Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Specialistii se folosesc de nivelul maturitatii fibrelor pentru a estima anumite caracteristici cum ar fi culoarea, luciul sau finetea, elemente importante pentru
producatorii de tesaturi si materiale textile.
• Finete – In functie de tipul prelucrarii cat si de soiul bumbacului, se pot determina aproximativ trei categorii diferite de bumbac: bumbac cu finete mica(sub
Nm=5000), bumbac cu finete medie(Nm=5000-6000) si bumbacul cu finete mare(Nm=6000).
• Lungimea fibrelor – In mod obisnuit, fibrele de bumbac poseda o lungime care porneste de la 17mm si ajunge chiar si la valori de peste 50mm. In functie de
aceasta caracteristica, fibrele de bumbac pot fi categorisite in fibre scurte, medii, lungi sau foarte lungi.
• Culoare – Culoarea originala a bumbacului este una galbuie, din acest motiv producatorii de textile mizeaza pe folosirea unor oxidanti sau a procesului de
mercerizare pentru a obtine un bumbac alb, imaculat.
• Luciu – Bumbacul proaspat produs nu are un luciu deosebit, este nevoie sa il treceti prin procesul de mercerizare atat pentru a-l albi cat si pentru a-i spori
luciul.
• Higroscopicitatea – Referindu-ne la nivelul de umiditate din interiorul fibrelor de bumbac, este necesar ca producatorul sa aplice un proces de uscare,
umiditatea reala fiind de aproximativ trei ori mai ridicata decat cea permisa de lege, care este de 8.5%.
• Gradul de maturitate(GM) – Gradul de maturitate se refera la grosimea peretelui sau a fibrelor, astfel ca avem parte de bumbac matur(GM=60-80), bumbac
foarte matur(GM=84) sau bumbac mort(GM<60).
• Rezistenta la substantele chimice si la conditiile de mediu – Introducand fibrele de bumbac in acizi concentrati, sunt sanse de 99% ca procesul sa va ofere o
distrugere in masa a produsului. Bumbacul este rezistent insa la alcali, acestia fiind folositi in procesul de albire, si prezinta posibilitatea utilizarii chiar si
alaturi de substante oxidante daca solutiile sunt diluate. Din punct de vedere al rezistentei la mediul incojurator, este indicat sa nu expuneti fibrele de bumbac
la lumina solara, riscati o degradare in timp.
UTILIZARI FRECVENTE ALE BUMBACULUI
• Majoritatea dintre noi cunosc intrebuintarea de baza a bumbacului, aceasta tesatura fiind folosita indeosebi in
fabricarea produselor textile. Avem parte insa de mai multe intrebuintari ale bumbacului, industria textila fiind, cu
siguranta, axata pe calitatile acestei tesaturi:
• Fabricarea articolelor vestimentare – Haine tesute sau tricotate: rochii, pantaloni, camasi, lenjerie intima, sosete,
maiouri, tricouri, samd;
• Pentru confectionarea lenjeriilor de pat
• Productia de articole sanitare – pansamente, vata, tifoane;
• Este folosit ca materie prima in prelucrarea si obtinerea fibrelor artificiale;
• Folosit chiar si in industria tehnica – furtunuri sau benzi cu elemente de bumbac.
• In ultimii anii incluziv lenjerii 3D se fabrica tot din bumbac 100%
BUMBACUL,
CEA MAI MURDARĂ PLANTĂ DIN LUME
Bumbacul este una din cele mai cultivate
plante. În același timp pentru creșterea
bumbacului se folosesc foarte multe chimicale.
Ca să îți faci o idee, bumbacul reprezintă
aproximativ 2,5% din suprafața totală a
pământului cultivat și este responsabil de 24%
din vânzările globale de insecticide si 11% de
persicide. Aceste substanțe, majoritatea
clasificate ca fiind foarte toxice, au un impact
negatv major în poluarea aerului, apei,
pământului și sănătății oamenilor din zonele
unde se cultivă bumbacul.
BUMBACUL,
CEA MAI MURDARĂ PLANTĂ DIN LUME
Bumbacul convențional este considerat ca fiind cultura cea mai murdară din lume datorită
folosirii intensive a pesticidelor. Să luăm de exemplu substanța activă Aldicarb, care se regăsește
sub denumirea comercială Temik. Este al doilea cel mai bine vândut pesticid și este unul dintre cele
mai toxice înregistrate în SUA, fiind otrăvitor pentru oameni și animale.
Încă este folosit în 25 de țări, din care în 16 tări a fost găsit și în apa din pânza freatică.
Pericolele expunerii la această substanță sunt recunoscute de EPA (Environmental Protection
Agency – Agenția pentru Protecția Mediului din SUA) și datorită numeroaselor incidente și
presiuni din partea opiniei publice a decis încetarea folosirii substanței Aldicarb din anul 2018.
Aceasta este doar o substanță din cele multe folosite. Cu restul rămânem.
BUMBACUL ORGANIC – CURAT ȘI
SUSTENABIL
• Bumbacul organic este cultivat folosind metode și
materiale care au un impact nesemnificativ asupra
mediului. Metodele organice de producție refac și susțin
fertilitatea solului, reduc folosirea pesticidelor și
fertilizatorilor toxici și susțin biodiversitatea și sănătatea
oamenilor. Organisme independente de certificare se
asigură că producătorii de bumbac organic folosesc doar
materiale și metode permise în producția organică. Nu
este permisă folosirea pesticidelor toxice, fertilizatorilor
sintetici și a semințelor de bumbac modificate genetic
(GMO – Genetically Modified Organisms)
DIFERENȚE
BUMBAC ORGANIC BUMBAC CONVENŢIONAL