Baldescu, I., Transilvania medievale.

Le citta fondate di Sibiu, Bistrita, Brasov, Cluj, Bonsignori

Editore, Roma, 2005, pp. 137-155

-cateva idei succinte din studiul acesta (le enumar mai jos) mi se par importante pentru noi in situatia
in care
1.recurgem la recreerea unor caracteristici ale atmosferei medievale (imi amintesc
–nu stiu cat de bine- cand ne-am intalnit la Brasov ca Johannes zicea ca dorinta mentinerii
pietrisului este generata de dorinta pastrarii unei atmosfere de biserica de sat, o indepartare de
starea urbana, care poate coincide foarte bine, cred, si cu o atmosfera “medievala”
2.incercam sa amintim cumva in reamenajare memoria inceputurilor-straturile vechi de istorie,
adica vechiul nucleu religios (pozitia celor 2 capele, urmele de chiostro ale manastirii
premonstratens, conturul vechii case parohiale etc)
Prima idee mi se pare mai importanta, oricum. Mai ales in masura in care tesutul urban este
acelasi din sec 14, datorita obiceiului sasilor de a lasa mostenire casa si gospodaria doar
primului nascut (zice Baldescu, I. in Transilvania medievale). Parcelarul este aproape acelasi,
asadar configuratia spatiului de azi este cea medievala.

-este un studiu istorico-topografic al orasului

-cel mai bun plan pentru recursul la forma urbana medievala este cel din 1886
-in 1275, reuniunile Capitolului Cavalerilor teutoni Burzenland se tin intr-un spatiu al actualei case
parohiale (inainte se tineau la Feldioara)
-sediul manastirii premonstratens se afla undeva la sud-vest de BN, in zona capelei St Catarina;
manastirea ia nastere intre 1225-1235
-capela St Catarina inca depindea de abatia cistercensiana Carta in 1507
-sunt mai multe ipoteze despre situl si structura primului nucleu locuit din actualul centru istoric:
1)Treiber 1910–in insulele situate in sudul BN; 2)Niedermaier 1979 –in nordul BN; Baldescu merge
pe 1), si anume un prim nucleu format din 4 parti in care este inclusa zona BN de azi cu insulele
adiacente; prima fortificatie este formata din vallum valuri de pamant si palisada de lemn
-extinderea spre est a acestui nucleu se face a)de-a lungul actualului pietonal, care atunci era axat catre
turnul nord al bisericii, ramas construit doar pana la inaltimea navei; b)de-a lungul actualei ghe baritiu
care era axata catre turnul vestic
-cel mai vechi e frontul S (se parceleaza in 1560) si SV, apoi E, cel mai nou V si N
-despre piata sfatului:
-fiecare front era dedicat unui anume tip de comert
-comertul era foarte clar controlat prin statute
-comertul se extindea in strazile adiacente pietei
-cetatenii aveau drept de exclusivitate asupra marfurilor pana la o anume ora
-Trompeterthurm –Turnul Trompeta: voce, clopot, corn, apoi si ceas
-expunerea publica a unitatilor de masura-galeata,bratul;
-balanta orasului era expusa langa locul capelei Sf Laurentiu, la inceputul sec 19 se muta in
casa corporatiilor
-2 fantani (vezi plan) intretinute de primarie
-“Pranger”, o estrada de piatra intre casa sfatului si casa corporatiilor (vezi plan) unde aveau
loc judecati publice
-depozite de cereale ale cetatenilor sapate sub piata (vezi plan) si sub unele strazi: cavitati de
forma semisferica, pozitia lor era inca detectabila la jum sec 20 (zone circulare usor
scufundate)
-despre turnul sfatului:
-prima structura este capul de pod al pons Lygen (podul minciunilor), pe vechea fortificatie a
primului nucleu locuit
-rol de control strategic al teritoriului intra si extra muros
-functiune comerciala, Primaria utilizeaza la inceput doar o camera la et 1
-lucrari in spatiul public:
-reteaua hidrografica- canale si fantani; centrul istoric e situat in valea unui rau, care a fost apoi
divizat in mai multe brate. Cel mai important este dupa zidurile de incinta din partea nordica.
Alte canale se extindeau de-a lungul a aproape toate strazile din incinta care urmareau directia
 vaii/albiei fostului rau. Primaria intretinea constant aceasta retea hidrografica urbana: reparatii,
refaceri, curatire. 3-4 fantani sunt mentinute din bani publici. Fantanile erau cu apa curenta, si
nu puturi. Mai existau kastenn, cisterne subterana, inchise in lemn, amenajate pentru
conservarea pestelui viu
-poduri si strazi: poduri din lemn, capetele din piatra pentru podurile mai importante
-transitus (doua, una langa capela St Catarina, alta langa poarta Petri) : o structura publica care
seamana cu un portic, inchis cu o usa, si cu acoperis. Mai sunt zone in oras care sunt amenajate
cu portic, pentru adapostul marfurilor expuse la vanzare.
-bai publice si latrine: loc de intalnire si socializare, foarte frcventate. O baie, balnea stuba
superior , se afla in spatele man, St Catarina (vezi plan –zona medie a strazii scolii)
-BN:
-intretesere in mod organic si armonios cu tesutul urban, fundalul intregii panorame urbane
-la sapaturile din 1937 se gasesc fundatiile bisericii vechi, mai mici, inclusa in perimetrul
actualei BN. Din aceste fundatii s-a conservat putin, deoarece pana in vremurile moderne s-a
perpetuat obieciul de a ingropa in biserica si materialul de constructie antic a fost folosit pentru
a delimita mormintele si osuarele. Dimensiunile primei biserici sunt asemanatoare Sf
Bartolomeu. O parte din materialul de constructie al primei biserici a fost inglobat in
constructia actualei BN. Este posibil ca aceasta prima biserica sa fi apartinut manastirii
premonstratens: in sudul BN, la sapaturile din 1937, au iesit fundatii care poate apartineau unui
corp de cladire asociat manastirii-latura est a unui chiostro, cladire care apoi a fost inglobata in
casa parohiala
-inca de la inceput, biserica era inconjurata de valuri de pamant si palisade de lemn
-toate cercetarile de pana acum nu pot arata clar unde e prima centura fortificata, cum arata
parcelele si traseele canalelor
-capela Sf Laurentiu:
-lipita de casa Plecker, folosita ca granar dupa Reforma, complet distrusa in incendiul din 1689
(vezi plan)
-capela St Catarina:
-nod important al orasului medieval, si azi dpdv toponimic
-nu este exclus ca asa sa se fi numit manastirea premonstratens
-demolata in 1559, dupa ce fusese degradata de cutremure succesive; pe locul ei se construieste
o scoala sau case (variante date de diferitele documente ale vremii), care se demoleaza in 1786,
apare o noua constructie in 1856
-casa parohiala:
-initial un edificiu Corporis Christi, in spatele lui o capela Corporis Christi,
Heiligenleichnahmskapelle, posibil capela din int casei
-casa inglobeaza resturi (aprox sec 14) din manastirea premonstratens (chiostro -conf sapaturi
1937)
-curtea ingloba toata insula urbana, care ultrior a fost parcelata cum e azi

-in legatura cu ideile extrase din Baldescu:

-mi se pare importanta prezenta apei aproape peste tot in spatiul public medieval. E o schita a
canalelor pe planul irinei. La fel si fantanile. La fel si baile publice. Ar trebui sa includem
cumva apa in proiect
-mi se pare importanta si folosirea complexa a planului de calcare in spatiul public medieval,
cu diferitele utilizari din piata sfatului: granare si cisterne subterane, zone suprainaltate, zone
delimitate pentru comert, canale si poduri, fantani, portice, accese, locuri sacre (capelele) sau
cimitir (BN)
-ideea de reciclare si inglobare a materialului istoric (biserica veche, zidurile din fosta
manastire si capele etc.)
-alte materiale de pe sit sau langa, disparute:
-sub forma fostelor fortificatii: pamantul si lemnul, prelucrate;
-sub forma podurilor: lemn, piatra
-sub forma unui posibil paviment (ipoteza): lemn
-mormintele din cimitirul BN