cu
posibilitatea cultivarii cerealelor. Si in prezent aceasta parcelare poate fi recunoscuta, chiar si atunci cind
acestea au fost abandonate mai demult, la acestea adaugindu-se terasele dezvoltate la baza versantilor
abrupti.
Ca o regula generala, sistemul de utilizare a terenului se desfasoara in sens vertical : din noiembrie in
mai activitatile se desfasoara in satele situate pe fundul vailor, iar din mai activitatile se deplaseaza in
altitudine catre asezarile sezoniere, de unde o parte a familiei se indreapta catre sectorul pasunilor alpine, de
unde revin temporar pentru activitatile agricole.
Acest sistem opereaza pe trei etaje : cel al habitatului de iarna, al habitatului de vara si etajul
pasunilor. In functie de topografie, sau altitudine pot aparea si alte nivele de utilizare : cel mai cunoscut
exemplu este cel din Val dAnniviers din cantonul Valais (partea centrala) al carui spatiu economic se
situeaza intre 500 si 2800m altitudine. Acolo unde influentele mediteraneene sunt prezente regasim cultura
vitei-de-vie ca si cultura de baza.
18

Aceste deplasari regulate aduc in discutie termenul de resedinta in sens larg, deoarece in fiecare
locatie avem de-a face cu locuinte cu utilizare rezidentiala sau economica.

Parcelele familiale sunt distribuite in cadrul fiecarui etaj de exploatare, pentru a putea fi exploatate
intr-o maniera optima, evitindu-se astfel aparitia problemelor. Unitatea economica de baza in cadrul acestui
sistem o reprezinta mica familie patriarhala. Ferma in sens real al termenului nu exista, pentru ca cladirile
sunt in general separate in cadrul satului, proprietatea imobiliara a familiei fiind subdivizata. Lipseste de
asemenea o relatie precisa intre cladiri si terenurile carora le sunt atasate, pentru ca subdivizarea acestora a
suportat impartiri succesive si fluctuante (ex. nepotii detin alte terenuri decit bunicii).

b) Modul de exploatare germanic
Spre deosebire de precedentul este marcat de o predominare a activitatilor legate de cresterea
animalelor-pasunat, culturile agricole fiind pe plan secund. Aceasta minimizare a importantei culturilor este
la originea unei alte abordari privind utilizarea terenurilor si habitatelor. Din aceasta perspectiva, modelul
germanic este mai putin dependent de existenta unei limite superioare a culturilor, in contradictie cu situatia
existenta in casul modelului latin. Flancul nordic al Alpilor, umed si nefavorabil culturii cerealelor este insa
potrivit pentru pasuni. Din acest motiv populatia rurala din Germania alpina a putut pune in valoare spatii
neinteresante din punct de vedere al modului de utilizare latin.
Aceasta noua forma de utilizare economica s-a aflat in strinsa legatura cu conditiile naturale existente
pe flancul nordic. Germanii s-au stabilit, partial, in secolele VI-VII in aceasta regiune, dezvoltind treptat
acest mod de viata si perfectionindu-l in perioada Evului Mediu tirziu. Pasunatul in cadrul spatiului central
si nord-european a jucat un rol important datorita marilor suprafete impadurite in cadrul carora populatia
rurala a dezvoltat libera circulatie a animalelor. S-a dezvoltat astfel o alimentatie fondata pe lapte si produse
lactate. Din acest motiv bavarezii si germanii s-au adaptat excellent la mediul umed din nord, spre deosebire
de latini a caror alimentatie are la baza trilogia deja celebra griu-vita de vie-maslin.
In cadrul spatiul economic germanic, ferma reprezinta unitatea de baza, fiind exploatata in cadrul
unei familii si dobindita in intregime prin mostenire. Simptomatic este faprul ca drepturile de utilizare a
pasunilor si padurilor depind de ferma si nu de proprietar, de multe ori numele fermei fiind utilizat ca
nume de familie. Marimea acestor ferme este variabila, ea fiind conditionata de faptul ca pasunatul necesita
o suprafata mai mare decit cea aferenta culturilor latine .

19

Germania - Mestesuguri
Nastase Bianca
Pasarin Victor

Mittenwald si traditia de a face viori
Traditia de a face viori dateaza inca de la mijlocul secolului al XVII lea, mestesug introdus de
familia Koltz in comuna targ Mittenwald, din landul Bavaria, Germania.
Matthias Klotz ( 1653-1743 ) a fondat scoala de facut viori, iar in 1856, pentru pastrarea traditiei de a
face viori, a fondat inca o scoala. Daca vizitati Mittenwald puteti observa cum viorile sunt puse la uscat si
maturizat pe verandele scolilor, geamurilor si balcoanelor altelierelor de lucru lucru din oras.
Clopotele de vaca de la Allgu
In regiunea Allgu (Swabia), se pastreaza inca din cele mai vechi timpuri realizarea clopotelor de
vaca lucrate manual. Philipp Trenkle care a invatat meseria de la tatal sau afirma: Fiecare clopot de acceasi
dimensiune, facut intr-o turnatorie va suna la fel, dar fiecare clopot lucrat manual va suna diferit.
In fiecare toamna, la mijlocul lui septembrie, turisti din intreaga lume vin pentru a auzi concertul
clopotelor de vaca. Decorate cu flori si panglici vacile isi creeaza propria simfonie de clopote in drumul lor
spre grajdurile unde vor sta pe timpul iernii.
Ceasurile din Padurea Neagra
In timpul zilelor reci de iarna, taranii din Padurea Neagra cautau intotdeauna metode de a-si
suplimenta venitul. Primele ceasuri simple sculptate in lemn au fost produse in secolul al 17-lea si vandute
clientilor din toata Europa. Povestea spune ca in 1738, Franz Anton Ketterer a adus primul ceas cu cuc din
Boemia, desi acesta nu avea cuc si nici macar casuta de unde iese acesta. Cucul a fost ideea arhitectului
Eisenloher, care in 1850 a desenat o casa in forma de gara pentru ceasuri. Nu se stie cine a pus cucul acolo
mai tarziu-dar aceia a fost ziua in care s-a nascut adevaratul ceas cu cuc.
Astazi, nu se produc numai ceasuri cu cuc in Padurea Neagra, ci si ceasuri moderne si ceasuri de
mana. Traditia confectionarii ceasurilor se poate vedea pe strada Deutsch Uhrenstrasse (Strada Ceasurilor
Germane) cu o lungime de 320 km, care incepe in Villingen-Schwenningen, si, de-a lungul incantatoarei
provincii, trece pe langa 30 locuri in care se fac ceasuri.
Oberammergau, casa de mai bine de 500 de ani a sculptatului in lemn
Faimosul oras Oberammergau arata cat de stransa si evidenta este legatura dintre mestesug si istoria
orasului in care se practica. O plimbare prin orasul renumit in intreaga lume pentru Passion Play este
aproape ca plimbarea printr-un muzeu.
Frescele viu colorate si atractive, stiute ca "Lftlmalereien" care impodobesc fatadele caselor scot in
evidenta istoria celor 500 de ani de sculptura in lemn. La fiecare colt de strada sip e fiecare alee sunt
magazine de sculptura in lemn, ce vand o multime de figurine, scenete, ingeri, cruci si figurine ale sfintilor.
Alpii Ammergau sunt in present casa a 60 de cioplitori in lemn. Oricine doreste sa fie initiat in
sculptura in lemn, poate sa invete elementele de baza prin inscrierea la unul din cursurile de 5 zile
disponibile.
Regele palariilor din Rogensburg
Un artizan al palariilor atat pentru femei cat si pentru barbate este Andreas Nuslan, cu titlul
Meister pentru fauritul de palarii si pentru moda. El produce modelele sale in colaborare cu echipa lui intr-
un vechi Hutmacherei (atelier de palarii). Hutknig e adresa cunoscuta pentru clientii iubitori de palarii
in Regensburg pentru mai mult de 100 de ani.
Specialitatea lor unica la nivel global este crearea traditionala si complicate de palarii in conformitate
cu metoda veche engleza. "Hutmacher am Dom", situtat direct in inima Regensburg, langa vechea catedrala,
ofera clientilor sai o gama larga de palarii si accesorii pe doua etaje. Mai mult de 15.000 de articole pentru
acoperirea capului, de orice gel si pentru orice sezon, va satisface orice nevoie a clientilor. Scopul afacerii
familiei este de a gasi o palarie pentru fiecare cap.
Vinuri
20

Cu un total de 13 regiuni viticole, cu propriile lor culturi i tradiii, Germania se mandrete cu o mare
diversitate de vinuri. Cele mai raspandite soiuri sunt Riesling, Silvaner i Rivaner, iar dintre cele roii, Pinot
Noir i Sptburgunder.
Iubitorii de vinuri nu sunt singurii care apreciaza coastele insorite ale regiunilor viticole din
Germania. Peisajele colinare, cel mai adesea brazdate de rauri, i numeroasele satucuri viticole sunt
destinaii preuite i de amatorii de drumeii i de cicliti. Pentru ca in Germania, viticultura este practicata
pe suprafee mici, cea mai mare parte a lucrarilor fiind efectuate inca manual. Acestui lucru i se datoreaza
calitatea vinului, dar i caracterul idilic al peisajului.
Soiurile cultivate in Germania sunt, mai intai, cele clasice, iar ca reper pentru Germania sunt vinurile
albe, inainte de toate Riesling, care da vinuri de diferite categorii. Germania este patria vinurilor albe, pe
cele 100.000 ha, cca 1% din totalul arealelor viticole ale lumii, se cultiva doar pe 18% soiuri roii, exact in
proporie inversa ca, in general, in celelalte ari.
Al doilea soi clasic german este Sylvaner, iar alte soiuri albe sunt: Weiflburgunder (Pinot Blanc),
Rulander sau Grauer Burgunder (PinotGris) i Chardonnay, autorizat in sud din 1991, precum i
Gewurztramiher, care da vinuri cu buchet i Elbling care da un vin alb, foarte pal.
Vinurile roii ocupa un loc impunator in universul viticol german, nu atat prin cantitate, cat
princalitatea lor recunoscuta, intrucat ele sunt produse pe baza unui singur soi, care confera un caracter unic
vinului, asamblajul nefiind practicat. Dintre soiurile utilizate sunt: Spatburgunder(Pinot Noir), Blauer
Portugieser, Trollinger, Schwarzriesling i Lemberger.
Din Hessa Renana, trecand prin Baden i Franconia, pana in Saxonia: descoperii diferitele regiuni de
origine ale vinurilor germane.
Bere
Berea este o parte importanta a culturii germane. Nu se poate spune cu certitudine de cand dateaza
berea, insa cea mai veche urma apare prin 3500-2900 i.Hr., in Tepe, Mesopotamia. Atunci berea era zilnic
pe masa localnicilor care o apreciau pentru gust, iar concentratia de alcool ii potenta gustul. In 1516 a aparut
Legea Germana a Puritatii (Deutsche Reinheitsgebot) , o lege care indica elementele berii, care ar trebui sa
fie doar apa, orz si hamei. Comercializarea berii a inceput tot in zona unde este azi Germania, insa in anul
1200 d.Hr., iar imbutelierea acesteia s-a constatat in anul 1605.
Astazi, metoda de preparare a berii este imbunatatita, iar gusturile tot mai variate, astfel poate sa fie
multumit cu o bere orice consumator. Prima data, sunt puse la uscat semintele de cereale din care se obtine
maltul, dupa care, produsul este fiert si strecurat, urmand sa se adauge drojdia, care inlesneste procesul
fermentarii.
In Germania se afla 1.200 de fabrici de bere, dintre care aproape jumatate in Bavaria. Insa chiar si
cele mai mari marci de bere germana sunt pitici in comparatie cu competitorii internationali. In prezent,
marile companii producatoare de bere ale lumii sunt cuprinse de o adevarata frenezie in cumpararea celor
mai profitabile marci de bere din Germania.

Anheuser Busch, SAB Miller, Heineken si Interbrew sunt printre cumparatorii cei mai infocati.
La jumatatea lunii septembrie, Interbrew a anuntat ca intentioneaza sa cumpere pachetul majoritar de
actiuni in compania Spaten-Franziskaner. Multi germani sunt nefericiti in urma acestei achizitii, avand in
vedere faptul ca societatea din Mnchen, care produce berile Spaten, Franziskaner si Lowenbrau a fost
independenta timp de 600 de ani. Insa in prezent, vanzarile de bere sunt in scadere - fie din cauza temerilor
legate de sanatate, fie pentru ca vinul castiga o piata tot mai mare iar companiile germane sunt afectate de
pierderi, iar multe dintre acestea ii privesc pe competitorii lor mai degraba ca pe salvatori decat ca pe
pradatori.
Oktoberfest, cel mai mare festival al berii, a adunat la Munchen 6,4 milioane de turisti, care au baut
in total 6,7 milioane de litri de bere. Aproape 30% din productia anuala de bere a fabricilor din Germania
este dedicata consumului la Oktoberfest.

21

Comunitatea turca din Germania
Nebancea Mdlina
Neculau Roxana

Comunitatea turca din Germania numara in jur de 3 milioane de rezidenti, adica 3,6% din populatia
totala a statului german. Privit la nivel european, acest lucru nu ar reprezenta o problema, insa in prezent in
Germania se poate vorbi despre o comunitate turca ce s-a dezvoltat in paralel cu cea germana.
Spre deosebire de Franta si Marea Britanie, imigratia turca nu are legatura cu o mostenire coloniala,
ci este rezultatul unei program demarat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand se cauta forta de munca.
Din punct de vedere istoric, Germania nu este o tara de imigratie, insa guvernele care au urmat dupa
cel de-al Doilea Razboi Mondial, constiente fiind de pata lasata de catre perioada nazista, s-au aratat
tolerante fata de populatia venita din est.
Cu toate acestea, a existat o segregare intre comunitatea germana si turca, aceasta din urma
confruntandu-se cu o rata mare a somajului, saracie accentuata, precum si un nivel scazut al educatiei mai
ales dupa caderea Zidului Berlinului, cand mineritul si siderurgia au intrat in declin.

Evolutia istorica a politicii de integrare
1) Pana in anul 2000, politica Germaniei de integrare a fost intens contestata. Relatia guvernului
german cu comunitatea turca se baza pe ideea ca turcii nu aveau nevoie sa devina cetateni germani.
Neacordarea cetateniei a fost considerata ca fiind principala problema a integrarii.
Potrivit legii pentru imigranti intrata in vigoare in anul 1993, acestia aveau dreptul sa devina cetateni
germani dupa 15 ani cu conditia sa nu aiba cazier si sa renunte la cetatenia originara. Imigrantii tineri, care
doreau sa devina cetateni germani, puteau face acest lucru daca locuiau deja pe teritoriul Germaniei de 8 ani,
si urmasera cursurile unor scoli germane pentru cel putin 6 ani. Acestia isi puteau depune cererile pentru
cetatenie daca aveau varsta cuprinsa intre 16 si 23 de ani. In principiu, pentru a dobandi cetatenia germana,
nu depinde locul nasterii persoanei in cauza, ci locul nasterii tatalui, sau, din 1974, locul nasterii mamei.
Totodata, pentru majoritatea germanilor cetatenia germana inseamna a fi nascut german si nu este un drept
care sa se poata obtine pe cale legala. Privind aceste aspecte, pentru oricine altcineva decat cetatenii
germani, obtinerea cetateniei devine practice imposibila
2) Dupa anul 2000 s-a introdus o noua lege care prevedea acordarea cetateniei copiilor din a doua
generatie, numai daca parintii erau rezidenti de cel putin 5 ani.
3) In anul 2007 a luat nastere primul plan de integrare al Germaniei, care avea in vedere promovarea
limbii germane, a valorilor germane despre egalitate si a angajamentelor civice. De asemenea, s-a
pus accentul pe dezvoltarea sistemului educational precum si pe cresterea sanselor de angajare.
Intr-o Germanie care n-a implinit nici macar un secol de la perioada antisemita, parerile sunt
impartite. Politicienii s-au scindat in tabere, extrema dreapta fiind deseori cea care ataca dur refuzul turcilor
de a imbratisa stilul de viata occidental. Pe de alta parte, vocea populatiei se declara majoritar impotriva
cresterii numarului de imigranti, precum si impotriva pastrarii culturii islamice.
Nivelul educatiei etnicilor turci din Germania este ngrijorator de redus, ceea ce limiteaza
posibilitatea integrarii acestei mari minoritati. Turcii de varsta scolar au frecventat in toti acesti ani scolile
cu predare in limba germana. In familie, ei vorbeau n limba lor materna. Multi dintre elevii turci nu au
invatat niciodata limba oficiala a tarii in care traiesc. Cu timpul s-au creat adevarate insule lingvistice.
Aceasta stare, de fapt, a ingreunat nu numai procesul de integrare n societatea germana, ci a dus ntr-
o oarecare masuura si la o marginalizare a acestei etnii.
Exista presiuni din partea oficialilor turci pentru infiintarea scolilor in limba turca, insa Germania nu
pare pregatita sa cedeze in acest sens, sau nu pare pregatita sa renunte in totalitate la importante cunoasterii
limbii germane. Angela Merkel a subliniat adeseori ca scolile in limba turca nu sunt vitale pentru integrarea
in societatea germana, asa cum este cunoasterea limbii germane.

22

Religia este o alta problema pentru Germania, intrucat majoritatea turcilor considera Islamul mai
important decat democratia, unii dintre acestia vin si cu idei extremiste, iar valul pe care femeile il poarta
este mult prea vizibil in peisaj, din punctul de vedere al cetatenilor germani.
Intr-un alt context, sunt multe voci care vorbesc despre necesitatea imigrantilor, in conditiile in care
Germania se confrunta cu o reala criza demografica. In prezent rata natalitatii comunitatii turce este dubla
fata de cea a germanilor. Turcii sunt necesarii Germaniei in contextul fortei de munca, insa exista temerea ca
la un moment dat Germania va deveni o tara islamizata.

Concluzie
* Situatia actuala in Germania nu este nici de asimilare, nici de integrare. Este adevarat ca germanii
doresc sa-i includa in structurile lor, dar asta presupune pierderea identitatii turce. Pe de alta parte, exista un
procent coplesitor de turci care nu stapanesc limba germana, fiindu-le imposibil sa relationeze si sa integreze
in structurile unei Germanii conservatoare.
* Este o situatie critica de ambele parti. Rata mare a somajului in randul turcilor atrage cheltuieli din
partea statului, in timp ce germanii asista la tot acest cadru si dezvolta atitudini ultranationaliste, considerate
discriminatorii de catre turci.