Ord. LEPIDOPTERA – Fam.

Nepticulidae
Minierul mic sinuos – Stigmella malella
Biologie si ecologie - 3-4 generatii pe an si ierneaza ca pupa
in cocon in stratul superficial al solului, sub frunzele uscate,
resturi vegetale.
Imperecherea și ponta au loc odata cu aparitia primelor frunze.Sunt
preferate frunzele din treimea inferioara a coroanei, soiurile cu frunze
moderat pubescente.
Plante gazda si mod de atac – ataca marul. Larvele rod mine sinuoase in
parenchimul frunzelor pe frunze se pot gasi 6 pana la 12 mine.Frunzele
atacate capata o culoare cafenie-bruna, se usuca si cad.
Ord. Lepidoptera – Fam. Lyonetiidae
Omida miniera a marului – Leucoptera malifoliella

Biologie si ecologie – are 3 generatii pe an si ierneaza ca pupa in cocon intre

frunzele cazute, sub scoarta exfoliata .
Fenologic aparitia fluturilor coincide cu urmatoarele faze :infoierea corolei la
soiurile Golden deliciosus si Starkimson, inceputul infloririi la soiul Jonathan si
inflorirea la par si cires. Fluturii generatiei I apar la sfarsitul lunii mai, iar cei din
generatia a II-a in cursul lunii iulie. Depun ponta pe partea inferioara a frunzelor
in portiunile dintre nervuri, de preferinta pe cele de la baza coroanei pomilor.
Plante gazda si mod de atac – polifagă, ataca specii de rosacee, fagacee,
etc. Larvele rod galerii circulare în frunze, cu diametrul în continuă
creștere. In interiorul minei sunt depuse excremente sub forma unor
cercuri concentrice. Pe o frunza sunt mai multe mine. Minele de pe
frunze la inceput sunt verzui, iar ulterior devin cafenii.
Combatere - primul tratament se face dupa incheierea infloritului marului, la
aparitia in masa a minelor.
In momentul in care avem 3-5 mine mici/frunza la peste 15-20% din frunzele
pomului se recomanda 2 tratamente la generatia I si 1-2 tratamente la
generatia a II-a cu aceleași produse.
Ord. Lepidoptera –Fam. Gracillaridae
Molia marmorata a marului – Phyllonorycter blancardella
Biologie si ecologie – 3 generatii pe an si ierneaza ca pupa in interiorul
galeriilor, in frunzele cazute. Fluturii apar in a doua decada a lunii martie,
fenologic corespunzand cu umflarea mugurilor de rod.
Ponta este depusa pe partea inferioara a frunzelor. Larvele care apar
perforeaza corionul si patrund direct din ou in interiorul frunzei, unde rod
galerii caracteristice.
Planta gazda si mod de atac- specie oligofaga , ataca in mod deosebit marul.
Larvele rod galerii in celulele epidermice si tesutul lacunar ale frunzelor. Mai
tarziu larva roade galerii sinuoase in interiorul ovalului, consumand complet
continutul acestuia.
Concomitent cu cresterea
larvei galeria se mareste, iar
in dreptul ei epiderma
superioara apare putin
bombata.
Ord.Lepidoptera – Fam.Yponomeutidae
Molia frunzelor de mar – Yponomeuta malinellus
Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca larva de varsta I
sub scutul protector care acopera ponta.
Primavara, in luna aprilie larvele ies de sub scut si migreaza in coroana
pomilor.La inceput rod tesuturile fragede ale mugurilor, apoi pe masura
ce apar frunzele patrund in interiorul acestora, unde se hranesc cu
parenchimul.Mai tarziu formeaza cuiburi din mai multe frunze, infasurate
din fire de matase, la adapostul carora rod limbul foliar.
- Larvele formează cuiburi din mai
multe frunze, infașurate din fire de
matase, la adapostul carora rod limbul
foliar.
Ord. Lepidoptera –Fam Cossidae

Sfredelitorul tulpinilor –Cossus cossus

Biologie si ecologie – o generatie la 2 ani, ierneaza ca larva in galerii.

Adultii apar catre sfarsitul lunii iunie, depun ponta grupat in crapaturile
scoartei, indeosebi la baza tulpinilor pomilor si arborilor batrani.
Plante gazda si mod de atac – polifaga, larvele ataca trunchiul si ramurile mai
groase la diferite specii de arbori forestieri si pomi fructiferi.Pagube la meri,
pruni, caisi si ciresi, in zonele de stepa si antestepa.
Larvele rod in lemn galerii longitudinale ascendente, de forma ovala, care
comunica la exterior cu orificii, prin care sunt evacuate rumegușul rezultat
prin roadere și excremente.
Combatere – curatirea scoartei uscate;
- taierea ramurilor uscate;
- stropirea tulpinilor si aramurilor mai groase ale pomilor in perioada
pontei si aparitiei larvelor cu produse de protecția plantelor.
Sferdelitorul ramurilor – Zeuzera pyrina

Biologie si ecologie – o generatie la 1-2 ani in functie de conditiile

climatice, ierneaza in stadiul de larva in galeriile din ramuri si tulpini.
Adultii apar in lunile iunie –iulie, ponta este depusa pe petiolul frunzelor,
pe scoarta ramurilor si lastari.
Dupa ecloziune larvele tes un cuib
din fire de matase, la adapostul
caruia perforeaza petiolul si nervura
principala a frunzelor. Mai tarziu
larvele patrund sub scoarta
ramurilor, unde rod galerii mai mari,
descendente, care comunica la baza
cu exteriorul printr-un orificiu de
evacuare a excrementelor.

Plante gazda si mod de atac – specie

polifaga, frecventa pe pomi fructiferi,
arbori ornamentali si forestieri.
Ramurile atacate se vestejesc si se
usuca. Pomii atacati se debiliteaza.
Ord.Lepidoptera – Fam Tortricidae

Molia cojii fructelor – Adoxophyes orana

Biologie si ecologie -2 generatii pe an, ierneaza ca larva in de
varstele a II-a si a III-a, intr-un cocon in crapaturile scoartei, la baza
mugurilor, pe sub frunzele uscate.
 Larvele la inceput patrund in muguri, unde rod frunzulitele centrale,
apoi trec si ataca inflorescentele si frunzele din varful lastarilor.
Organele atacate sunt infasurate cu fire de matase sub forma de
cuiburi. Larvele generatiei a II-a migreaza spre varfurile lastarilor,
unde colonizeaza frunzele tinere, mai tarziu trec pe frunzele mature
si le rod lasand intacta numai nervura principala.

Larvele rod invelisul fructelor, acolo

unde langa fruct se gasesc frunze, de aici
si denumirea speciei.
Molia cojii fructelor are numerosi
dusmani naturali. In stadiul de ou,
speciile de Trichogramma, iar ca
pradatori speciile de Anthocoris,
Coccinelidae, etc.
Viermele merelor – Cydia pomonella
Biologie si ecologie – are 2 generatii pe an si ierneaza ca larva in
ultima varsta intr-un cocon de matase, adapostit sub scoarta
exfoliata si in crapaturile acesteia, pe tulpini si pe ramurile mai
groase.
Primavara cand bobocii de mar se coloreaza, larvele se transforma
in pupe, adultii apar cand infloresc merii.Ponta este depusa izolat
pe frunze si pe fructe (fructele de marimea alunei).

Ataca mar, par, prun,

nuc, pagube mari la mar.
Larvele primei generatii
ataca fructele tinere, iar
cele ale generatiei a II- a,
fructele mature.
Viermele perelor – Cydia pyrivora
Biologie si ecologie – specie monovoltina, ierneaza ca larva in
ultima varsta intr-un cocon, la o mica adancime in sol, in jurul
perilor.

Plante gazda si mod de atac – specie monofaga stenomera, a caror

larve ataca numai fructele de par, producand viermanoșirea
lor.Cele mai atacate sunt soiurile timpurii de par.
Ord.Lepidoptera – Fam. Lasiocampidae

Inelarul – Malacosoma neustria

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza in stadiul de
ou pe ramurile tinere ale pomilor si arborilor.

Larvele apar in luna aprilie, o data cu

desfacerea mugurilor. La inceput stau
grupate in cuiburi formate din fire
matasoase.
 Fam. Lymantriidae
Fluturele cu varful abdomenului auriu –Euproctis chrysorrhoea

Biologie si ecologie – o generatie pe an si

ieneaza ca larva de varstele II si III in cuiburi
formate din frunze, infasurate cu fire de
matase, fixate pe varfurile ramurilor.
Primavara devreme in timpul
dezmuguritului, larvele ies din
cuiburi si se hranesc cu mugurii
si frunzele din apropiere.
Se transforma in pupe, in zona
bifurcatiilor ramurilor, adultii apar
in iunie. Larvele apar in luna
august, la inceput rod epiderma
superioara si parenchimul.
Mai tarziu rod frunzele in
intregime.
Omida paroasa a stejarului – Lymantria dispar dispar
Biologie si ecologie – o generatie pe an, ierneaz ain stadiul de ou, cu
embrionul format, pe scoarta arborilor.
Ecloziunea larvelor are loc primavara, odata cu desfacerea
mugurilor.Larvele care apar stau grupate, apoi se raspandesc in
coroana pomilor, se hranesc cu mugurii si frunze abia formate.
Mai tarziu se transforma in pupe, adultii apar la sfarsitul lunii iunie, sau
iulie.Ponta este depusa pe tulpini sau ramurile mai groase.

Ca dusmanii naturali : specii de Calosoma pradatori, si specii de viespi

parazite la oua si pupe.
Plante atacate si mod de atac – specie polifaga, ataca numeroase specii de
pomi fructiferi si arbori forestieri.
Larvele rod mugurii si frunzele, la invazii puternice pot desfrunzi pomi.
 Fam Arctiidae
Omida paroasa a dudului – Hyphantria cunea

Biologie si ecologie – are 2 generatii pe an,

ierneaza in stadiul de pupa in crapaturile
scoartei, pe garduri, etc.
Plante atacate si mod de atac- specie polifaga, larvele desfrunzesc total
pomi.
Fam Pieridae
Nalbarul – Aporia crataegi crataegi
Biologie si ecologie – are o generatie pe an si ierneaza
ca larva de varsta a III-a in cuiburi formate din frunze
uscate si infasurate in fire de matase.
Primavara devreme larvele parasec cuiburile si rod mugurii si
apoi frunzele. Se transforma in pupe.
Adultii apar la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie.
Larvele care apar se hranesc cu frunzele, la invazii mar
desfrunzesc pomii.
Plante gazda si mod da atac
Pomi fructiferi : par, prun, cais, piersic, etc.
Ord. Rodentia – Fam. Microtidae
Sobolanul de apa – Arvicola amphibius
Biologie si ecologie – sobolanul de apa se inmulteste de 3-4 ori pe an,
ierneaza in galerii la 0,8-1,0 m adancime.
Regim de hrana si mod de atac- se hraneste cu radacinile diferitelor plante
ierboase si lemnoase (mar, par, prun)
Pagube mari la pomii tineri si in pepiniere.
DAUNATORII DRUPACEELOR
DAUNATORII PRUNULUI
Ord. Homopterea – Fam Aphididae
Paduchele cenusiu al prunului –Hyalopterus pruni
Biologie si ecologie – specie migratoare cu dezvoltare holociclica
dioecica, planta gazda primara este prunul, mai rar piersicul, iar
plante gazda secundare diferite specii de graminee.
Ierneaza in stadiul de ou mai ales la baza mugurilor.
Plante gazda si mod de atac – adultii si larvele colonizeaza lastarii si
frunzele. Din cauza atacului lastarii raman mici si incarciti, iar frunzele se
incovoaie si devin clorotice, fara a forma pseudocecidii.
Combatere, asemanatoare cu A. pomi.
Ord.Homoptera – Fam. Coccidae
Paduchele testos al prunului – Parthenolecanium corni

Biologie si ecologie – o
generatie pe an si
ierneaza in stadiul de
larva secundara.
Plante gazda si mod de
atac- specie polifaga,
daune mari la
samburoase, la prun
indeosebi.
Larvele ca si femelele
ataca ramurile si
frunzele.
La ramuri din cauza inepaturilor are loc necrozarea tesuturilor,
la frunzele atacate scade continutul in amidon si azot si se
distruge clorofila. Partile atacate sunt acoperite de dejectiile
paduchelui.
 Paduchele sferic al prunului –Sphaerolecanium prunastri

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca larva secundara pe

scoarta ramurilor.
Planta gazda si mod de atac – ataca scoarta si lemnul ramurilor si tulpinilor,
producand necrozarea tesuturilor.
Ord. Hymenoptera – Fam. Tenthredinidae
Viespea neagra a prunelor – Hoplocampa minuta

Biologie si ecologie – o generatie pe an, ierneaza in stadiu de

larva in ultima varsta, in cocon , in sol.
Primavara se transforma in pupe, adultii apar in luna aprilie,
depun ponta la baza sepalelor sau in receptacul, intr-o taietura
facuta cu ovipozitorul. Larvele patrund in fructele abia formate
si consuma samburele care este moale.
Plante gazda si mod de atac- ataca numai
fructele de prun. La fructele tinere rod
samburii, iar pe masura intaririi acestora se
hranesc cu pulpa fructelor rozand cavitati in
care se strang resturi de hrana si
excremente.
Fructele atacate, mai ales cele la inceputul
formarii, nu se mai dezvolta si cad.
Fam. Eurytomidae
Viespea semintelor de prun –
Eurytoma schreineri
Biologie si ecologie- o
generatie pe an si ierneaza ca
larva in ultima varsta, in
samburii fructelor atacate.
Transformarea larvelor in
pupe are loc primavara,
adultii apar catre sfarsitul
lunii aprilie, mai, depun ponta
in semintele de prun crude,
femela perforand in acest
scop, cu ajutorul
ovipozitorului pulpa fructului
si coaja samburelui care este
moale.
Plante gazda si mod de atac –
pagube la prun, larvele se
hranesc cu continutul semintei
din interiorul samburelui.
Ord. Lepidoptera – Fam. Yponomeutidae
Molia frunzelor de prun –Yponomeuta padella
Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca larva neonata
sub scutul care acopera ponta. Larvele primavara perforeaza scutul si
trec pe frunzele abia formate. Larvele nu sunt minatoare , infasoara
frunzele cu fire de matase si la adapostul lor se hranesc.
Combaterea asemanatoare moliei frunzelor de mar.

Ord. Lepidoptera –Fam Tortricidae

Viermele prunelor – Cydia funebrana

Biologie si ecologie – are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca larva in ultima

varsta , in crapaturile scoartei, in resturile vegetale.
Adultii apar in cursul lunii mai, depun ponta pe fructe. Larvele patrund in
interiorul fructelor , sapa o galerie spre peduncul, sectionand vasele
libero-lemnoase, oprind partial sau total circulatia sevei.
Plante atacate și mod de atac – atacă prunul cultivat și sălbatic, uneori
cireșul, vișinul, etc.
Pierderi mari se inregistrează la generația a II a, ajungând până la 50% din
recolta de fructe.