SECTORUL ZAHĂRULUI ÎN CONTEXTUL

NAȚIONAL ȘI EUROPEAN
 În urma negocierilor de aderare, României i-au fost alocate:

• 109.164 tone zahăr din sfeclă;

• 329.636 tone zahăr alb obtinut din zahăr brut din trestie;
• 9.981 tone izoglucoză, suplimentată ulterior până 15.879 tone
Societăți comerciale producătoare de zahăr din sfeclă și zahăr brut acreditate:
• S.C.Fabrica de zahăr Bod S.A.
• S.C. Zahărul Oradea S.A.
• S.C. Agrana S.A.- Sucursala Roman
• S.C. Zahărul Luduş S.A. – a fost acreditată numai pentru zahăr din sfeclă
Societăţi comerciale care au fost acreditate numai pentru zahăr brut:

• S.C. Zahărul Lieşti S.A.

• S.C.Marr Sugar SA (Lemarco Cristal Urziceni SRL)
• S.C. Zaharul Corabia S.A.
• S.C.Agrana Buzău SRL
• S.C.Agrana Ţăndărei SRL
• S.C. Zahărul Călăraşi S.A
Existenţa unui stoc de zahăr de 6 milioane tone zahăr la nivelul în U.E. a făcut necesară
introducerea schemei de restructurare.
Scopul schemei de restructurare a fost instituirea unui ajutor de restructurare care să
conducă la renunţarea la cotele în cauză, care să permită în acelaşi timp să se ţină seama de
angajamentele sociale şi de mediu asociate abandonării producţiei.

Ajutorul de restructurare a fost creat prin instituirea cuantumului temporar de rstructurare,

in conformitatea cu art. 11 al Regulamentului (C.E) nr. 320/2006 de instituire a unui regim
temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană şi de modificare a
Regulamentului (C.E.) nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune.
 Cuantum temporar pentru restructurare perceput de la toți producătorii de zahăr și izoglucoză
în anii de comercializare 2007/2008 și 2008/2009
Cuantumul temporar pentru restructurare a fost stabilit după cum urmează:
• 173,8 euro/tonă pentru anul de comercializare 2007/2008;
• 113,3 euro/tonă pentru anul de comercializare 2008/2009
• Cuantumul temporar de restructurare pentru toată cota de zahar deținută de procesatori
• 30.833.853,60 euro;
• Cuantumul temporar de restructurare pentru toată cota de izoglucoză deținută de
procesatori
• 2.108.585,05 euro;
• Total cuantum de restructurare zahăr și izoglucoză - 32.942.438,65 euro
Ajutorul de restructurare de care au beneficiat procesatorii și cultivatorii care au
restructurat cota de producție

1)Ajutor temporar pentru cota de zahăr restructurată (procesatori și cultvatori)- 2.041.810

euro;
2)Ajutor de diversificare (SC Zahărul Oradea) – 419.436,08 euro;
3)Total ajutor de restructurare și diversificare zahăr - 2.461.246,08 euro; ( 1 + 2)
4)Ajutor temporar pentru cota de izoglucoză restructurată – 8.060.000,0 euro;
5)Total ajutor pentru cota de zahăr și izoglucoză restructurată - 10.521.246,08 euro (3+ 4)
Cereri de restructurare pentru cota de zahăr în România
• În conformitate cu Regulamentul (C.E) nr. 320/2006, S.C. Zahărul Oradea a depus cerere
de restructurare pentru o cantitate de 4474,19 tone, iar doi cultivatori din judeţul Mureş
arondaţi la fabrica Luduş au depus cerere pentru o cantitate de 3,59 tone. Astfel, la 1
octombrie 2008, (data când începe anul comercial) cota de zahăr a României a devenit de
104.688,8 tone.
Cereri de restructurare pentru cota de izoglucoză în România

• Fabricile de izoglucoză, respectiv S.C. Amylum România şi S.C. Roquette România au

depus în luna ianuarie 2009 cerere de restructurare pentru întreaga cotă de 15.879 tone,
la 1 octombrie 2009, cota de izoglucoză a devenit zero, fapt consemnat în Regulamentul
CE 183/2009 al Comisiei.
Prin Ordinul nr.614/2009 a fost repartizată cota de zahăr Societăţilor comerciale
producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, în urma restructurării, după cum
urmează:

Nr. Denumire Cota alocată

crt. % tone echivalent zahăr alb

1 S.C. Zahărul Oradea SA 27,37 28.651,4

2 S.C. Zahărul Ludus SA 31,90 33.391,4
3 S.C. Fabrica de zahăr Bod 17,58 18.406,0
4 S.C. Agrana România S.A. 23,15 24.240.0

  Total 100,00 104.688,8

 Necesarul tradițional de zahăr brut din trestie importat

După data de 1 octombrie 2009 piaţa zahărului brut s-a liberalizat, importurile realizându-se pe bază de
licenţe, în limita contingentelor existente.
Evoluția suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr

Suprafata cultivată cu sfeclă de zahăr în perioada

39.8
2006- 2018 (mii ha)
40

35 31.3
29.4
28.1 28.2
30 27.3 26.6
25 24,7
25 21.3 22
19.8
18.8
20

15

10

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 Suprafata cultivata cu sfeclă de zahăr în perioada
1990 -2005 (mii ha)
250

201.6
200 179.9
162.7

150 133.2 135.9

130 128.8
117.8

97.2
100

65.5
48.4 45.2
39 41.6
50
20.8 25.2

0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
• Suprafețele cultivate cu sfecla de zahăr după anul 2007 au fost
corelate cotei de producție.
• Istoric, a fost un declin dramatic al suprafețelor, de la peste 200,0 mii
ha în anul 1991 la 18,0 mii ha în 2004, respectiv, 24,7 mii ha în anul
2018 .
• În perioada 1980-1989, România și-a asigurat necesarul anual de
zahăr din producția internă
• Principalele cauze care au dus la diminuarea suprafeţelor cultivate cu sfeclă după anul
1991 au fost următoarele:
• -Reducerea suprafeţelor irigate din sudul ţării, care au determinat eliminarea suprafeţei
cultivate din Câmpia Română (cca 100.000 ha);
• -Fărâmiţarea suprafeţelor prin aplicarea Legii nr.18/1991, mulţi din proprietarii cu suprafețe
mici au renunţat să cultive sfeclă deoarece nu aveau sistema de maşini necesară;
• -Închiderea unor fabrici de zahăr care au acumulat mari datorii;
• -Lipsa sistemei de maşini specifice pentru cultura sfeclei de zahăr şi în special a
combinelor de recoltat.
Producția de zahăr din sfeclă de zahăr și zahăr brut în perioada 2006-2018 obținută în țară
În intervalul 2006-2018 producția de zahăr din sfeclă a variat de la 80 mii to în anul 2007 la 208 mii to în anul 2014. In anul
2018 producția de zahăr a fost de 107 mii to.
• In anul 2018 nu s-a rafinat zahăr brut din trestie importat, ca urmare a prețului scăzut al
zahărului alb, apropiat de prețul zahărului brut.
( nu era eficientă rafinarea )
 Eliminarea cotelor de producție de zahăr

• Cel din urmă sistem de cote agricole, care a gestionat producția de zahăr a fost eliminat
la 30 septembrie 2017, după aproape 50 de ani.

• Decizia de a pune capăt cotelor de zahăr a fost luată de comun acord de Parlamentul
European și statele membre în cadrul reformei din 2013 a politicii agricole comune (PAC),
în urma unui amplu proces de reformă și restructurare inițiat în 2006.

• Între anii 2006 și 2010, sectorul zahărului a fost restructurat cu un sprijin de 5,4 miliarde
EURO.
• În septembrie 2017, Phil HOGAN, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală,
declara: „Sfârșitul sistemului cotelor reprezintă un punct de cotitură important pentru
sectorul nostru, european, al zahărului și marchează o altă etapă însemnată din
orientarea către piață a politicii agricole comune(..)”
• UE este cel mai mare producător de zahăr din sfeclă din lume (în jur de 50 % din
cantitatea totală). Zahărul din sfeclă reprezintă însă doar 20 % din producția mondială de
zahăr; restul de 80 % este produs din trestie de zahăr. Majoritatea sfeclei de zahăr din
UE este cultivată în jumătatea nordică a Europei, acolo unde clima este mai propice
pentru sfeclă.
• După eliminarea cotelor de producție, majoritatea statelor membre au crescut suprafețele
cultivate cu sfeclă de zahăr.
• Cultivatorii de sfeclă sunt afectați, deoarece prețurile de achiziție a sfeclei de zahăr, în baza
contractelor de livrare, depind în mare măsură de prețurile de comercializare a zahărului.
• Odată cu eliminarea cotelor de producție nu mai este asigurat prețul minim garantat de 26,29
Euro/tona de sfeclă neto de plată, cu conținut de zahăr de 16%.
• La nivel UE au fost înființate observatoare de piață (sugar market observatory), care
monitorizează piața zahărului, astfel încât ,UE să poată interveni pentru a face față unor
perturbări neașteptate de pe piață.
 Situația curentă a pieței

• La sfârșitul anului 2017, o fabrică s-a închis (SC ORADEA ), în consecință, suprafața

contractată cu sfeclă de zahăr s-a diminuat de la 28,2 mii ha în anul 2017, la 24,7 mii

ha în anul 2018. Inchiderea fabricii a generat abandonarea cultivării sfeclei de zahăr de

către cultivatorii din zona fabricii. Mai mult, cultivatorii au investit în mașini/utilaje

specifice cultivării/recoltării sfeclei de zahăr, care și-au pierdut utilitatea;

• Prețul scăzut al zahărului, lipsa oricăror protecții față de evoluțiile prețurilor, având în

vedere prețul de referință, a afectat procesatorii și cultivatorii.

• În ultimul an producția de sfeclă de zahăr a scăzut, determinată de:

• a.condițiile climatice;

• b.lipsa sistemelor de irigații în zonele cultivatoare de sfeclă;

• c.creșterea prețurilor la carburanți și inputuri și scăderea prețului sfeclei.

O altă problemă a fermierilor este interzicerea neonicotinoidelor pentru protecția culturii

de sfeclă de zahăr, determinându-i pe aceștia să recurgă la tratamente costisitoare și mai

puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor. (pt 2019 au derogare de câteva luni de

utilizare a neonicotinoidelor)
 Principalele preocupări ale sectorului

Prețul redus al zahărului și al sfeclei de zahăr are consecințe asupra cultivatorilor și procesatorilor.
Cultivatorii nu reușesc să acopere costurile de producție.
În acest sens, preocupările sunt orientate în sprijinirea fermierilor pentru creșterea veniturilor
acestora. Formele de sprijin acordate fermierilor sunt:
Plăți directe: Schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru înverzire, plata
pentru tinerii fermieri (după caz), sprijinul voluntar cuplat.
Ajutoare naționale tranzitorii: ANT 1 în arabil , ANT-6 sfeclă de zahăr;
Sprijin pt. achiziționarea de motorină cu acciză redusă, (în limita a 139 litri/ha);
 Sprijin la cultura sfeclei de zahăr în anul 2018
 

•102,56 euro/ha, plata unică pe suprafaţă;

•5 euro/ha (între 1 ha și 5 ha) și 50,36 euro/ha (peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv), plata redistributiva;

•58,23 euro/ha, plata pentru înverzire;

•25,84 euro/ha, plata pentru tinerii fermieri;

•17 euro/ha, (estimat, in functie de sup eligibila la APIA);

•77 euro/ha, (estimat, în functie de sup eligibila determinată de APIA);

•656,9 euro/ha sprijin cuplat notificat.

În funcție de sup eligibila determinată de APIA, sprijinul ar putea ajunge la 785 euro/ha, pentru sup. de 23,5 ha, raportată la

începutul campaniei de recoltare.

Total (estimat) = 1044 euro/ha, (pentru primul interval la plata redistributiva si fara sprijinul pt tinerii fermieri).
Care sunt efectele sprijinului voluntar cuplat ?
În România cultivarea sfeclei de zahăr asigură un minim din necesarul de consum de zahăr. Necesarul
de consum anual este cca. de 500.000 tone zahăr. Zahărul din sfecla de zahăr reprezintă peste 20%
din consumul intern. Diferența se asigură din import zahăr brut în vederea rafinării și a zahărului alb
importat.
Efectele sprijinului voluntar cuplat sunt:
• Menținerea interesului fermierilor în cultivarea sfeclei de zahăr și evitarea abandonului culturii;
• Asigurarea diversificării culturilor;
• Asigurarea materiei prime pentru fabricile de zahăr;
• Menținerea locurilor de muncă în unitățile de procesare/fabricile de zahăr;
• Asigurarea unui asolament a sfeclei de zahăr, ca o cultură de bază în zonele de cultivare;
• Menținerea nivelului importurilor de zahăr pentru acoperirea necesarului de consum.
• Ca efect benefic asupra mediului, menționăm că unele studii arată că un hectar de
sfeclă de zahăr, cu o producție de 60 tone de sfeclă, produce o cantitate egală de
oxigen cu cea produsă de un hectar de pădure.
• Sprijinul financiar a compensat o parte a pierderilor de venit ca urmare a volatilității
prețului de vânzare a sfeclei (lipsa prețului minim garantat de 26,29 euro/to după
eliminarea cotelor), a creșterii prețului input-urilor (semințe, carburanți, pesticide).
• Este necesară continuarea acordării sprijinului cuplat pentru această cultură deoarece
în lipsa acestuia, cultura sfeclei în condițiile actuale ar deveni nerentabilă pentru
fermieri și ar fi abandonată în favoarea altor culturi mai rentabile.
• După eliminarea cotelor de producție, în piață mai sunt 3 procesatori de zahăr din sfeclă, în mare
parte viabili financiar, existând premisele unei flexibilități necesare adaptării la actualele condiții. În
acest context, procesatorii au continuat investițiile pentru a sprijini fermierii în vederea creșterii
producției, ceea ce asigură funcționalitatea fabricii un timp îndelungat, precum și pentru
modernizarea fluxurilor tehnologice din fabrici în vederea sporirii competitivității.
• Fermierii au suferit pierderi financiare în ultimii 2 ani, ca urmare a scăderii prețului la sfecla de
zahăr, astfel că viabilitatea financiară a multor ferme devine o problemă în viitor în lipsa unor
măsuri de sprijin.
• Utilizatorii de zahăr (industria alimentară) au beneficiat de scăderea accentuată a prețului materiei
prime.
Operatori economici recunoscuti/fabrici de zahăr, potrivit legislației

Legislației UE - Regulamentului (UE) nr.1185/2017

-Legislația națională - Ordinul nr. 10/2018 pentru aprobarea Procedurii de recunoaștere a
operatorilor economici care desfășoară activități privind fabricarea zahărului din sfeclă de
zahăr și/sau din rafinarea zahărului brut:
1.Agrana România SA, cu două sucursale:
-Sucursla Roman procesează zahar din sfeclă și zahăr brut;
-Sucursala Buzău procesează zahăr brut din trestie;
2.Tereos România SA procesează zahăr din sfeclă și zahăr brut;
3.Antrepriza zahăr Bod SRL procesează zahăr din sfeclă;
4.Lemarco Cristal SRL procesează zahăr brut din trestie
 PIAȚA UE

Prețul zahărului în UE
• Prețul de referință al zahărului este de 404 euro/to, prevăzut la art. 7 din Regulamentul (UE)

nr. 1308/2013 și presupune luarea unor măsuri de protecție a pieței și a producătorilor din UE.

Potrivit ultimelor date comunicate de Comisia Europeană, prețul mediu al zahărului in

noiembrie 2018 era de 320 €/to, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, iar trendul este

descendent;
• Stocurile de zahăr ale UE se situează la peste 2,6 milioane tone;

• După eliminarea cotelor de producție de zahăr din 2017 s-a înregistrat un surplus de producție

de zahăr din sfeclă, urmare a creșterii suprafețelor și a producțiilor.

• Tările mari producătoare au înregistrat creșteri mari ale suprafețelor cultivate față de
perioada cotelor, respectiv Germania cu 45%, Franța Olanda și Belgia peste 30%,
depășind cu suprafața necesară cultivată, necesară consumului.
• În consecință, piața mondială a zahărului rămâne pe excedent și pentru anul de piață
2018/2019, astfel, prețul zahărului va rămâne la un nivel scăzut.
• In această situație, o măsură cu efect imediat ar fi stocarea /depozitarea privată
(art.17 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013)
Balanța UE pentru zahăr și izoglucoză
Principalele țări producătoare de zahăr din sfeclă și trestie de zahăr
Poziția României la UE față de situația pieței zahărului

 Considerăm că este necesară încurajarea menținerii producției în zonele favorabile culturii

sfeclei de zahăr, cu potențial ridicat;
 Alături de alte state membre, România și-a exprimat reticența cu privire la includerea de
contingente tarifare (TRQs) sau alte concesii tarifare în cazul produselor sensibile și s-a solicitat
Comisiei Europene ca zahărul să fie exclus de la liberalizarea comerțului bilateral cu produse
agroalimentare pe relația Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay)
 Piața zahărului este sensibilă, prin urmare ar trebui protejată în mod corespunzător, este
necesar identificarea de soluții care să permită reducerea riscului abandonării culturii de sfeclă
zahăr și a industriei de profil la nivel național și european;