Sunteți pe pagina 1din 5

PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE A PEISAJELOR

Scopul arhitecturii peisagere: crearea spatiilor organizate ale ambiantei fizice naturale care sa
permita o integrare armonioasa a activitatilor umane.
J. O. Simons, 1967: peisajele trebuie proiectate in viziunea imbunatatirii relatiilor om-oras, omcirculatie, om-om, om-natura in contextul evolutiei societatii (economica, sociala, culturala,
ecologica).
Pentru indeplinirea acestor deziderate proiectarea peisajelor trebuie sa se supuna rigorii unor
principii:
PRINCIPII FUNCTIONALE
Pentru stabilirea folosintelor adecvate este necesara:
- compatibilitatea functiunilor proiectate cu amplasamentul, ex:
- nu amplasez un parc de relaxare si odihna langa o uzina
- in acest context amenajez plantatii de protectie la zgomot si poluare
- in spatiul ingust dintre strazi de mare trafic: se amenajeaza spatii verzi
de protectie, cu functii estetice, ameliorarea climatului urban, nu se va
amenaja un loc de joaca pentru copii
- satisfacerea necesitatilor functionale
- concordanta organizarii spatiale cu functiunile:
- aranjamentul rational al partilor componente
- alegerea si dispunerea logica a dotarilor
Ex.: spatiile verzi stradale trebuie sa satisfaca functional:
- protejarea circulatiei pietonale de cea carosabila
- fluenta fluxurilor pietonale si carosabile
- acces lesnicios la imobile
- subdivizarea traficului: pietoni, piste ciclabile, piste carorabile
- functii ecologice
- functii estetice
- conceperea ansamblului : strada-cladiri, circulatie-mobilier stradal,
vegetatie-plantatii ca un peisaj urban unitar

- solutia peisagistica se bazeaza pe:


- alegerea si pozitionarea tipurilor de plantatii
- stabilirea inaltimii si formelor
- dispunerea in plan
- aranjamentul spatiilor deschise: peluze, arii de circulatie auto si pietonala
- alegerea materialelor adecvate

alegerea formelor, dimensiunilor si culorilor


relevarea detaliilor de amenajare si aranjare
evitarea generarii conflictelor intre functiuni

- concordanta organizarii cu functiunile trebuie analizata si elaborata functie de:


- psihologia si modul de viata al comunitatii
- asteptarile si dezideratele comunitatii
- amenajarile peisagere trebuie sa ofere:
- confort
- relaxare
- placere
- frumusete
PRINCIPII ESTETICE COMPOZITIONALE
- corelarea aspectelor estetice cu cele functionale
- atentie asupra aspectelor vizuale percepute in raport cu utilizarile functionale alea menajarilor
spatiale
- cadrul urban construit si amenajarile peisagere trebuie sa creeze o ambianta bazata pe: frumusete,
ordine
- ambianta se realizeaza prin:- respectarea proportiilor in plan si spatiu
- principiile ierarhizarii spatiilor
- utilizarea principiilor de compozitie: simetrica, asimetrica, geometrica,
libera
- concordanta stilistica a elementelor de construire a peisajului
- contrastul formelor, volumelor si culorilor
- unitatea compozitionala incluzand si realizarea elementelor de detalii

Londra

Londra

PRINCIPII ECOLOGICE
-proiectarea ecologica se adreseaza vietii, opereaza cu elemente naturale (plantele poseda o viata
proprie)
-coservarea mediului ambiant
-protejarea si ameliorarea peisajelor existente
-asigurarea conditiilor naturale adecvate crearii noilor peisaje

-elemente-pastrarea trasaturilor naturale importante, mentinerea zonelor de interes si valoare ale


peisajului cu scopul valorificarii compozitionale
-valorificarii importantei ecologice
-factori majoriai amenajarii peisagistice: solul, subsolul, apele, conditii climatice, tipul vegetatiei,
cunoasterea comportamentului ecologic al plantelor satisfacerea cerintelor vitale
-relatii reciproce
-ritm de crestere
-transformari in timp
-longevitate

PRINCIPII TEHNICE
- problemele tehnice specifice ale proiectarii de peisagistica trebuie sa genereze rezolvari:
- adecvate compozitiei vizual, functional
- corecte din punct de vedere ecologic
Ex.: - modelarea reliefului, crearea lacurilor, deviere curs apa necesita solutii tehnice:
- stabilizare pante
- consolidare maluri
- impermeabilizare maluri
- asigurare debit de curgere compatibil cu caracterul peisajului, conditiile
naturale.
- necesita studierea si implementarea conditionarilor rezultate din aspectele
vizuale, ex.: nu pot face un lac pe o panta, taluzul ma impiedica sa-l vad de
la baza pantei, nu pot pune vegetatie pe taluz pentru ca poate cu radacinile
sa-l distruga
- proiectarea circulatiilor: alei, drumuri, scari, poduri
- solutii tehnice ce satisfac siguranta deplasarii: pante, dimensiuni,
materiale, ziduri de sprijin
- satisfac cerinte estetice si vizuale armonizate cu peisajul
- instalatiile tehnice
- nu trebuie sa deranjeze vizual
- sa nu fie surse de zgomot (ex.: statii de pompare pentru fantani)
- aspect ecologic influenta instalatiilor subterane asupra sistemului
radacinilor plantelor

Botanical Gardens, Birmingham, Alabama

La Villette - Paris

PRINCIPII ECONOMICE
- valorificarea maxima a posibilitatilor oferite de teren
- adoptarea functiunilor in raport cu terenul
- stabilirea dotarilor in raport cu terenul
- utilizarea materialelor adecvate
- adoptarea solutiilor peisagistice functie de posibilitatile financiare ale beneficiarului
- limitarea costurilor prin proiectarea peisagistica, ex.:
- modelarea terenului respecta in mare parte configuratia initiala a acestuia
- pozitia unui lac in concavitati deja existente
- dimensionarea judicioasa a aleilor
- constructii decorative in numar mic
- materiale putin costisitoare la plantatii se utilizeaza puieti fara baloti de
pamant
- reducerea cheltuielilor de intretinere: mecanizarea intretinerii peluzelor,
decoruri florale simple, limitarea modelarii prin tundere
PRINCIPII CULTURAL-ISTORICE
- in siturile istorice si culturale (de patrimoniu) ambianta peisagistica trebuie sa respecte
si sa conserve aceste valori prin:
- abordarea compozitionala
- solutii tehnice adecvate
Ex. la proiectarea plantatiilor se va avea in vedere:
- incadrarea armonioasa a constructiilor
- accente volumetrice
- perspective si vederi catre anumite elemente de arhitectura
- evolutia in timp a arborilor si efectele fizice ale acestora asupra
constructiilor
- evitarea amplasarii arborilor mari in vecinatatea cladirilor, fundatiilor
ruinelor si zidurilor istorice
- circulatia va avea in vedere conservarea vegetatiei venerabile din siturile
istorice
- interventii in parcuri si gradini cu valoare istorica se vor face cu:
- pastrarea conceptiei si caracterului initial
- analiza planurilor si documentatiilor initiale
- interventiile: restaurare, noi plantari, corectii ale vegetatiei, defrisari,
introducerea de noi functiuni si dotari trebuie realizate in acord cu aceste
documentatii si pe baza consultarii cu specialisti in domeniu (in cadrul
Comisiei Nationale pentru Protectia Monumentelor si Siturilor Istorice
existe subcomisia Parcuri si Gradini Istorice)

- caracterul specific al uni sit exprima traditii de cultura si civilizatie, ex.:


- o zona rurala bucovineana, maramureseana
- piata urbana medievala
- interventia in aceste zone implica tratari peisagere care sa:
- respecte situl
- se armonizeze cu trasaturile definitorii ale sitului