SFECLA PENTRU ZAHĂR

(Beta vulgaris L.)

Fam. Amaranthaceae
(subfamilia Chenopodiaceae)
 Particularităţi biologice/consecinţe
fitotehnice
• Sfecla este mai sensibilă la condiţiile de lumină şi de
umiditate decât la temperatură
• Se adaptează bine la climatele oceanice sau semi-
continentale umede
 Cerinţe faţă de temperatură
• Suma de grade în primul an de vegetaţie este
cuprinsă între 2000 - 3000°C,
• iar în anul al doilea (pentru fructificare)
necesită circa l800°C.
• După răsărire, în faza de
cotiledoane, plantula este
sensibilă la îngheţ, suferind
la -2°C.
• Ulterior, când are 10 - 12
frunze devine mai
rezistentă suportând până
la -8°C o perioadă scurtă de
timp.
• În lunile iunie şi iulie în
perioada tuberizării
rădăcinii, temperaturile
nu trebuie să scadă sub
20 oC.
• Temperatura mai
ridicată a lunii iulie
favorizează procesul de
creş­tere al rădăcinii şi
acumulare a zahărului.
Temperatură
• Conţinutul de zaharoză
este influenţat favorabil
de temperaturi medii
de 16-17 oC în lunile
septembrie-octombrie
şi de lipsa precipitaţiilor
în luna septembrie (40
l).
• Sfecla vegetează toamna
până când temperatura
• scade la 5° C,
• când se încetineşte
ritmul de creştere al
rădăcinii şi se favorizează
depunerea zahărului.
• în această fază, îngheţuri
scurte de până la 5°C nu
produc pagube mari.
Consecinţa fitotehnică?
• Alternanţa îngheţului
cu dezgheţul determină
invertirea zahărului,
scade randamentul de
extracţie al zahărului,
care nemaiputând fi
cristalizat in melasă.
 • Sfecla recoltată îngheaţă la
• -1°C,
• însă strânsă în grămezi este
mai rezistentă, dacă gerul
nu vine brusc şi este de
scurtă durată.
•

Concluzia?
• Sfecla vegetează toamna până când temperatura
scade la 5 - 6°C, când se încetineşte ritmul de creştere al rădăcinii şi se
favorizează depunerea zahărului.
• în această fază îngheţuri scurte de până la -5°C nu produc pagube mari.
• Alternanţa îngheţului cu dezgheţul determină invertirea zahărului, scade
randamentul de extracţie al zahărului, care nemaiputând fi cristalizat se
pierde în melasă.
• Sfecla recoltată îngheaţă la -1°C, însă strânsă în grămezi este mai
rezistentă, dacă gerul nu vine brusc şi este de scurtă durată.
• După răsărire, în faza de cotiledoane, plantula este sensibilă la îngheţ,
suferind la -2°C.
• Ulterior, când are 10 - 12 frunze devine mai rezistentă suportând până la
-8°C o perioadă scurtă de timp.
• În lunile iunie şi iulie în perioada tuberizării rădăcinii,
temperaturile nu trebuie să scadă sub 20 oC.
• Temperatura mai ridicată a lunii iulie favorizează
procesul de creş­tere al rădăcinii şi acumulare a
zahărului.
• Conţinutul de zaharoză este influenţat favorabil de
temperaturi medii de 16-17 oC în lunile septembrie-
octombrie şi de lipsa precipitaţiilor în luna
septembrie.
Necesarul de apă
• Producţii de 40 - 50 de t / ha
se obţin în arealele cu
precipitaţii în jur de 600mm.
• Coeficientul de transpiraţie
variază între 300 şi 450 l.
• În România, producţii mari şi
constante se pot obţine numai
în condiţii de irigare
• sfecla de zahăr foloseşte
• mai slab apa
• decât porumbul apa de
irigaţie.
Coeficient de transpiraţie
• Cantitatea de apă exprimată • Cât trebuie să plouă pentru
în g sau kg, folosită de a asigura o producţie de 45
plante pentru a forma un g t/ha, la un coeficient de
sau un kg de substanţă transpiraţie de 300 l
uscată, în organele sale
aeriene, se numeşte
coeficient de transpiraţie
 sau consum specific (grâu 1
kg s.u.-500 l de apă
Particularităţi biologice
Corpul sfeclei care se
recoltează în primul an de
vegetaţie, este format din:
• Epicotil,
• Hipocotil şi
• Radacină.
www.tankonyvtar.hu
 Consecinţe fitotehnice
Textură adecvata, c…e, lucrarile solului Teren netasat, decoletare corectă
Particularităţi biologice
• Frunzele în primul an au
un petiol lung (primele
frunze ceva mai scurt) şi
un limb mare, de formă
variabilă după soi (oval-
alungit la cordiform), cu
suprafaţa glabră, netedă
sau încreţită.
 Cea mai mare producţie de zahăr este când
ISF este 6, deoarece
Producţia creşte odată cu energia interceptată Cu cât ISF este mai mare , cu atât…se
Producţia depinde de energia interceptată interceptează mai multă energie

Se interceptează cea mai mare cantitate de energie

Particularităţi biologice
• Lăstarii floriferi (unul
sau mai mulţi) apar din
radacini, în al doilea an
de vegetaţie (rar în anul
întâi), din mugurii ...
ajungând la 120 - 200
cm înălţime.
Particularităţi biologice
• Fructul este o glomerula
cu MMB de 30g
 Fazele de vegetaţie

1. Semănat – răsărit: 12-15 zile (temperatura solului de 7-10 oC)

2. Răsărit – începutul tuberizării: 60-70 zile (1/2 aprilie - sf. iunie). Rădăcina diferenţiază
o structură primară, apoi secundară şi terţiară. Rădăcina ajunge la 150-200 cm
adâncime, şi lateral la 50 cm. Se formează 30-40 frunze (una la 2,5-3 zile)
3. Tuberizare 60-70 zile (iulie-august) ISF 6-7 la sf. iulie –august. Diametrul rădăcinii
creşte de la 1,5-3 cm la 7-13 cm. Masa creşte de la 50 g la 400-850 g
4. Maturitatea biologică – maturitatea tehnologică: 35-50 zile (septembrie –
octombrie), până când temperatura ajunge la 5-6 oC. La maturitatea biologică, plantele
au 85-90% din masă şi 60% din conţinutul de zahăr
 Ajutor de 1200 euro/ha, dacă
• Densitatea este mai mare de 6 plt/mp
• S-a obţinut şi vândut o producţie de cel puţin
26000kg/ha, (se dovedeşte cu factură fiscală)
• Se seamănă 1,2 UG sămânţă certificată (UG
înseamnă unitate germinativă şi este compusă
din 100.000 boabe germinative/ha).
• Dovada ca a vandut marfa si contract
Analizaţi cerinţele APIA în raport cu informaţiile din grafic
 Ţări S (ha)
1 France 393600
2 Germany 357400
Concluzie-Nu 3 Poland 193700
in toate tarile 4 United Kingdom 117000
sfecla de
5 Netherlands 73200
zahar este o
6 Czech Republic 62400
planta
profitabila 7 Belgium 59800
8 Austria 50800
9 Italy 40712
10 Denmark 38000
11 Sweden 36233
12 Spain 31400
13 Romania 28038
14 Slovakia 20333
15 Croatia 20245
16 Hungary 19000
17 Lithuania 17600
18 Finland 12000
19 Greece 5800
20 Portugal 400
 2013 t/ha
1 Franţa 85
2 Spania 79
3 Olanda 78
4 Belgia 74
5 Anglia 68 se adaptează bine la climatele
6 Austria 68 oceanice sau semi-continentale
7 Sweden 64 umede
8 Germany 64
9 Denmark 61 Romania are un randament
10 Cehia 60 scazut pt productia de sfecla de
11 Greece 58 zahar.
12 Slovakia 56
13 Lithuania 55
14 Poland 55
15 Italy 53
16 Croatia 52
17 Hungary 50
18 Finland 40
19 Romania 37
20 Portugalia 25
Clima în Franţa

756 mm

http://www.globi.ro/franta/clima
Clima în România

590 mm
 Comparaţii climă
Franţa Romania
 Aprovizionarea cu apă în ţara Bărsei

• precipitaţii medii anuale
reduse,
• 548 mm (la Feldioara)
635,2 mm la Braşov
199 zile pe an
• Roua deasă şi regulată
compensează cantitatea de
precipitaţii redusă şi
neuniformă din ţara Bârsei

Numai 10% din suprafaţă este irigată în
Franța
În România?
• Fabrica de Zahăr Bod a
finanțat sistemele de irigații
pentru 20 de producători
de sfeclă de zahăr.
• 600.000 de euro pentru
1.200 de hectare,
rambursabili fără dobândă
în trei ani, plus unul de
grație
Cerinţe faţă de lumină
• Valori mai mari de 850
de ore de strălucire a
soarelui sunt favorabile
realizării unor producţii
ridicate.
Ciclu vegetativ la sfecla pentru zahăr (an I)
Etape
Semănat – răsărit
12-15 zile (temperatura
solului de 7-10 oC
Pana la inceputul tuberizarii
,radacina are o structura tertiara,
sistem radicular foarte bine
dezvoltat.
In prima faza a vegetatiei aparatul
foliar se reinnoieste
Etape
Răsărit – începutul
tuberizării: 60-70 zile
(1/2 aprilie - sf. iunie).
Rădăcina diferenţiază o
structură primară, apoi
secundară şi terţiară.
150-200 cm adâncime, 100
cm diametru.
30-40 frunze (2,5-3 zile)
Etape
Tuberizare 60-70 zile
(iulie-august)
ISF 6-7 la sf. iulie
Diametrul creşte de la
1,5-3 cm la 7-13 cm
Masa creşte de la 50 g la
400-850 g
 Etape
• Maturitatea biologică – maturitatea
tehnologică: 35-50 zile (septembrie –
octombrie), până când temperatura ajunge la 5
oC

• La maturitatea biologică, plantele au 85-90%

din masă şi 60% din conţinutul de zahăr
• Trebuie avut grija ca etapa de maturitate
tehnologica sa se desfasoare corect.( sa se
acumuleze mult zahar- conditie-sa fie caldura)
Romul se face numai din trestie de zahăr, nu
şi din sfeclă
 Rotaţia
Premergătoare trebuie să favorizeze pregătirea
în bune condiţii a solului:
– recoltare devreme,
– resturi vegetale uşor de prelucrat şi încorporat
• să lase un sol structurat şi fertil- Pentru ca
radacinile au nevoie sa respire
 Rotaţia INCDCSZ Braşov
Bune premergătoare
Mazăre,
-fixatoare de azot
Elibereaza terenul devreme
Cartofi
-lasa materie organica in sol
Cereale păioase
Se cultiva in acelasi areal
Contraindicate
• Rotaţii scurte 2-3 ani
• Porumb
– Recoltare târzie
– Resturi vegetale greu de
încorporat
– Dăunători comuni
• Floarea-soarelui
– Dăunători comuni, consum
mare de K
• Ovăz
– Nematozi
 Avantajele sfeclei ca premergătoare

• Plantă pretenţioasă la • Sfecla îmbunătăţeşte

• structura solului şi la
• fertilizare.
• Efectele acestor două
investiţii se
• repercutează asupra
culturilor următoare
structura solului prin
lucrările pe care le cere,
înrădăcinarea sa profundă;
• Prin înrădăcinare profundă
ea ajunge straturile până la
care cerealele nu pot
pătrunde;
 Durata rotaţiei
• Nu este recomandat să revină pe acelaşi loc
mai repede de 3-4 ani pe soluri neinfestate
de nematozi.
• Pe soluri infestate cu nematozi poate reveni
pe acelaşi te­ren după 6-8 în funcţie de
gradul de infestare.
Heterodera schachtii
 Premergătoare
Aurel Placinschi, Ţigănaşi judeţul Iaşi:
• Producţiile la culturile postmergătoare sunt cu 1500-2000 kg mai
mici.
• În 2014: doar 1 t/ha seminţe la un lot hibridare de porumb. De
aceea a avut pierderi de 2-3000 lei/ha, comparativ cu alte
premergătoare
• Sfecla pt zahar nu este intotdeauna buna premergatoare
• Cauze?
– Export mare, multe erbicide (posibil efect remanent)
– Cultura postmergătoare este stresata, îşi revine
– după udare, fertilizare foliară
Recoltate devreme, lasă un sol structurat şi
fertil (nodozităţi)
 Culturi intermediare
Diminuarea populaţiilor de nematozi
Fixarea azotului prin cultivarea muştarului
Culturile intermediare (pentru strat vegetal şi
culturi verzi) aprobată de APIA
• Măzăriche de toamnă Vicia pannonica, Vicia villosa
• Mazăre furajeră de toamnă Pisum sativum
• Secara Secale cereale
• Orz Hordeum sativum
• Ovăz Avena sativa
• Trifoi Trifolium spp.
• Rapiţă Brassica carinata ?
• Phacelia Phacelia tanacetifolia
• Mustar Sinapis spp. ?
• Ghizdei Lotus corniculatus
• Pentru culturile verzi (Pachetul 4), se pot folosi următoarele specii:
mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul, sulfina
 Culturi intermediare
Semănat Distrugere
• 2 discuri pentru pregătirea • În primăvară, prin
patului germinativ încorporare
• Cu semănătoarea • Probleme cu apa, se pierde
• Tăvălugit, dacă e uscat
 Fertilizarea
• După Borlan ş.a. (1997), la sfecla de zahăr
consumurile specifice pentru formarea unei
tone de rădăcini şi a unei tone de colete +
frunze (în raport 1:1) sunt următoarele:
• 4,9 kg N, 2,0 kg P2O5 şi 6 kg K2O.
• Cand productia este mare consumul specific la N si P se reduce dar nu si
la K.

• 4 kg N, 1,5 kg P2O5 şi 6 kg K2O când producţia

este de 50 t/ha
 Fertilizarea
• Sfecla pentru zahăr este o mare consumatoare de elemente
nutritive.
• Azotul. În doză optimă măreşte suprafaţa, de asimilare
(numărul şi di­mensiunile frunzelor), favorizează tuberizarea
rădăcinii şi acumularea zahărului.
• Excesul de azot duce la formarea unei mase foliare
luxuriante, de culoare verde intens, creşte masa coletelor şi
frunzelor şi prelungeşte creşterea acestora,
• Insuficienţa azotului determină reducerea suprafeţei foliare.
• Dozele recomandate în funcţie de producţia planificată şi de
aprovizionarea solului, sunt cuprinse între 180-210 kg/ha.
• Productii mari se obtin pe soluri fertile cu doze medii de N
• Se folosesc doze mai mari pe solurile mai fertile.
Prelevarea probelor de sol în timpul iernii
 Fosforul
• Fosforul este consumat în cantitate mai mică
decât azotul, însă este la fel de important ca şi
acesta în nutriţia sfeclei de zahăr.
• Carenţa în fosfor stagnează creşterea după
răsărire, reduce creşterea şi masa rădăcinilor,
împiedică dezvoltarea frunzelor care, rămân mici .
• Dozele de îngrăşăminte cu fosfor variază în
funcţie de starea de aprovizionare a solului între
100-120 kg/ha.
 Potasiul
• Potasiul are un rol foarte important în nutriţia
sfeclei de zahăr fiind consumat în cantitate
importantă.. Potasiul influenţează favorabil
sinteza glucidelor migrarea şi acumularea aces­
tora, sporeşte rezistenţa la boli şi secetă.
• Cantităţile de îngrăşăminte cu potasiu necesare
pentru ţara noastră sunt de 90-120 kg/ha
 Fertilizarea cu bor
Crăpături pe frunze Putrezirea inimii sfeclei
 Fertilizarea cu bor
Lignificarea rădăcinii
• 13-26 kg/ha borax (1,5-3 kg
B)
• În vegetaţie
 Fertilizarea
• 64% din azotul utilizat de sfecla de zahăr
pentru realizarea biomasei provine din sol şi
numai 36% din îngrăşăminte
• Se puteau aplica îngrăşăminte cu azot şi
toamna (600 kg 15:15:15), până la jumătate
din doză, dar este pericol de levigare.
 Fertilizarea starter
Este recomandată
• 8-10 kg N/ha + 20-30kg
fosfor
• Nu este recomandată
utilizarea ureei ca
îngrăşământ starter.
 Azotul în vegetaţie
• Fertilizarea în vegetaţie se poate aplica
concomitent cu praşilele I şi II, dar nu mai
târziu, în doze de 40-50 kg N/ha, la fiecare
praşilă.
• Aplicarea în vegetaţie a azotului, după
începutul lunii iunie, poate determina
prelungirea vegetaţiei, întârzierea maturizării
tehnologice, şi în ultimă instanţă scăderea
conţinutului de zaharoză din rădăcini.
 ICDCSZ
•Pentru maximizarea producţiei de sfeclă (biomasă) la 65-100

tone/ha se recomandă doze de N 120P120K120 kg/ha s.a. sau 800 kg/ha produs

comercial din ingrăşămintele complexe de tipul N15P15K15

Aplicarea îngrăşăminteior minerale se recomandă pentru cultura sfeclei de zahăr

înainte de pregătirea patului germinativ.

Este tot mai mult practicată fertilizarea cu azot a sfeclei în două sau trei etape.

Prima aplicare - înainte de semănat.

A doua aplicare în faza de 2-4 frunze .

 Recomandări în Franţa
• Nu se fertilizează cu azot în timpul iernii
• Se aplică cu 10-20 zile înainte de semănat.
• Se evită aplicarea azotului la semănat şi înainte
de răsărit când doza este mai mare de 60 kg
N/ha, cu excepţia cazului când se aplică localizat.
• Pe soluri cu pH >7,5, îngrăşămintele se
încorporează.
• Ureea se aplică doar prin încorporare.
 Lucrările solului
• Obiective: să asigure semănatul şi răsărirea
uniformă
• -lucrarea patului germinativ la max 5 cm
• Acumularea şi păstrarea apei (toamnă-
primăvara). Araturi adanci, grape
• Creşterea fertilităţii solului prin evitarea
lucrarilor adanci
 Amplasare/lucrările solului
• Sfecla pentru zahăr este o plantă foarte
pretenţioasă la modul de pregătire a terenului.
Pentru creşterea şi tuberizarea rădăcinii, sfecla
pentru zahăr necesită un sol:
- Afanat bine pe adâncime,
– cu rezerve apa si substante nutritive.
 3 posibilităţi de lucrare a solului
1. Clasic, Aratura
2. Minimum tillage
3. No tillage
 Situaţia ideală, sistemul convenţional, cu
arătură
Arătura
• în lunile septembrie- • Calitatea arăturii efectuate
octombrie 30-35 cm toamna este influenţată de
• Pe solurile subţiri, substratul efectuarea dezmiristitului
nefertil (prundiş, nisip) la adâncimea de 10-15 cm
– nu trebuie aratura adanca
 Lucrările solului în funcţie de momentul
recoltării culturii premergătoare
Vara devreme Toamna
După recoltare: • După premergătoare târzii
• Dezmiristire pentru se execută o pentru a
încorporarea resturilor mărunţi resturile vegetale,
vegetale, urmată de la
• intreruperea capilaritatii şi – …. – ….cm adâncime
favorizarea răsăririi
seminţelor de buruieni.
• Toamna (septembrie -
octombrie) se execută
aratura 25-35 cm
 Primăvara
• Patul germinativ trebuie pregătit primăvara
devreme, cu combinatorul, care asigură o
foarte bună pregătire a terenului la adâncimi
de 4-5 cm la care se încorporează sămânţa de
sfeclă.
• Nu se foloseşte grapa cu discuri deoarece
mobilizează solul la adâncimi mari
• Aceasta creează un pat germinativ neuniform
ca adâncime, ceea ce duce la intarziere si
neuniformitate în răsărirea plantelor.
Semănatul
 Calitatea seminţelor
Caracteristici biologice Caracteristici tehnologice
• % de seminţe care încolţesc • Mărirea capacităţii de
• % de seminţe care pot încolți curgere a seminţelor (prin
• Viteza şi uniformitatea de drajare)
răsărire • Tratarea seminţelor
• Nr. de seminţe în glomerule
• Procentul de zahăr din
„rădăcini”
• Rezistenţă parţială la
– rizomanie, cercosporioză
– nematozi
 Alegerea soiurilor
În Se ţine seama de
• O fac fabricile • Istoricul atacurilor (B&D) în parcelă
• Mai multe cultivare:
- Cel puţin 2 la S sub 10 ha
- nu mai mult de 10% la peste 50 ha
• Siguranţa: soiurile noi sunt cultivate pe
cel mult 20% din suprafaţă
• Concentrația în zaharoză.
 Alegerea soiurilor
Ce soi preferaţi?
Cel din stanga, dimensiune mai mare, imnpuritati
minerale mai mici, continut de zahar mai mare
De ce?
Protecţia plantelor
 Sfecla pentru zahar este deosebit de sensibilă la îmburuienare
mai ales în primele 5-8 săptămâni de la răsărire, perioada în care
buruienile pot determina calamitarea culturii
Care este prima opţiune?
Mecanica, apoi chimica
 Ritmul lent de creştere din primele
săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare

1-4 praşile
• Rândurile se disting bine se
execută praşila I, iar la intervale
de 12-14 zile se execută
celelalte praşile,
• Adâncimea praşilelor va creşte
progresiv de la prima ( 4-6 cm
adâncime) la ultima ( 10-20 cm
adâncime), iar viteza de lucru
va fi de 3-4 km/oră la prima
praşilă, crescând la următoarele,
fără să depăşească 8 km/oră.
< 4-12 frunze, pierderi de 5-20%
 Ritmul lent de creştere din primele săptămâni
măreşte pericolul de îmburuienare

• Combaterea chimica se realizeaza cu erbicide aplicate la

• preemergent
• La pregatirea patului germinativ
• Postemergent

• Folosirea erbicidelor este recomandata mai ales in fazele timpurii de

vegetatie ale sfeclei cand trebuie sa fie evitarea vatamarii plantulelor
 Ritmul lent de creştere din primele săptămâni
măreşte pericolul de îmburuienare
3 tratamente la postemergent cu doze mici deoarece
Scheme de tratamente: sfecla este sensibila si nu suporta doze mari

• a. preemergent sau ppi

(prin incorporare): Dual
Gold (1,5 l/ha) + Venzar (1-
1,2 l/ha);
• b. postemergent: Betanal
Expert (3 tratam. x 1,2
l/ha);
• c. postemergent:
graminicid (Fusilade,
Furore, Pantera, Targa) ;
 Scheme de tratamente:
• a. preemergent • a. preemergent (la 5 zile
Frontier (1,2 l/ha) + dupa semanat):
Pyramin (3 l/ha); Roundup (3-4 l/ha);
• b. postemergent: • b. postemergent:
Betanal Expert (1,5 l/ha) Betanal Expert (1,2
+ Lontrel (0,5 l/ha); l/ha);
• c. postemergent: • c. postemergent: Safari
Tornado (2,5 kg/ha) + (30 gr./ha);
graminicid; • d. postemergent:
graminicid
 Ritmul lent de creştere din primele săptămâni
măreşte pericolul de îmburuienare

• Nu se recomandă de obicei amestecul erbicidelor pentru dicotile

cu graminicide, dar sunt şi excepţii (când se fac precizări de către
firmele producătoare:
Nu se amestecă fungicidele pe baza de triazol cu insecticidele pe baza de piretroide de sinteza
Denumire produs S ubs tante active
AP RON XL 350 ESMetalaxil-M (mefenoxam)
BRAVO 500 S C Clorotalonil
DITHANE NEOTEC Mancozeb
75 WG
DUETT ULTRA Epoxiconazol ; Tiofanat metil
MATS URI P ropiconazol
MYCOGUARD 500 Clorotalonil
SC
RIAS 300 EC Difenoconazol ; P ropiconazol
RUBRIC Epoxiconazol
S CORE 250 EC Difenoconazol
S FERA 535 S C Ciproconazol ; Trifloxis trobin
TACHIGAREN 70Himexazol
WP

De numire p rod us S ubs ta nte a ctive

CRUIS ER 350 FS Tia me to xa m
DECIS EXP ERT De lta me trin
DECIS MEGA 50 EW De lta me trin
FAS TAC 10 EC Alfa -cip e rme trin
FO RCE 20 CS Te flutrin
KARATE ZEO N La mbd a -ciha lo trin
KARIS 10 CS La mbd a -ciha lo trin
P O NCHO BETA F S 453,34 Be ta -ciflutrin ; Clo tia nid in
P RO TEUS O D 110 De lta me trin ; Tia clo p rid
S EEDO P RID 600 FS Imid a clop rid
VANTEX 60 CS Ga ma -ciha lo trin
Rizomania

• Acest virus este transmis in

natura prin
• ciuperca de sol Polymyxa
betae Keskin
• Atacul are loc in vetre
• recunoscandu-se usor
datoritaca se vestejesc
• in cursul zilei si
• revenirii turgescentei seara
Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfeclei
pentru zahar (Rizomania)

• Radicele proliferează şi se
dezvoltă exagerat în jurul
rădăcinii
principale,căpătând un
aspect de barbă.
• Rădăcinile se bifurcă sau au
vârful mult subţiat.

Controlul
• Soiuri rezistente
 Cercosporioza
(cea mai păgubitoare boală)
Cercospora beticola Cercospora beticola

Pagube 5-25% la irigat

 Cercosporioza
Cercospora beticola Apare la sfârşitul lunii iunie -august

Control: rotatii (3-4 ani), tratament la samanta , soiuri rezistente, 2 tratamente chimice în
vegetatie
 Făinare
Erisiphe betae Apare în lunile iulie-august
• 2-3 tratamente in vegetatie
 Mana
Peronospora farinosa f. sp. betae Control
• Boala apare pe frunze, mai
ales pe cele mai tinere din
centrul rozetei, apoi se
extinde
• Soiuri rezistente
• Fungicid la samanta (Apron)
Viroze
Afide: 2-3 tratamente la apariţia coloniilor

Aphis fabae – păduchele negru al sfeclei Virus provocat de afide

Se poate utiliza un amestec de insecticide şi fungicide (cercosporioză şi făinare)

 Căderea şi putrezirea plantulelor
(Phytium spp., Phoma betae, Aphanomices spp.,
Fusarium spp., Rhizoctonia spp.)
Aphanomyces spp., Pythium spp.,
Pleospora betae, Phoma betae, Rhizoctonia Pe soiurile grele şi reci
• Boala se manifesta de la
germinarea semintelor si pana la
aparitia primei frunze adevarate.
• Control: semănat la epoca
optima, pentru ca sa se scurteze
perioada de la germinare si pana
la răsărire, perioada in care se
instalează agenții patogeni ai
acestei boli. Tratament
samanta.: Apron, Dithane
 Căderea şi putrezirea plantulelor
(Phytium spp., Phoma betae, Aphanomices spp.,
Fusarium spp., Rhizoctonia spp.)
Aphanomyces spp., Pythium spp.,
Pleospora betae, Phoma betae, Rhizoctonia
 Purici sfeclei
Chaetocmena spp.
• Atacă la răsărire
• PED: peste 10 exemplare/mp
• 4 orificii pe cotiledoane
• În iulie august – atacul noilor
adulţi este nesemnificativ
 Bothynoderes punctiventris
(gărgăriţa sfeclei)

Mai ales în sudul ţării ?

Nu prea se cultiva sfecla
Atacă în primele faze de vegetaţie
 Gărgăriţele sfeclei
Control: tratamentul semintei, corecţie în vegetatie

Tanymecus palliatus Bothynoderes punctiventris

 Buha verzei
Mamestra brasicae. Pupele sunt afectate
de
 Buha verzei
Mamestra brasicae Iulie – august (septembrie)
 Buha gama
Autographa gamma
Buha gama
Autographa gamma
 Piesma quadrata – ploşniţa sfeclei
Plante virozate în urma atacului de
ploşniţă

Control: în vegetaţie (la plante tinere pagubele sunt mai mari)

Heterodera schachtii
 Heterodera schachtii
(nematodul sfeclei de zahăr)
Metode de control
• Rotaţie cu şi …..anul 3
• Semănat devreme
• Culturi capcană (muştar)
• Nematocide
 4 kg N, 1,5 kg P2O5 şi 6 kg K2O pentru 50 t

LUCRARILE IN PERIOADA
AGREGATUL Norma Cost
ORDINE CRONOLOGICAOPTIMA DE MASINI Materiale
DEZMIRISTIT VII CHALLENGER MOTORINA 6,00 121
SCARIFICAT URME THE.
VII 0,15 ha MOTORINA 11,00 31

ARAT X MOTORINA 30,00 356,00

SEMANAT IX AMAZONE CITAN MOTORINA 6,00 0,00
INGRASAMANT X MUSTAR 12,00 28,80
VERDE
FERTILIZAT III (RCW) MOTORINA 2,00 70
105 NPK 16/16/16+S 660 1018
PREG. PAT GERMINATIV
III ATLAS 9 m MOTORINA 10,00 142,00
SEMANAT III SEMANATOARE MOTORINA 5,00 191,00
KVNERLAND- S-TA SF. ZAHAR 1,20 618,00
ACCORD
ERBICIDAT III INUMA MOTORINA 2,00 70,40
Glifosat 4,06 81,20
ERBICIDAT III INUMA MOTORINA 2,00 70,40
PREEMERGENT FRONTIER 1,01 77,77
BOSTAT 0,15 9,84
LUCRARILE IN PERIOADAAGREGATUL Norma Cost
ORDINE CRONOLOGICAOPTIMA DE MASINI Materiale
FERTILIZAT IV (RCW) MOTORINA 2,00 70
50 NITROCALCAR 175 236
ERBICIDAT IV INUMA MOTORINA 2,00 70,40
POSTEMERGENT BETANAL 1,23 97,01
1 MEGATRON 1,50 146,32
Îng. lic.6-12-6 1,25 8,74
TOTAL CHELTUIELI LA DATA DE 30.04.2014 4075,50
ERBICIDAT V INUMA MOTORINA 2,00 70,40
POSTEMERGENT BETANAL 1,23 96,91
2 MEGATRON 1,50 146,32
ERBICIDAT V INUMA MOTORINA 2,00 70,40
POSTEMERGENT 3 BETANAL 1,23 96,91
MEGATRON 1,50 146,32
Îng. lic.6-12-6 1,23 96,91
ERBICIDAT V INUMA MOTORINA 2,00 70,40
POSTEMERGENT LONTREL 0,50 201,20
4 NU PHOS 1,50 96,60
ACCESS 0,50 5,75
JET CLEAR 5,70
FERTILIZAT VI (RCW) MOTORINA 2,00 70
20 NITROCALCAR 71
TRATAMENT FITOSANITAR
VI JD+KRUKOVIAC MOTORINA 2,00 70,40
TANGO SUPER 0,80 83,72
Îng. lic.6-12-6 2,50 17,50
JET CLEAR
TRATAMENT VIII JD+KRUKOVIAC MOTORINA 2,00 70,40
FITOSANITAR LAMDEX (insec) 0,02 1,09
SULFO-N 1,69 18,63
ODEON (fung) 1,02 95,53
TOTAL CHELTUIELI LA DATA DE 31.08.2014 5847,14