ZEREA RAFAEL-ALEXANDRU

CLASA a 7-a A
DISCIPLINA: EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI APLICAȚII PRACTICE
PROIECT INTERDISCIPLINAR

SĂ CUNOAȘTEM BENEFICIILE MATERIALELOR TEXTILE NATURALE

Un material textil, adesea folosit la plural, materiale textile sau doar textile (cuvânt

originar din latinescul texere = a țese, a tricota), este un material flexibil, constând dintr-o
rețea de fibre  naturale, sintetice sau un amestec al acestora, care sunt toarse prin diferite
procedee manuale sau mecanice. Textilele pot fi produse
prin țesere, împletire, înnodare, croșetare si prin presare.

Termenul textile se poate referi la:

Fibrele textile folosite în țesătorii

Țesături sau stofe din care vor fi confecționate hainele

Textile ca produse finite ca de exemplu îmbrăcăminte.

După utilizare materialele textile se pot împărți în textile pentru uz casnic (în
locuință), personal (îmbrăcăminte) și scop industrial.

Țesăturile din care se produc îmbrăcămintele trebuie să aibă anumite proprietăți

printre care trebuie să fie termoizolatoare, să nu irite pielea etc.

În producția pe scară largă a țesăturilor în industria textilă se folosesc mașinile de

țesut, care sunt urmașele modernizate ale războiului de țesut și fusului de tors folosit pentru
împletirea firului din caier.

Țesăturile groase care necesită alte tehnici de producere sunt covoarele, catifeaua,
postavul, abaua.

Textilele sunt compuse după structură din stofe, tricotaje, țesături. Confecționarea
hainelor constă din croire după măsură și coaserea împreună a bucăților textile croite anterior.

INDUSTRIA TEXTILĂ ÎN ROMÂNIA

Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor
țesătorilor în Moldova, Muntenia și Transilvania. Abagiii, postăvarii, pâslarii și mătăsarii își
deschid mici ateliere în care fac haine, covoare, pături și ștergare. Bumbac încep să cultive în
anii 1700.
 În anul 2014 textilele erau al patrulea cel mai important produs de export al României
după contribuția la total. În urmă cu mai bine de un deceniu acesta era cel mai important
produs de export, însă odată cu migrația mai multor furnizori către piețele din Asia și odată
cu atragerea de noi investitori, textilele au căzut pe poziția a patra.

Criza financiară și economică a eliminat peste 100.000 de locuri de muncă din

industria textilă locală. În 2012, cele circa 8.000 de companii care activau în domeniu mai
aveau doar 217.000 de salariați, față de 340.000 în 2008, ultimul an de boom economic, și
448.200 în 2004.

Cei mai mari 15 producători locali de textile și încățăminte, care angajează aproape
10.000 de oameni ca să croiască și să coasă pentru Calzedonia, Hugo Boss,
Debenhams H&M sau Inditex (proprietarul Zara), au obținut în anul 2013 afaceri de peste 3
miliarde de lei.

Lucrătorii din producția de textile în România sunt de regulă plătiți cu salarii de sub
1.000 de lei (220 de euro), de multe ori cu salariul minim pe economie, mai ales cei din
provincie. Salariile din industrie sunt cu 30% sub media pe economie. Potrivit informațiilor
deținute de Ziarul financiar, furnizate de jucătorii din piață, prețul produselor poate ajunge în
magazine și de zece ori mai mare decât cel cu care un produs pleacă pe poarta fabricii.

Industria textilă contribuie cu 11% la exporturile României și a pierdut în ultimul

deceniu primul loc în favoarea industriei auto și a componentelor auto. La un total al
exporturilor estimat în anul 2014 la 52 mliarde euro, croitorii români au trimis peste graniță
produse în valoare de 5,7 miliarde euro. La începutul anilor 2000 fabricile de confecții erau
responsabile de o treime din exporturile țării.

România și-a redus în ultimele două decenii producția de încălțăminte și ciorapi cu

60% până la 94%.

Fibrele textile naturale sunt:

-vegetale (bumbac, in, cânepă)

-animale (lână, parul de cămilă, de capră-mohair, cașmir, părul de iepure-angora, viermi de

mătase)

-minerale (azbest)

Fibrele textile artificiale sunt obținute din substanțe naturale și se clasifică în :

-organice ( celuloză, proteine)

-anorganice (sticlă, metal)

 BUMBACUL

Bumbacul este o fibră textilă obținută, prin egrenare, de pe semințele bumbacului.

Fibrele bumbacului au luciul mat, iar culoarea acestora alb-gălbuie este dată de pigmentul
natural conținut.

Proprietățile bumbacului
1. Bumbacul este 100% natural și datorită acestei proprietăți nu este alergen.
2. Hainele din bumbac sunt moi și nu se freacă dur pe piele.

3. Bumbacul permite o bună aerisire și păstrează corpul aerisit.

4. În mod natural, bumbacul absoarbe și elimina umezeala corpului cu ușurință.

5. Este perfect pentru cei care suferă de astm, deoarece spre deosebire de alte materiale,
acesta nu eliberează particule mici, care pot declanșa un atac.

6. Este biodegradabil.

7. Țesătura poate suporta temperaturi ridicate, fără a afecta calitatea sau durabilitatea sa.
Prin urmare, țesăturile din bumbac pot fi sterilizate, ceea ce le face perfecte pentru
nou-născuți.

8. Importanta bumbacului:1.firele albe,2.vata,3.uleiul din seminte este folosit la sapun. ·

Încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă traditională a românilor obtinându-
se productii record pe teritoriul tării noastre.Încercăm acum relansarea acestei vechi traditii
combinând tehnologia modernă cu vasta experienta dobândită în trecut începâd de la
cercetare, cultură, industrializre si până la comercializare.

9. Canepa pentru fibra "Cannabis Sativa" este o planta folosita din vechi timpuri
pentru imbracaminte si alte articole gospodaresti. Dovezile arheologice o atesta din anii 7000
- 8000 I. Hr. Pe teritoriul Romaniei, cultura canepii a fost inlesnita de sciti incepand cu
secolul VII I. Hr. Herodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de
imrcaminte si decoratiuni in gospodarie. Dacii au folosit canepa si la vindecarea ranilor si
arsurilor cu cataplasma din inflorescenta. Traditia cultivarii si prelucrarii canepii in sistem
gospodaresc s-a mentinut in unele zone pana in zilele noastre. 

10. Pana in anul 1989 Romania ocupa primil loc in Europa cultivand 56-70% din productia
totala si locul 4 in lume (45.000 ha) pentru ca sa ajunga in 1994 la numai 800 ha. Necesitatea
relansarii acestui domeniu decurge din avantajele culturii si insusirile deosebite ale fibrei.

Liderii producției mondiale

Primii cinci exportatori mondiali de bumbac după volum în anul 2011 erau  Statele
Unite, India,  Brazilia,  Australia și  Uzbekistan. Cei mai mari importatori neproducători
erau Coreea de Sud, Taiwan, Rusia și Japonia.

În India, statele Maharashtra (26.63%), Gujarat (17.96%) și Andhra Pradesh (13.75%)

dar și Madhya Pradesh sunt principalele state producătoare de bumbac, datorită unei clime
permanente predominant tropicală caldă și umedă.

În Pakistan, bumbacul este crescut predominant în provinciile Punjab și Sindh.

În SUA, statul Texas este lider la totalul de producție pentru 2004, în timp ce

statul California are cea mai mare recoltă.

Bumbacul în România
Înainte de 1990, în România au existat 86 de filaturi și țesătorii de bumbac, iar în 2015, dintre
acestea au mai rămas doar opt.
 INUL

Inul (Linum) face parte din familia Linaceae, având circa 200 de varietăți. Este o
plantă perenă se prezintă sub formă de tufe, fiind o plantă textilă ca și bumbacul.

Prezentare

Plantă erbacee, cultivată, înaltă până la 1 m, fibroasă, cu frunze mici înguste și cu flori
albastre sau albe. Este de origine mediteraneană. În România este cultivată pe suprafețe
relativ întinse pentru fuior sau pentru semințele oleaginoase. Inul pentru fuior este mai înalt și
mai puțin ramificat decât cel pentru ulei. În scopuri medicinale se folosesc numai semințele
ajunse la maturitate completă (Semen Lini).
Componenții principali[modificare 

Mucilagii formate din acid galacturonic; ramnoză; galactoză; xiloză și arabinoză; lipide

formate din trigliceride ale acizilor oleic, stearic, miristic și în special linoleic; protide;
un heterozid cianogenetic-linamarozidul care se dedublează în acid cianhidric, glucoză
și acetonă; săruri de potasiu și magneziu.

Utilizare farmaceutică

Uz intern

 acțiune laxativ-purgativă și emolientă în inflamațiile tubului digestiv.

 în litiaza renală și în inflamațiile veziculei.

Indicații

 dispensii și constipații.
 inflamații ale tubului digestiv.

 calculoză (litiază) renală.

Uz extern

 antiseptic și calmant.
Indicații

 În farmacie se mai întrebuințează făina de in (Farina Lini) sub formă

de cataplasme din semințele măcinate. Făina de semințe se amestecă în apă și se
fierbe până devine o pastă, se pune într-o bucată de tifon și se aplică pe locul
bolnav timp de câteva ore. Cataplasmele trebuie să fie în permanență calde,
acestea calmând durerile și ajutând la fluidificarea puroiului din abcese și
furuncule.