ACUSTICĂ

1. Ar putea auzi, ca și pe Pământ, un cosmonaut ajuns

pe Lună, zgomotul produs de plecarea de acolo a unei
rachete?
Nu. Energia sonoră se propagă prin vibrații. Una din părțile
componente ale obiectului ce produce sunetul vibrează (se mișcă într-
o parte și în alta foarte repede). Ea exercită o apăsare asupra aerului
și, ca urmare, moleculele de aer se ciocnesc, transferând energia
sunetului din moleculă în moleculă, din ce în ce mai departe de sursă,
până când sunetul ajunge la urechi. Sunetul nu se propagă numai prin
moleculele de aer. În mod asemănător poate produce vibrații  și  în
moleculele altor gaze, lichide și chiar corpuri solide. Dar spațiul
cosmic rămâne neatins. Acolo nu există molecule pe care sunetul să le
facă să vibreze.

2. În care mediu este mai mică lungimea de undă a unui

sunet: atunci când propagarea are loc in aer, ori când
sunetul se propagă prin apă?
Toate sunetele sunt provocate de mişcări foarte rapide, în faţă şi în spate,
numite vibraţii. Vibraţiile sunt sursa tuturor sunetelor. Sunetul călătoreşte
de la un obiect care le emite, printr-un mediu purtător sau purtător de
sunet. Acesta poate fi solid, lichid sau gazos. Sunetul pleacă de la elementul
care emite vibraţiile către urechile noastre cu ajutorul undelor de compresie
din aer. Elementul care vibrează împinge mici particule de aer, odată cu
sunetul, care trec prin compresie – sau sunt adunate împreună. Pe măsură
ce se mişcă înapoi, sunetul lasă un loc în care sunt mai puţine particule.
Aerul eliminat crează o expansiune. Undele sonore sunt alcătuite din astfel
de compresii şi expansiuni ale aerului.

Lungimea de undă a unui sunet este mai mică în aer. Sunetul, este o
variație în presiune, mai simplu spus, o vibrație a moleculelor. În aer,
moleculele sunt separate, la distanțe mai mari una de cealaltă și de
aceea interacționează mai slab. Vibrația moleculelor se transmite mai
încet de la una la cealaltă, de aceea în aer viteza sunetului este mai
mică. Apa, însă, este mai densă și moleculele de apă sunt legate una
de cealaltă. De aceea, vibrația moleculelor se transmite mai eficient de
la una la cealaltă. Așa cum se întâmpla în cazul elasticului întins.
Viteza sunetului în apă devine de 4 ori mai mare decât viteza
sunetului în aer.

3. De ce în timpul unei furtuni vedem întâi fulgerul și

apoi auzim tunetul?
Pentru că viteza sunetului este mult mai mică decât viteza luminii.
Viteza luminii se propagă în atmosferă ( aprox.300.000 km/s) diferă
de viteza sunetului (in cazul de față tunetul) cca. 340m/s sau mai mult.

4. De ce iarna, când zăpada a căzut de curând , sunetele

se aud foarte slab?
Zăpada adera pe diverse suprafețe iar sunetul, atunci când se
propagă, nu mai este deviat, nu mai "ricoșează" din acele suprafețe.

Zăpada reflectă foarte puțin sunetele, absorbindu-le în mare

măsură. Absorbția se datorează faptului că energia sonoră este
cedată aerului existent între cristalele de zăpadă.

5. De ce sunetele se aud mai slab într-o cameră în care,

după ce a fost goala se aduc perdele și covoare?
 Sunetul produs de o sursa se reflecta de pereții camerei goale si
ajunge la ureche din mai multe direcții, aproape simultan, fiind
perceput ca un sunet mai puternic ( suma majorității undelor
reflectate). Într-o cameră mobilată, apar obstacole în calea
sunetelor, suprafețe absorbante ( covoare, perdele, tapiserii) sau
devierea produsă de obiecte îndepărtează sunetele de ureche. 

6. De ce când vrem să auzim mai bine, ținem măna

pâlnie după ureche?
Deoarece sunetul este canalizat mai eficient, undele sonore
reflectându-se în mână și sunetul se propagă înspre ureche .

7. De ce în pădure este greu să definim direcția de unde

vine sunetul?
Sunetul emis se reflecta pe fiecare copac din pădure si cum copacii
sunt in toate părțile, apare dificultatea depistării direcției reale din
care vine sunetul.

8. De ce un înotător sub apă nu va auzi niciodată ce i se

strigă de la mal?
Datorită difracției sunetului, înotătorul nu va auzi niciodată ce i se
strigă de pe mal. O undă elastică în propagare, atunci când întâlnește
un obstacol sau o suprafață de separare dintre 2 medii, produce
anumite fenomene specifice și anume ocolirea aparentă a obstacolului
și schimbarea direcției de propagare prin întoarcerea în același mediu
sau prin trecerea în mediul următor. Prin urmare, apa reprezintă
obstacolul (în acest caz), iar sunetul provenit din aer o ocolește și se
propagă tot în aer, întorcându-se în același mediu.
9. Ce ar auzi un observator care s-ar deplasa cu o viteză
egală cu viteza de propagare a sunetului, depărtându-
se de sursă?
1. Efectul Doppler.

Frecventa sunetului pe care o percepe observatorul este egala cu

numarul de lungimi de unda ce ajung la ureche in unitatea de
timp.

Frecventa perceputa = Nr lungimi de unda / timp.

Sau prescurtat:
F=N/t

Numarul de lungimi de unda (N), este raportul dintre distanta

(d) si lungimea de unda (l).
N=d/l
Distanta (d) este produsul dintre viteza (v) si timp (t)
d=v*t
Viteza (v) este insa viteza sunetului (c) fara viteza
observatorului (o). (compunerea vitezelor).

v=c-o

d=v*t=(c-o) *t

N=d/l=(c-o)*t/l
F=N/t= (c-o)/l
 Lungimea de unda (l)este produsul dintre viteza sunetului (c) si
perioada (T).
l=c*T
Perioada (T) e invers proporționala cu frecventa sunetului (f).
T=1/f

l=c*T=c/f

F=(c-o)/l= (c-o) *f/c

Atunci când viteza receptorului (o) este egala cu viteza sunetului

(c), rezulta ca frecventa perceputa ar fi egala cu : F=(c-c)*f/c=0.
Deci nu ar auzi nimic.

10. Cum explicați faptul că în timpul umplerii unui

vas cu apă se aude un sunet a cărui frecvență
variază? În ce sens variază frecvența?
Frecventa acestuia variază deoarece la începutul umplerii vasului
spațiul liber disponibil este mai mare, mișcările undelor fiind mai
lente, iar spre final mișcările acestora fiind rapide din cauza spațiului
mic de propagare, auzindu-se un sunet mai înalt.