SORGUL (Sorghum bicolor L. Moench sin.

Sorghum vulgare Pers)

Engl: Sorghum; Fr: Sorgho; Germ: Sorghum-Hirse.

MMDuda 2019
Importanţa
Sorgul = cea mai importantă cer. a zonelor semiaride →hrana de bază pt o mare
parte din populaţia acestor zone, cca 200 mil. oameni din Africa, America Centrală,
Asia de Sud. Din boabe, măcinate grosier (crupe), se prepară un fel de plăcintă.
Lipsă gluten.
Rezistă bine la temp. ridicate şi uscăciune (→planta „cămilă” sau „cămila
vegetală”), fiind mult superior pb.
Boabele →în industria spirtului, a berii (+orz).
În alimentaţie, în India, China, America Centrală.
Sorgul tehnic, cu ramific. lungi şi elastice →mat. primă pt conf. măturilor, a periilor
şi a unor împletituri (Fig.).
La sorgul zaharat, tulpinile conţin un suc dulce bogat în zaharoză (12-14%). Prin
conc. sucului →sirop dulce →ind. alim. (amidon, siropuri, sucuri, oţet sau alcool
alim.). Extrag. zahărului nu este rentabilă datorită cristalizării dificile a acestuia.
→pl. energetică: sucul glucidic din tulpini →alcool şi, apoi, bioetanol. Din 100 kg
tulpini de sorg zaharat →20-40 kg suc glucidic→carburant mai ieftin cu 50% faţă
de cel clasic.
Înfiinţ. unui ha de sorg e mai ieftină cu 25% decât la pb. La pb e nevoie de 400-500
euro/ha înfiinţare. Sorgul nu are probleme cu diabrotica.
MMDuda 2019
Furaj (SUA şi Australia) masă verde, fân, siloz sau nutreţ conc. Pl. verzi conţin un
glicozid solubil în apă numit „durrină”, care, în stomacul animalelor duce la form.
acid cianhidric →intoxicaţia animalelor. Boabele cu conțin această subst.
Conţ. în durrină este mai ridicat în cond. de secetă, la pl. tinere, la fertiliz. Exagerată
cu N, irigare, până la form. infloresc. Sorgul zaharat nu este toxic și se poate
pășuna.
Pt evitarea intoxicaţiilor sorgul nu se păşunează. După ap. infloresc. pericolul
dispare dacă pl. cosite se lasă câteva ore să se ofilească (ac. cianhidric se
descomp.). Sorgul zaharat nu este toxic şi poate fi consumat de animale.
Fânul de sorg este superior calit. celui de pb →conţ. cant. mari de săruri de Ca,
fosfor şi caroten.
Resturile de tulpini se pot folosi în ind. hârtiei sau a celulozei (conţ. 42% celuloză
brută, respectiv 30% celuloză pură).
Sist. radic. bine dezv. →sorgul valorifică bine terenurile secetoase sau alcaline.
Sorgul (genul Sorghum) →însuşirea de a fi alelopat →subst. otrăvitoare
„sorgolona” ce blochează resp. și fotosinteza pl. cu care intră în contact.

ÎN SUA se investește mult în sorg modif. genetic pt biocarburanți.

MMDuda 2019
 Compoziţia chimică
Boabele au comp. chimică asem. cu a pb.
Ca şi celelalte cer. are deficit în lizină. Faţă de pb are endospermul alb şi,
implicit, conţ. de caroten şi xantofilă mai scăzut, dar mai mult triptofan şi ac.
esenţiali cu S.
Amidonul →aprox. 64% din s.u. Endospermul conț. ≥82% amidon. Embrionul
conț. 28% grăsimi.

Compoziţia chimică a unor produse din sorg, % din SU

Produsul Glucide Proteine Lipide Celuloză Cenuşă

Bobul întreg 75 9,6 3,4 2,2 1,5
Bobul măcinat grosier
9,5 3,0 1,3 1,2
(crupe)
Făină 9,5 2,5 1,2 1,0
Făină cernută 9,5 1,0 1,0 0,8
Tărâţe 8,9 5,5 8,6 2,4
Germeni 15,1
MMDuda 2019 20,0 2,6 8,2
Răspândirea
→s-a extins şi în zona temp., fiind întâlnit în general între paralele N şi S de
40°. Se cultivă de obicei extensiv, pt hrana omului, în savanele uscate din
Africa, în Orientul Apropiat şi de Mijloc (India, China), în SUA şi E Fed. Ruse.
Sorgul deţine 16% din totalul supr. cultivate cu cereale.
Tabel→supr. totală cu sorg pe plan mondial în 2016 a fost de apr. 44,7 mil. ha.
În ţara noastră se cultivă aprox. 9 mii ha, cu o prod. medie de 2,7 t/ha.

MMDuda 2019
 Producţia
Continentul Suprafaţa Producţia medie
totală
ţara* (mii ha) (kg/ha)
(mii t)
TOTAL MONDIAL 44.771 1427 63.931
AFRICA 30545 976 29.834
Cameroon 856 1564 1339
Sorg
Etiopia 1882 2525 4752
Burkina Faso 1652 1054 1742
Kenya 185 633 117
AMERICA de N. şi C. 4220 4156 17536
Mexic 1513 3308 5006
SUA 2494 4891 12199
AMERICA de Sud 1658 3277 5433
Argentina 674 4497 3029
Brazilia 558 2068 1154
ASIA 7289 1091 7957
India 5650 780 4410
China 533 4502 2401
Pakistan 257 579 149
EUROPA 400 3110 1245
Franţa 46 5084 232
Italia 44 7157 314
România 9 2699 24
OCEANIA MMDuda 2019522 3441 1796
Australia 521 3439 1791
Sistematică. Origine. Soiuri
Sorghum bicolor (L.) Moench., sin. S. vulgare Pers., € gen Sorghum, tribul
Andropogoneae, familia Gramineae (Poaceae). Mai sunt încă 30 de specii de
sorg.
După utilizare sorgul se poate împărţi în 4 grupe:
Sorgul pt boabe – S. bicolor var. eusorghum. Mai sunt var.: cafra (în C şi E
Africii); shallu (în India şi Africa de V); kaoleang (în China); feterita şi hegarii
(în Sudan); durra şi milo (în Africa Centr. şi Orientală);
Sorgul tehnic (pt mături) - S. bicolor var. technicum;
Sorgul zaharat - S. bicolor var. saccharatum;
Sorg furajer – S. bicolor var. sudanense.
După morfologia paniculului şi boabelor, sorgul cuprinde 2 tipuri: effusum, cu
panicul răsfirat (la var. saccharatum şi technicum) şi tipul compactum, cu
panicul dens (var. sudanense).

Originar din Africa Ecuatorială.

MMDuda 2019
 Hibrizii de sorg cultivaţi în România
Anul
Denumirea
Menţinătorul hibridului înregistrării/
hibridului
reînscrierii
Sorg pt boabe
Cereal Research Non-Profit Company Szeged,
Alföldi 1 (HS) 2004
Ungaria
ES Alize Euralis Semence SA Franta 2014
Fundulea 21 (HS) ICDA* Fundulea 1979/2009
Fundulea 32 (HS) ICDA Fundulea 1979/2012
Cereal Research Non-Profit Company Szeged,
GK Zsófia (HS) 2004
Ungaria
Queyras (HS) Euralis Semences S.A Franţa 2005
Cereal Research Non-Profit Company Szeged,
Róna -5 (HS) 2004
Ungaria
Sorg pt mături
Donaris ICDA Fundulea 2003
Siret ICDA Fundulea 1996/2009
Cereal Research Non-Profit Company Szeged,
Szegedi 1023 2005
Ungaria
Sorg zaharat
F 135ST ICDA Fundulea 2004
MMDuda 2019
Particularităţile biologice
Sorgul are babitusul asemănător pb.
Form. numeroase răd. adventive, dispuse
pe 8 etaje, cu un nr. dublu de perişori
absorb. faţă de pb →mare capacit. de abs.
a apei şi elem. nutritive din sol. Unele
rădăcini ajung la 1,5-2 m.
Tulpina este erectă, ierboasă, plină cu
măduvă, înaltă, de la câţiva zeci de cm la
sorgurile pitice, până la 4,5 m, cu 7-24
internoduri, care se lungesc de la bază
spre vârf.
Poate lăstării de la baza tulpinii, fcţ de soi, dar şi de cond. de cultură, sol,
fertilitate, U, desimea de sem. etc.
Tulpina şi fr. sunt acoperite cu un strat de ceară care reduce mult transp.
Capacit. de lăst. a tulpinii e ridicată →furaj de bună calitate.
De obicei infloresc. tulpinii principale ajunge prima la maturitate. Tulpina sorgului
poate fi mai mult sau mai puţin suculentă, mai mare (30 sevă) asigură tulpinii o
mai bună rezist. la cădere şi boli şi o val. furajeră mai ridicată.
Fr. sunt asemănăt. cu ale pb, dar la pl.MMDuda
tinere de sorg fr. sunt glabre ceea ce le
2019
diferenţ. de cele de pb. În caz de arşiţă se răsucesc ca la pb.
Infloresc. →panicul, de 20-40 cm, cu un ax principal viguros, erect, nutant sau
recurbat (Fig.). Pe ramific. de ordin superior se găsesc înserate spiculeţele
perechi, unul sesil, hermafrodit, iar celălalt pedicelat şi steril. Un panicul conţ.
2.000–4.000 spiculeţe fertile.
Înfloritul are loc, de regulă, dimineaţa devreme sau chiar noaptea, înc. din
vârful paniculului. Polenizarea →frecvent autogam, rar alogam.
Sorgul →pl. autogamă, de zi scurtă.
Fructul →cariopsă rotundă sau turtită lateral (Fig. ), cu Ø de 4-8 mm, MMB
20-60 g, de culoare deschisă albicioasă, roşietică, brunie. La maturit. pe fruct
persistă glumele lucioase, portocalii, roşii sau brune-negricioase, care ajung la
1/2 - 2/3 din fruct.
Endospermul la ext. este cornos şi tare, iar în int. făinos. Repartizarea stratului
cornos şi făinos variază fcţ de var. şi soi. Endospermul galben conţ. caroten, iar
conţ. de proteină poate fi de 9-12% (20%). În timpul maturării sem., tulpinile
au o val. furajeră bună, datorită conţ. ridicat în glucide. Per. de veget. →între
110-180 zile.
La înc. per. de veget., 2-3 săpt. după răsărire, ritmul de creşt. este f. lent
→slabă competitivit. faţă de bur.

MMDuda 2019
Cerinţele faţă de climă şi sol
Sorgul →pl. termofilă rezist. la secetă. Temp. min. de germin. →10-12°C,
optimă de 27-30°C. Rezervele din săm. asigură creşt. plantulei timp de 12 zile.
Temp. optimă de creşt. e de 25-30°C. La temp. de 15°C sau mai mici creşt.
sorgului încetează.
Stomatele sunt mici, dar f. numeroase pe frunze, de două ori >ca la pb.
Acestea îşi pot relua activit. şi după o lungă per. de secetă. Pl. îşi poate astfel
încetini creşt., supravieţuind per. secetoase, iar în cond. bune de U îşi poate
relua creşt.
Coef. de transp. →158-274 faţă de 597 la ovăz şi <cu 20% decât la pb.
→pretenţii reduse faţă de sol →se poate cultiva pe diferite soluri, de la uşoare
la grele, cu pH-ul 4,5-8,5.
→sensibil la excesul de U în sol. Suportă bine şi terenurile sărăturate.
Sensibilit. la secetă este max. la înflorire. Temp. scăzute în timpul polenizării
→avortarea florilor.
În RO, sorgul se cultivă în arealul pb, pe terenuri nisipoase, sărăturate sau
erodate, unde pb produce puţin.

MMDuda 2019
Datorită fotosintezei de tip C4, sorgul asigură un nivel al prod. de subst. uscată
ridicat, raportat la cant. de apă absorbită.
Cant. de precipit. necesare pt creşt. şi dezv. sorgului →între 400 mm la
soiurile precoce şi 700 mm la soiurile tardive, jumătate cât la pb.

Rotaţia
Datorită creşt. iniţiale încet, poate fi uşor înăbuşit de bur.→se va semăna
după premerg. ce lasă terenul curat de bur. Mai periculoase sunt: pirul gros
(Cynodon dactylon) şi costreiul (Sorghum halepense), ce pot înăbuşi complet
cultura de sorg.
Sorgul este o pl. premerg. necorespunzăt. (acţ. „deprimantă” asupra culturilor
postmergăt.).
Producţia după sorg scade cu 15% datorită secătuirii terenului în apă şi elem.
nutr., dar şi prin acţ. răd., a căror conţ. ridicat în zahăr (până la 12%) duce, pt
un timp scurt, la imobilizarea nitraţilor din sol şi permite înmulţ. microorg.
Efectul deprimant nu este de lungă durată →permite monocultura.
După sorg →recomandată cultiv. sp. de prim.
MMDuda 2019
Fertilizarea
Sorgul →mare capacit. de utilizare a elem. minerale, chiar şi mai puţin
accesibile. Cons. specific: 9-11 kg N; 1-3 kg P2O5 şi 14-18 kg K2O / t prod. totală.
Pt h. f. productivi + U suficientă se recom. îngr. complexe, tipul 4(6)-12-12 sau 5-
10-15, 600-900 kg/ha + fertiliz. suplim. cu N, 45-80 kg/ha la 5-8 frunze (azotat,
uree, nitrocalcar etc.).
Gun. de grajd →pl. premerg., cu excepţia sorgului tehnic, pe soluri nisipoase,
unde se recomandă aplicarea lui directă, încorporat adânc în sol.
Sămânţa şi semănatul
Săm. de sorg →P min. 97% şi G min. 85%. Tratarea sem. se face ca şi la pb.
Sem., după pb, la temp. >12°C. La 20°C şi U suficientă, germin. în 3-4 zile.
Desimea:
- pt boabe, 125-200 mii pl/ha (70-80 cm între rânduri) fcț. de fertilit. solului și
umiditate, cu 12-15 kg săm./ha; pe sărături, nisipuri, 75-125 mii pl/ha;
- pt siloz, 350-400 mii pl/ha (50-60 cm între rând.), cu 20-25 kg săm./ha;
- pt masă verde sau fân, la 25-30 cm între rând., cu 40-50 kg săm./ha;
- pt sorgul zaharat și tehnic sunt necesare 4-6 (8) kg săm./ha.
MMDuda 2019
Ad. de sem. →3-5 ... 8 cm fcț. de tipul de sol și umiditate.

Lucrările de îngrijire
Tăvălugirea solului imediat după sem.
Controlul bur. f. important în primele 4-5 săpt.
când poate fi uşor înăbuşit de bur. Lucr. cu sapa
rotativă imediat după răsărit reduce mult îmbur.
Una sau mai multe praşile mec. →şi păstr. apei
în sol.
Primul prăşit →la 8-15 zile de la răsărit, o dată cu
răritul (dacă e cazul). Cea mai periculoasă bur. e Sorghum halepense →nu se
poate controla chimic la sorg.
Erbicid. cu CASPER WG ce conţ. dicamba (50%) + prosulfuron (5%),
postemem., 0,4 kg/ha pt bur. dicotiled. anuale şi perene.

MMDuda 2019
Controlul bolilor. Mai frecvente: putrezirea plăntuţelor (ciuperci din genurile
Pythium, Fusarium, Helminthosporium ş.a.), boala dungilor cenuşii
(Ramulispora sorghi), antracnoza (Colletotrichum graminicola), cercosporioza
(Cercospora sorghi), helmintosporioza (Helminthosporium turcicum) ş.a.
←fungicide cuprice.
Măsuri preventive: rotaţia, distrug. resturilor vegetale, soiuri rezistente sau
tolerante ş.a.
Controlul dăunătorilor. Mai răspândiţi: viermii albi (elateridele), păduchele
verde al cer. (Schizaphis graminum) şi viermii gri (Scotia ypsilon) →atacă pl.
tinere sau sem.
Cel mai eficient →trat. sem. cu insectofung. sistemice.
Pe veget: Fastac (0,1 l/ha), Calypso 480 SC (0,08-0,1 l/ha), Enduro 258 EC ş.a.

La sorgul pt mături se mai face, suplimentar, răritul pl. şi înlăturarea lăstarilor.

MMDuda 2019
Recoltarea sorgului pt boabe ←cu combina, mai ales la h. noi, mai scunzi.
→la maturit. deplină a boabelor, dar se poate şi mai devreme, la 18-20% U
boabelor, dar trebuie uscate imediat.
Recoltatul man. se făcea cu secera sau cuţite speciale, chiar şi la 16-20% U
boabelor. Apoi paniculele cu sem. se puneau la uscat, în câmp, în snopi sau în
căpiţe. Treierarea cu batoza sau cu combina în staţionar.
Sorgul zaharat se recolt. din faza de coacere în lapte şi până la coacerea
deplină. Pl. se taie de jos, apoi se înlătură ultimul internod (mai sărac în zahăr)
şi fr. Tulpinile se leagă în snopi, iar apoi se duc la presare.
Sorgul pt mături se recolt. la înc. maturit. în lapte a b., prin tăierea paniculelor
cu 1-2 internoduri, apoi se pun la uscat.

MMDuda 2019
Atât la sorgul pt boabe, cât şi la cel pt mături, tulpinile rămase în câmp pot fi
folosite ca furaj (siloz) sau se pot păşuna direct.
Întârz. recoltatului (uscarea fr.) duce la căderea pl., mai ales când paniculele
sunt grele, şi la favoriz. atacului şoarecilor.
Potenţialul de prod.: 5-7 t/ha boabe (→10 t/ha la irigat); 3-4 t/ha panicule sau
4-8 t/ha tulpini pt extrag. sucului zaharat + 2-3 t/ha boabe.
Prin presarea tulpinilor rezultă 60% suc cu 8-15% zahăr, iar dintr-o tonă de
tulpini rezultă 50 – 60 litri suc.
Raportul boabe/tulpini e aprox. 1/2.
În anul 2008, la Buziaş (TM) prod. medie pe 750 ha a fost 5,8 t/ha (iar la pb
4,8 t/ha).

MMDuda 2019