ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GHEORGHE DIBOȘ’’ , COMUNA MĂNEȘTI

BOSONUL LUI HIGGS

Proiect la chimie

Profesor Coordonator,
Mariana Gruia
Realizat de:
Silviu Budacă

2020
Mariana GRUIA Silviu BUDACĂ

Cuprins

Cuprins .......................................................................................................................................................... 2
Motto ............................................................................................................................................................ 2
Argument ...................................................................................................................................................... 3
Bosonul Lui Higgs.......................................................................................................................................... 4
Large Hadron Collider............................................................................................................................... 5
Particule elementare ................................................................................................................................ 6
Concluzii ........................................................................................................................................................ 8
Bibliografie................................................................................................................................................... 8

Motto

,,Relativitatea se aplică la fizică, nu la etică.’’

Albert Einstein

2
Mariana GRUIA Silviu BUDACĂ

Argument

Bosonul Higgs, numit așa

după fizicianul britanic Peter Higgs și
supranumit „particula Dumnezeu”, este
o particulă elementară din familia bosonilor,
care face parte din
mecanismul de rupere
spontană a simetriei ce
conferă masă celorlalte
particule elementare.
Căutarea unei dovezi a
existenței sale a început în
anii 1960. La 4 iulie 2012,
la CERN s-a anunțat
descoperirea unei particule cu masă
de aproximativ 126 GeV, compatibilă
cu bosonul Higgs; identificarea a fost
confirmată la 14 martie 2013.

3
Mariana GRUIA Silviu BUDACĂ

Peter Higgs

Bosonul Lui Higgs

Bosonul Higgs a fost numit după fizicianul

britanic Peter Higgs. ‘Particula Dumnezeu’, așa cum
este numită, este o particulă elementară ipotetică
din familia bosonilor, despre care se crede că poate
să confere masă celorlalte particule elementare.
Oamenii de știință au fost preocupați de
răspunsul la întrebarea ce este Bosonul lui Higgs și de
teoretizarea lui încă din
anul 1960. Din anul
2011 au început controversele cu lumea religioasă
deoarece pentru dovedirea existenței acestei
particule s-a început folosirea acceleratoarelor de
particule, în special LHC de lângă Geneva, Elveția.
Bosonul Higgs rezultă la coliziunea a doi
protoni de înaltă energie și are o viață foarte scurtă,
după care se dezintegrază în particule mai mici, motiv pentru care a fost greu de
dovedit existența lui.
În data de 13 decembrie 2011, CERN a anunțat pentru prima oară că au
găsit noi dovezi despre ceea ce este bosonul Higgs și au confirmat dovedirea
definitivă a existenței sale. La 4 iulie 2012, ei au confirmat observarea unei noi
particule, cel mai masiv boson observat până acum.
Partea interesantă este că modelul standard al particulelor elementare
nu prezice o valoare a masei de repaus a bosonului Higgs, şi ca atare ea trebuie

4
Mariana GRUIA Silviu BUDACĂ

măsurată experimental. Acesta a fost

unul dintre motivele pentru care
bosonul Higgs a fost detectat
experimental abia recent, in 2012.
In cei aproape 50 de ani scursi
de la predicţia bosonului Higgs până la
detectarea sa experimentală, s-a
construit un adevărat mit în jurul
acestei particule. Mitul a crescut odată ce un editor a numit particula, poate
neinspirat, ,,particula lui Dunmezeu". In 1993, fizicianul Leon Lederman (laureat al
Premiului Nobel) a publicat o carte de popularizare a stiintei unde a prezentat
frustrările cercetătorilor ca bosonul Higgs se lasă asa greu de descoperit. Titlul
cărtii făcea referire la „goddamn particle” ceea ce s-ar putea traduce in limba
română prin “ particular afurisită". Editorul revistei a găsit titlul nepotrivit,
schimbându-1in „God's particle", adică „particula lui Dunmezeu". Alegerea s-a
dovedit populară, devenind o adevarata poreclă pentru bosonul Higgs, dar
aceasta si pentru ca ea joaca intr-adevar un rol central in modelul standard al

particulelor.
Large Hadron Collider
Construit cu un buget de mai multe miliarde de euro, LHC ( Large Hadron
Collider ) este o retea de 27 de kilometri de canale subterane, aflate la 100 de
metri adancime, in apropiere de Geneva, la granita dintre Elvetia si Franta. Partea
principala a acceleratorului o constituie doua inele concentrice, unde protonii
sunt accelerati in directii opuse. Cele doua inele se intersecteaza de patru ori,
acolo unde doua fascicule de protoni sunt lasate sa se ciocneasca frontal. Cu toate
ca numarul de protoni in fiecare fascicul este mare, cei mai multi protoni trec unul

5
Mariana GRUIA Silviu BUDACĂ

pe langa altul, obtinandu-se in final doar aproximativ 20 de ciocniri pe fascicul.

Cum insa astfel de ciocniri au loc la fiecare 25 de nanosecunde, numarul obtinut
este suficient de mare pentru a se construi o statistica a rezultatelor.
După ciocnirea a doi protoni vor apărea nenumărate produse de reacţie,
în funcţie de energia protonilor si de distribuţia energiei interne a acestora. In
fiecare din cele patru puncte de ciocnire sunt asezati detectori pentru a măsura
produsele de reacţie. Dintre ei, mai cunoscuţi sunt detectorii ATLAS şi CMS,
construiti pentru uz general. Fiecare dintre aceştia sunt alcătuiti în esentă din trei
straturi detectoare, care acoperă aproape complet punctul de interacţiune.
Primul strat este constituit din detectori cu semiconductori, care determină
direcţia de mişcare a particulelor care ies din reacţie si eventual sarcina lor
electrică. Al doilea strat este format din detectori calorimetrici ce absorb
particulele emise si le măsoară energia. Al treilea strat este special construit
pentru detecţia miuonilor.
Ciocnirile dintre protoni nu trebuie sa ni le imaginăm simplu ca nisţe
ciocniri intre bile, căci lumea lor este guvernată de legile mecanicii cuantice. In
mecanica cuantică obtinem rezultate diferite pentru aceleasi condidi iniţiale. Cu
alte cuvinte, chiar dacă aranjam mereu particulele initiale precis in aceeasi
configuratie de start, obtinem de fiecare data rezultate diferite, cu niste
probabilitati care se calculeaza cu diagramele Feynman. De aceea, in practica ne
asteptam sa ciocnim de nenumarate ori in acelasi fel grupuri de protoni pentru a
vedea un singur boson Higgs. Pentru a aduna un numar suficient de evenimente,
fizicienii au trebuit sa masoare aproape trei ani. De la inceput fizicienii s-au
asteptat la complicatii in interpretarea datelor, pentru ca protonii sunt particule
compuse din trei quarci si interactiunea lor este mult mai dificil de modelat. La
aceste dificultati se adauga si faptul ca fizicienii nu au cunoscut de la inceput masa
bosonului Higgs, astfel incat la constructia LHC-ului au trebuit sa ia in considerare
mai multe scenarii de detectie.

Particule elementare

In lumea particulelor elementare, conform Modelului Standard, exista mai

multe tipuri de particule considerate ca fundamentale:

6
Mariana GRUIA Silviu BUDACĂ

 Primele doua constituie caramizile din care este alcatuita materia, fiind
particule cu spin semiintreg (fermioni).
 Bosonii, ca particule cu spin intreg, constituie liantul care tine legate aceste
caramizi intre ele.
 Leptonii (de exemplu electronul) sunt si ele, in cadrul Modelului Standard,
particule autentic fundamentale, fara structura.
 Hadronii (de exemplu protonii si neutronii) de data asta nu mai sunt
particule fundamentale, ele sunt alcatuite din quarci. La randul lor hadronii
sunt grupati in doua clase: barioni - alcatuiti din trei quarci, si mezoni -
alcatuiti din perechi quarc-antiquarc. Neutronii si protonii fac parte din
grupul barionilor.
Din punct de vedere a tipului de interactie in care aceste particule iau
parte, hadronii sunt particule care pe langa participarea in interactiile
electromagnetice si slabe, iau parte si in interactia tare, in timp ce leptonii iau
parte doar in interactii
electromagnetice si slabe.
Interactiile tari si slabe
sunt prezente in interiorul
nucleului atomic, actionand pe
distante scurte de ordinul
dimensiunii protonului. Pe de
alta parte interactia
electromagnetica si cea
gravitationala actioneaza pe
distante mari, scazand cu patratul
distantei dintre obiectele in
interactiune.
Bosonii de schimb
realizeaza legatura intre intre
fermionii de structura. Ei sunt purtatorii interactiei, fiind emisi de un fermion si
absorbit de celalalt fermion aflat in interactie cu primul. Modelul Standard include
12 asemenea bosoni de schimb (vezi tabelul de mai sus). Exista 8 tipuri de gluoni

7
Mariana GRUIA Silviu BUDACĂ

(cu perechi de sarcini de culoare diferite), fotonul si 3 bosoni de interactie slaba

(W+ , W-, Z).

Concluzii

 Bosonul Higgs a fost numit după fizicianul britanic Peter Higgs. Ea, este o
particulă elementară ipotetică din familia bosonilor, despre care se crede că
poate să confere masă celorlalte particule elementare.
 După ciocnirea a doi protoni vor apărea nenumărate produse de reacţie, în
funcţie de energia protonilor si de distribuţia energiei interne a acestora. In
fiecare din cele patru puncte de ciocnire sunt asezati detectori pentru a
măsura produsele de reacţie.
 Particulele elementare sunt de mai multe feluri:
-Fermoni
-Bosoni
-Leptoni
-Hadroni

Bibliografie

www.rria.ici.ro

www.scribd.com

www.citatepedia.ro

8
Mariana GRUIA Silviu BUDACĂ

www.playtech.ro