COMUNISMUL

Proiect realizat de: Miler

Bianca-Maria
Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni
legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după
comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii:

 o ideologie care, oficial, promovează un sistem social în care nu

există stat, clase sociale și proprietate privată asupra mijloacelor de
producție și care are scopul de a realiza o societate egalitară;

 o mișcare politică, un partid care afirmă că dorește să implementeze

acest sistem;
 un regim politic care se revendică „comunist”, „socialist”, „republică
populară” sau „democrație populară”, în care statul există, fiind chiar
atotputernic și totalitar sub conducerea exclusivă a unui singur partid, zis
„comunist”, „socialist” sau „muncitoresc”, iar clasele sociale fiind
diferențiate nu prin accesul la proprietate, ci prin accesul inegal la 
uzufructul proprietății colective.

În comunism toate bunurile aparțin societății ca întreg, și toți membrii

acesteia se bucură de același statut social și economic. Probabil cel mai
cunoscut principiu al unei societăți comuniste ideale este: „De la fiecare
după capacități, fiecăruia după nevoi”, sintagmă preluată (aproape literal)
din Noul Testament.
 Școli ale comunismului

• Marxism • Franklinism
• Leninism • Maoism
• Stalinism • Comunism religios
• Troțkism • Anarho-comunism

(Iosif
(Karl Marx) (Vladimir Ilici (Trotski în (Mao Zedong)
Vissariono
Lenin în 1920) Siberia, 1900)
vici Stalin)
 Partide comuniste

• Partidul Bolșevic;
• Partidul Muncii din Albania;
• Partidul Comunist Bulgar;
• Partidul Comunist al Uniunii Sovietice;
• Partidul Comunist din Iugoslavia;
• Partidul Muncitoresc Unit Polonez;
• Partidul Comunist Român;
• Partidul Comunist Ungar.
 State comuniste

• Uniunea Sovietică; State actuale:

• Bulgaria;
• Cehoslovacia; • China;
• Germania de Est; • Coreea de
• Iugoslavia; Nord;
• Polonia; • Cuba;
• România; • Laos;
• Ungaria. • Vietnam.
 Caracterizarea generală a procesului

După al II-lea război mondial, lumea a fost împărțită după

expresia lui Jdanov in două lagăre: lagărul comunist si cel
capitalist. În fiecare lagăr exista o super putere: SUA și URSS. În
mai puțin de cinci ani (1945-1949), sistemul comunist
înregistrează un avans extraordinar in lume. În 1939, numai
URSS-ul si protectoratul său, Mongolia exterioară, se puteau
revendica de la ideologia marxista. Imediat după Revoluția
bolșevică din 1917, comuniștii au încercat sa pună mâna pe
putere in Finlanda, Germania, Ungaria, Slovacia si Bulgaria, dar
încercările lor au eșuat.
Iar in țările unde partidele comuniste erau bine implantate, ca
in Franța, speranța declanșării revoluției se diminuase treptat,
ca urmare a însăși politicii Kominternului. Însă după zece ani
de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, comuniștii
se aflau nu numai in fruntea Uniunii Sovietice si Mongoliei, dar
și la conducerea a opt state din Europa de Est si meridionala
( Albania, Germania de Est, Bulgaria, Ungaria, Polonia,
Romania, Cehoslovacia, Iugoslavia), și in Asia, în fruntea
Chinei populare și a Republicii Democrate Coreene.
 CONCLUZII ÎN URMA COMUNISMULUI

Dificultăţile întâmpinate de statele din estul Europei, foste

comuniste, în procesul de tranziţie, au transformat
problematica comunismului în temă predilectă aflată în
dezbaterea publică. Pe baza experienţei acestor state, se
poate concluziona că ieşirea din comunism este mult mai
dificilă decât ieşirea din orice altă formă de dictatură. Efectele
comunismului au fost atât de grave şi profunde încât pentru
regăsirea lumii normale vor mai plăti câteva generaţii.
Comunismul a dus la autoînstrăinare (Marx acuza capitalismul
pentru aceasta), i-a învăţat pe oameni să mintă, și să
supravieţuiască oricum.
BIBLIOGRAFIE

 Comunism – Wikipedia
 Comunism | PDF (scribd.com)