Sfecla pentru zahăr

Prof.univ.dr.habil. Viorel ION

Conf.univ.dr. Adrian Gheorghe BĂŞA
USAMV Bucureşti - Facultatea de Agricultură
2 06.05.2023

Importanţa culturii
3 06.05.2023

 Materie primă pentru obținerea zahărului.

 Zahărul obţinut din sfeclă:  Zahărul consumat în cantitate mare duce la:
 este uşor asimilabil;  îmbolnăvirea de diabet zaharat;
 are un gust plăcut;  obezitate;
 are o valoare energetică ridicată:  alte afecţiuni:
 consumul unui kg de zahăr asigură cca. 4.000 calorii;  hipertensiune;
 consumul unui kg de pâine asigură cca. 2.200 calorii;  afecţiuni ale inimii;
 consumul unui kg de carne de vită asigură cca. 1.500 calorii.  afecțiuni metabolice ş.a.

 Zahărul este utilizat:

 direct în alimentaţia oamenilor;
 ca îndulcitor, în diferite preparate culinare sau băuturi;
 conservant (împiedică dezvoltarea bacteriilor) în gemuri, siropuri etc.;
 ca aditiv în industria alimentară.
4 06.05.2023

 Zahărul este utilizat ca materie primă pentru obţinerea de:

 glicerină:
 alcool etilic;
 acid lactic;
 acid citric;
 lactopren (material plastic vulcanizabil);
 dextran, utilizat în medicină pentru obţinerea de plasmă artificială;
 mediu de cultură pentru obţinerea penicilinei.
5 06.05.2023

 Forme de utilizare a zahărului:

 Zahăr alb rafinat:
 zahăr fin granulat (zahăr tos);
 zahăr bucăţi;
 zahăr pudră.
 Zahăr brun (cu adaus de melasă);
 Zahăr brut, nerafinat.
6 06.05.2023

 Resturile vegetale
 Frunzele;  Pentru evitarea îmbolnăvirii animalelor:
 Coletele.  Utilizarea frunzelor şi a coletelor după spălarea de pământ şi
zvântarea lor:
 Folosire:  pentru evitarea diareei;
 Furajarea animalelor, în  Acidul oxalic din frunze provoacă diaree la animale:
special în hrana bovinelor:  neutralizare prin adăugare de calciu furajer sau fân de lucernă,
trifoi, măzăriche.
 în stare proaspătă;
 uscate;  Frunzele au puţin fosfor:
 în raţia animalelor trebuie să se adăuge făină de oase sau alte
 murate.
preparate cu fosfor.
 Raţia furajeră trebuie să fie mică la început, urmând să crească
progresiv:
 animalele trebuie să se obişnuiască cu consumul acestor produse.
7 06.05.2023

 Sfecla pentru zahăr întreagă sau tocată

 Folosire în hrana animalelor:
 bovine;
 porcine;
 cabaline.
8 06.05.2023

 Subprodusele rezultate în urma procesării

 Tăiţeii (borhotul):
 Cca 65% din greutatea sfeclei prelucrate.
 Reprezintă partea insolubină din sfeclă după ce s-a extras zahărul şi toate substanţele solubile în apă caldă.
 Utilizare ca furaj energetic pentru animale, în special bovine:
 Proaspeţi;  Muraţi;  Uscaţi.
9 06.05.2023

 Melasa:
 Cca 4 - 5% din greutatea sfeclei prelucrate;
 Reprezintă siropul care rămâne după obţinerea zahărului cristalizat;
 Utilizare ca materie primă în industria fermentativă pentru obţinerea de:
 spirt;
 drojdie:
 de panificaţie;
 furajeră;
 acid citric;
 butanol;
 acetonă;
 glicerină;
 vitamina B12;
 acid glutamic;
 betaină.
10 06.05.2023

 Nămolul de saturaţie (nămolul tehnologic):

 Cca 10% din masa sfeclei prelucrate.
 Rezultă în urma purificării calco-carbonice a zemurilor de
extracţie a zahărului, la decantarea şi filtrarea lor.
 Compoziție:
 Cca 50% apă;
 Cca 50% substanţă uscată:
 Cca 80,9% carbonat de calciu (CaCO3),
 Cca 6,5% oxid de magneziu (MgO).
 Se foloseşte ca amendament pentru corectarea reacţiei
solurilor acide.
11 06.05.2023

 Utilizare în scop energetic

 Obţinere de bioetanol:
 direct din rădăcinile de sfeclă;
 din melasa rezultată în urma obţinerii zahărului.

 Obţinere de biogaz:
 resturile vegetale (frunzele și coletele) rămase după recoltarea rădăcinilor;
 planta întreagă (rădăcini şi frunze).
12 06.05.2023

 Importanţa agronomică
 sfecla pentru zahăr este o cultură intensivă care valorifică eficient fertilizarea
organică şi minerală, precum şi apa de irigaţie;
 lasă terenul curat de buruieni, cu un sol bine structurat şi afânat;
 sfecla pentru zahăr este o bună plantă premergătoare pentru majoritatea
culturilor agricole, cu excepţia celor care au boli şi dăunători comuni.
13 06.05.2023

Suprafeţe şi producţii
14 06.05.2023
Suprafețe și producții la nivel mondial

 Cele mai mari țări cultivatoare în 2020:

 Federația Rusă - 916.647 ha
 SUA - 462.280 ha
 Franța - 420.890 ha
 Germania - 386.000 ha
 Turcia - 336.348 ha
15 06.05.2023
Suprafețe și producții în România
16 06.05.2023

 Fabrici de zahăr în România

 33 de fabrici în 1990
 2 fabrici în 2022
 Roman (Agrana), care:  Mărci de zahăr Agrana:
 produce zahăr din sfecla pentru zahăr;
 Mărgăritar
 rafinează zahăr brut din trestia de zahăr.
 Coronița
 Buzău (Agrana), care:
 rafinează zahăr brut din trestia de zahăr.

 Fabrica Tereos Luduș - închisă în 2022

 Fabrica de zahăr Bod (Antrepriza Zahăr Bod) – faliment în 2017 - se redeschide în 2022/ SC Best Achiziții SRL

 Fabrica Zahărul Oradea (Pfeifer&Langen) – închisă în 2018

17 06.05.2023

 Consum de zahăr în România

 22,5 kg/locuitor în anul 2020
 400.000 t zahăr/an:
 100.000 producție internă

 300.000 import
18 06.05.2023

Compoziţia chimică şi calitatea recoltei

19 06.05.2023

 Compoziția chimică a corpului sfeclei pentru zahăr la maturitatea tehnologică:

 Cca 75% apă;
 Cca 25% substanţă uscată:
 Cca 17,5% zaharoză;
 Cca 7,5% substanţe nezaharoase:
 Substanţele nezaharoase insolubile:
 Substanţe care nu trec în suc la presiune standard, care poartă numele de “marc” şi care reprezintă
cca 5% din greutatea corpului sfeclei:
 Celuloză şi hemiceluloză;
 O parte din substanţele pectice şi substanţele minerale;
 Proteine insolubile.
 Substanţele nezaharoase solubile:
 Substanţe care trec în zeama (sucul) de difuzie, acestea fiind de natură:
 Organică - cca 2,0% din greutatea corpului sfeclei:
 proteine solubile, aminoacizi, amide, amine, o parte din substanţele pectice;
 Anorganică - cca 0,5% din greutatea corpului sfeclei:
 cenuşă solubilă.
20 06.05.2023

 Zaharoza (C12H22O11):
 Dizaharid format din glucoză şi fructoză, solubil în apă şi care cristalizează.
 Conţinutul de zaharoză variază între 14 şi 23%.
21 06.05.2023

 Factorii melasigeni
 Azotul vătămător
 Azotul vătămător este reprezentat de o parte din substanţele azotate, şi anume:
 Acid glutamic;
 Glutamină;
 Bataină.
 Azotul vătămător (Nv) se calculează ca diferenţă dintre azotul total (Nt) şi azotul proteic (Npr), azotul
amoniacal (Na) şi azotul amidic (Nam):
 Nv = Nt – (Npr + Na + Nam)
 Azotul vătămător trece din zeama de difuzie în melasă, antrenând odată cu el o parte din zaharoză care
este astfel imobilizată, neputând fi extrasă.
 Se consideră că o parte de azot vătămător imobilizează 20 - 30 părţi de zaharoză.
 Pierderile de zahăr se calculează prin înmulţirea conţinutului de azot vătămător cu 25.

 Conţinutul de azot vătămător creşte:

 odată cu fertilizarea cu azot;
 în anii secetoşi;
 în condiţii de exces de apă asociat cu exces de azot.
22 06.05.2023

 Cenuşa
 Este reprezentată în principal de sărurile de potasiu şi sodiu.
 Se consideră că o parte de cenuşă imobilizează 5 - 8 părţi de zaharoză.
 Pierderile de zahăr se calculează prin înmulţirea conţinutului de cenuşă cu 5.

 Conţinutul de cenuşă este mai ridicat:

 la sfeclele care provin din culturi cu densitate mică sau cu goluri;
 în condiţii de secetă;
 în cazul sfeclelor recoltate prematur sau nedecoletate.

 Conţinutul de cenuşă este mai ridicat în colet şi codiţă:

 aceste componente ale corpului sfeclei trebuie să fie îndepărtate pe cât posibil la recoltare.
23 06.05.2023

 Zahărul extractibil
 Zahărul extractibil (ZE) se calculează după relaţia:
 ZE = D – (5C + 25Nv)
 în care:
 D = procentul de zahăr din suc;
 Nv = conţinutul de azot vătămător (%);
 C = conţinutul de cenuşă (%).
 Valorile de zahăr extractibil:
 peste 14% sunt considerate foarte bune;
 între 12 şi 14% sunt considerate bune;
 sub 12% sunt considerate slabe.
24 06.05.2023

Sistematică
25 06.05.2023

 Familia Cheonopodiaceae
 Genul Beta
 Specia Beta vulgaris L.
 Subspecia Vulgaris

 Beta vulgaris ssp. vulgaris cuprinde toate formele cultivate de sfeclă, cu

următoarele varietăţi:
 var. saccharifera L. (sin. var. altissima Döll):
 este cultivată pentru zahăr (sfecla pentru zahăr);
 var. crassa Alef.:
 este cultivată pentru furaj (sfecla furajeră);
 var. conditiva Alef., var. cycla (L.) Arc. și var. lutea DC.:
 cuprind formele legumicole.
26 06.05.2023

Soiuri
27 06.05.2023

 Soiurile cultivate sunt grupate în patru tipuri, în funcţie de însuşirile morfologice şi

productive ale corpului sfeclei şi conţinutul de zaharoză, şi anume:
 Tipul E (de la „Ertragreich”) – sfecla productivă:
 rădăcină mare, de formă ovală, cu epicotilul lăţit;
 conţinut de zaharoză de 16 - 18%.
 Tipul N (de la „Normal”) – sfecla normală:
 rădăcină mai mică decît la tipul E, de formă oval-alungită, cu epicotil mai mic;
 conţinut de zaharoză de 16,5 - 18,5% (cu circa 0,5% mai mult decât soiurile de tipul E).
 este considerat tipul etalon (Bîlteanu, 1974):
 dă producţii mai economice;
 convine fabricilor de zahăr şi cultivatorilor;
 are o plasticitate ecologică convenabilă;
 emite puţini lăstari floriferi.
28 06.05.2023

 Tipul Z (de la „Zuckerreich”) – sfecla bogată în zahăr:

 rădăcină mică, conic-alungită, cu epicotil bombat, puţin dezvoltat;
 conţinut de zaharoză de 17,3 - 19,1%.

 Tipul ZZ (de la „Zuckerreichste”) – sfecla foarte bogată în zahăr:

 rădăcină foarte mică, conic-alungită şi subţire, cu epicotil bombat, foarte mic;
 conţinut de zaharoză de 19 - 21%.
29 06.05.2023

 Clasificarea soiurilor de sfeclă pentru zahăr în funcție de gradul de ploidie:

 Soiuri diploide;
 Soiuri poliploide:
 Soiuri triploide;
 Soiuri tetraploide.

 Clasificarea soiurilor de sfeclă pentru zahăr în funcție de numărul de fructe în glomerul:

 Soiuri monogerme;
 Soiuri plurigerme.
30 06.05.2023

 Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România:

 pentru anul 2020:
 15 soiuri diploide monogerme.
 pentru anul 2021:
 14 soiuri diploide monogerme.
31 06.05.2023

Cerinţe faţă de climă și sol

32 06.05.2023

Cerinţe faţă de temperatură

 Sfecla pentru zahăr este considerată o plantă mezotermă.
 Sfecla pentru zahăr necesită pentru a ajunge la maturitate:
 ∑TBA = 2.400 - 2.900°C în primul an de vegetaţie;
 ∑TBA = 1.800°C în anul al doilea de vegetaţie.
 TBA = temperaturi biologic active.
 Temperatura pentru germinaţie:
 3 - 4°C temperatura minimă;
 25°C temperatura optimă;
 28-30°C temperatura maximă.
33 06.05.2023

 Plantele de sfeclă pentru zahăr:

 în faza de cotiledoane sunt distruse la temperaturi mai mici de -2°C;
 în faza de 6 - 10 frunze rezistă până la -8°C.
 Temperaturile scăzute din primăvară:
 Determină apariţia de lăstari floriferi din primul an de vegetaţie:
 temperaturi de 1 - 4°C, în primele 4 - 6 săptămâni de vegetație;
 temperaturi de 10 - 15°C, în condiţii de zi lungă.
 Temperaturile scăzute din toamnă:
 Rădăcinile care nu sunt scoase din pământ suportă brumele de toamnă;
 Rădăcinile recoltate îngheaţă la -1°C:
 se produce fenomenul de “invertire a zahărului” (transformarea zaharozei în glucoză şi fructoză):
 influenţează negativ randamentul de extracţie al zahărului.
34 06.05.2023

 Temperaturile necesare pe faze de vegetaţie pentru creşterea şi dezvoltarea în

condiţii corespunzătoare a sfeclei pentru zahăr:
 10 - 15°C de la răsărire până la începerea îngroşării rădăcinii:
 până la sfârşit de iunie;
 necesar termic de cca. 650°C;
 18 - 19°C de la începerea îngroşării rădăcinii până la începerea acumulării intense a
zaharozei:
 de la sfârşit de iunie până la sfârşit de august;
 necesarul termic de cca. 1.150°C;
 16 - 17°C în perioada acumulării intense a zaharozei:
 perioada de la sfârşit de august până la mijlocul lunii octombrie:
 necesarul termic este de cca. 1.000°C.
35 06.05.2023

 Acumularea zaharozei în lunile septembrie – octombrie:

 este favorizată de temperaturile de:
 20 - 23°C în timpul zilei;
 cca. 15°C în timpul nopţii .
 încetează la temperaturi de 5 - 6°C.

 Temperaturile ridicate:
 duc la pierderea prematură a frunzelor, fiind afectată creşterea rădăcinilor;
 temperaturile de peste 28 - 30oC încetinesc ritmul de creştere a rădăcinii;
 totuşi, sfecla pentru zahăr este considerată ca fiind rezistentă la temperaturile
ridicate.
36 06.05.2023

 În anul al doilea de vegetaţie:

 Temperaturile scăzute la plantare şi după plantare contribuie la vernalizarea
plantelor:
 asigură un grad mai mare de lăstărire.
 Temperaturile de 15 - 20oC în perioada înfloririi asigură condiţii favorabile
fecundării.
37 06.05.2023

Cerinţe faţă de umiditate

 Sfecla pentru zahăr este considerată o plantă pretenţioasă faţă de umiditate.
 Producţii mari şi stabile se obţin în zonele cu precipitaţii anuale de 500 - 600 mm.
 Cantitatea de precipitaţii ce trebuie să cadă în timpul perioadei de vegetaţie a sfeclei
pentru menţinerea unei umidităţi favorabile în sol trebuie să fie de 300 - 400 mm:
 40 mm în luna aprilie, pentru favorizarea răsăririi şi formării primelor frunze;
 100 - 130 mm în mai - iunie pentru formarea unui foliaj bogat;
 140 - 160 mm în iulie - august, pentru favorizarea îngroşării rădăcinii;
 70 - 80 mm în septembrie - octombrie, pentru acumularea intensă a zahărului şi maturizarea
sfeclei .
38 06.05.2023

 Consumul specific de apă la sfecla pentru zahăr este cuprins între 350 şi 600.
 Umiditatea optimă a solului este de 60 - 80% din IUA pe o adâncime de până la
80 cm.
 Excesul de apă din sol duce la eliminarea aerului, ceea ce determină putrezirea
rădăcinilor.
 Excesul de umiditate (ploile abundente) în perioada de acumulare intensă a
zaharozei determină:
 reducerea conţinutului de zaharoză;
 diminuarea capacităţii de păstrare a rădăcinilor.
 Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie cuprinsă între 60 şi 75%,
39 06.05.2023

Cerinţe faţă de lumină

 Sfecla pentru zahăr este o plantă de zi lungă.
 Are nevoie de cca. 850 ore de strălucire a soarelui de-a lungul perioadei de
vegetaţie:
 o durată medie de strălucire a soarelui de cel puţin 5 ore/zi de-a lungul perioadei de
vegetaţie asigură sinteza unei cantităţi mari de zahăr.
 Sfecla pentru zahăr nu suportă umbrirea, motiv pentru care trebuie acordată
atenţie deosebită:
 realizării densităţii optime pe unitatea de suprafaţă;
 combaterii buruienilor, care pot umbri plantele.
 Sfecla pentru zahăr cere zile senine mai ales în perioada august-octombrie,
atunci când se acumulează intens zahărul.
40 06.05.2023

Cerinţe sintetice faţă de climă

 Sfecla pentru zahăr are nevoie de căldură:
 puţină la începutul perioadei de vegetaţie, când se formează aparatul foliar;
 moderată în lunile iunie-august, cînd se îngroaşă rădăcina;
 mai multă când se acumulează intens zahărul.
 Sfecla pentru zahăr are nevoie de precipitaţii suficiente:
 în toamnă şi iarnă;
 precum şi de-a lungul perioadei de vegetaţie până la sfârşitul lunii august.
 Sfecla pentru zahăr are nevoie de zile senine:
 în perioada când se acumulează intens zahărul (august, septembrie şi octombrie).
41 06.05.2023

Cerinţe faţă de sol

 Sfecla pentru zahăr este considerată
foarte pretenţioasă faţă de sol:
 corpului sfeclei se formează în sol;
 sistemul radicular este profund şi cu o
respiraţie intensă;
 consum ridicat de elemente nutritive şi apă.
42 06.05.2023

 Solurile favorabile sfeclei pentru zahăr:

 bogate în humus (peste 2,5%) şi elemente nutritive;
 profunde;
 bine structurate;
 cu textura luto-nisipoasă, cu un conţinut de argilă de 17 - 20%;
 cu capacitate mare de reţinere a apei;
 cu apa freatică la adâncimea de 2 - 4 m;
 cu pH cuprins între 6,5 şi 8;
 cu porozitatea totală de 48 - 60%, iar porozitate capilară de 30 - 36%;
 cu densitatea aparentă cuprinsă între 1,00 şi 1,45 g/cm3.
 Tipurile de soluri favorabile sfeclei pentru zahăr :
 Cernoziomuri;
 Aluviunile luto-nisipoase;
 Luvosolurile;
 Preluvosolurile roşcate.
 Se recomandă cultivarea pe terenuri plane şi cu expoziţie sudică.
43 06.05.2023

 Nu se recomandă cultivarea sfeclei pentru zahăr pe soluri:

 grele;
 tasate;
 cu exces temporar de umiditate:
 formează crustă, fiind împiedicată răsărirea şi creşterea corespunzătoare a rădăcinilor.
 uşoare, nisipoase, care sunt:
 sărace în elemente nutritive;
 cu o capacitate scăzută de reţinere a apei;
 cu o permeabilitate ridicată.
 Aceste soluri pot deveni favorabile pentru sfecla pentru zahăr prin fertilizare, mai ales organică, şi
irigare
44 06.05.2023

 Sfecla pentru zahăr tolerează salinitatea moderată a solului:

 totuşi, la un pH mai mare de 8 începe să fie îngreunată asimilarea fosforului și a borului:
 borul este fixat în complexul absorbant al solului;
 apare carența de bor care determină „putrezirea umedă a inimii sfeclei”.

 Pe solurile cu pH mai mic de 6,5 este necesară corectarea acidităţii prin aplicarea
amendamentelor calcaroase.
 Nu se recomandă amplasarea culturii de sfeclă de zahăr pe solurile cu un pH mai
mic de 6,2.
45 06.05.2023

Zone ecologice
46 06.05.2023

 Zona foarte favorabilă

 Câmpia de Vest;
 De la Satu-Mare la Banloc, în sudul Banatului.
 Transilvania:
 Câmpia Transilvaniei;
 Depresiunile Sibiului și Bârsei;
 Partea de nord-est a Moldovei:
 Zona delimitată la vest de linia Sascut – Bacău – Roman – Botoșani – Dorohoi.
 Condiții deosebit de favorabile sunt asigurate în:
 Luncile râurilor Mureș, Someș, Criș, Timiș, Olt, Siret.
 Din zonele menționate sunt excluse terenurile:
 Nisipoase;
 Sărăturate;
 Lăcoviștile.
47 06.05.2023

 Zona favorabilă:
 Vecinătatea zonelor foate favorabile din vest, Transilvania și Moldova;
 Cîmpia Română;
 Dobrogea;
 Câmpia din sudul Moldovei.
 Zonele de cultură din sudul țării pot trece prin irigare în categoria celor foarte favorabile.
48 06.05.2023

Tehnologia de cultivare
49 06.05.2023

Rotaţia
50 06.05.2023

 Sfecla pentru zahăr este pretențioasă faţă de planta premergătoare:

 cele mai bune rezultate se obțin după culturile care eliberează terenul devreme.

 Plantele foarte bune premergătoare :

 cerealele păioase (grâu, orz, orzoaică, secară, triticale);
 leguminoasele anuale pentru boabe (mazăre, fasole, soia);
 borceagul;
 cartoful;
 inul pentru ulei şi inul pentru fibre.
51 06.05.2023

 Plantele bune premergătoare :

 leguminoasele perene (lucerna, trifoiul):
 prezintă dezavantajul că lasă solul mai sărac în apă.
 porumbul:
 prezintă neajunsul că se recoltează târziu și lasă multe resturi vegetale;
 este atacul de gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis):
 dăunător comun ambelor culturi.
52 06.05.2023

 Plantele neindicate ca premergătoare :

 plantele crucifere (rapiţă, muştar), plantele chenopodiacee şi ovăzul:
 ca urmare a atacului de nematozi;
 floarea-soarelui şi cânepa:
 ca urmare a consumului mare de apă şi potasiu;
 sorgul şi iarba de Sudan:
 ca urmare a consumului foarte mare de apă.
53 06.05.2023

 Monocultura la sfecla pentru zahăr nu este acceptată:

 se intensifică atacul de dăunători:
 nematozi;
 gărgăriţa frunzelor de porumb;
 gărgărița sfeclei;
 molia sfeclei.
 se intensifică atacul de boli;
 apare fenomenul de „oboseala solului”, determinat de:
 apariţia carenţei de bor;
 acumularea de compuşi toxici;
 înmulţirea buruienilor specifice.
54 06.05.2023

 Este recomandat ca sfecla pentru zahăr să revină pe acelaşi teren:

 după 4 ani, atunci când dacă solul nu a fost infestat cu nematozi;
 după 6 ani, atunci când infestarea cu nematozi a fost slabă;
 după 8 ani, atunci când infestarea este puternică.

 Sfecla pentru zahăr este o bună plantă premergătoare pentru:

 cerealele păioase de toamnă;
 culturile de primăvară :
 mai ales orzul pentru bere, care nu are dăunători comuni.
55 06.05.2023

Fertilizarea
56 06.05.2023

 Sfecla pentru zahăr are un consum ridicat de elemente nutritive:

 reacţionează foarte bine la aplicarea îngrăşămintelor, atât organice cât şi minerale.
57 06.05.2023

 Azotul  Fosforul
 Rol:  Rol:
 Cel mai important element pentru creșterea  Favorizează creșterea rădăcinilor și a
plantelor. aparatului foliar;
 Deficitul de azot:  Favorizează acumularea zahărului.
 Reduce suprafața foliară.  Deficitul de fosfor:
 Excesul de azot:  Aparat foliar redus;
 Creștere vegetativă în defavoarea acumulării  Se prelungește perioada de vegetație;
zahărului;  Se diminuează conținutul de zahăr.
 Crește conținutul de azot vătămător;  Excesul de fosfor:
 Excesul de azot amoniacal în sol la însămânțare:  Se grăbește maturizarea:
 Efecte toxice asupra germenilor și a plantelor de  Se reduce producția.
sfeclă.
58 06.05.2023

 Potasiul
 Borul
 Rol:
 Deficitul de bor:
 Favorizează absorbția azotului și a fosforului;
 Îngălbenirea frunzelor din centrul rozetei;
 Favorizează sinteza și acumularea zahărului în
rădăcini;  Putrezirea ”inimii sfeclei”.
 Crește rezistența plantelor la secetă și la boli.  Carența de bor poate apărea:
 Deficitul de potasiu:  Pe cernoziomuri și aluviosoluri cu reacție
neutră;
 Se reduce aparatul foliar:
 În anii cu veri secetoase.
 Se reduce numărul de frunze;
 Frunzele se usucă prematur.

 Excesul de potasiu:
 Crește producția de frunze în detrimentul
producției de rădăcini.
59 06.05.2023

 Doze
 120 - 170 kg N/ha;
 70 - 150 kg P2O5/ha;
 50 - 120 kg K2O/ha.
60 06.05.2023

Administrarea îngrăşămintelor minerale

 Îngrăşămintele cu azot:
 integral înainte de pregătirea patului germinativ;
 fracţionat:
 jumătate din doză la pregătirea patului germinativ;
 jumătate din doză în timpul vegetaţiei:
 odată cu praşila a doua mecanică (în faza de 2 – 4 frunze);

 Aplicarea localizată a îngrășămintelor cu azot, în benzi, duce la:

 scăderea conținutului de zahăr;
 creșterea conținutului de azot vătămător.
61 06.05.2023

 Dintre îngrășămintele cu azot:

 (NH4)2SO4 (sulfatul de amoniu ):
 trebuie evitată aplicarea la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul.
 Ureea;
 nu este recomandată aplicarea concomitent cu semănatul.

 Îngrăşămintele simple cu fosfor şi potasiu:

 trebuie administrate înainte de efectuarea arăturii de vară sau de toamnă.

 Îngrăşămintele complexe:
 aplicate înainte de pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul.
62 06.05.2023

Fertilizarea organică
 Îngrăşămintele organice (gunoiul de grajd semifermentat, tulbureala sau gülle,
mustul de gunoi) asigură sporuri importante de recoltă.
 Dozele economice de gunoi de grajd:
 20 - 30 t/ha.

 În condiţii de irigare, doza de gunoi de grajd:

 poate fi de 30 - 40 t/ha.

 Sfecla pentru zahăr valorifică bine efectul remanent al gunoiului de grajd aplicat
plantei premergătoare.
63 06.05.2023

Fertilizarea foliară
 Îngrăşămintele foliare contribuie la sporirea:
 producţiei de rădăcini;
 conţinutului de zaharoză.

 Se recomandă :
 Aplicarea îngrăşămintelor foliare în orele dimineţii sau spre seară:
 picăturile de soluţie să rămână pe frunze până la o jumătate de oră.
 Aplicarea a trei tratamente:
 primul tratament în faza de 3 - 4 frunze;
 tratamentul doi în faza de 8 - 10 frunze;
 tratamentul trei la începutul îngroşării rădăcinii.
64 06.05.2023

Aplicarea amendamentelor
 Amendamentele calcaroase sunt necesare pe solurile cu pH sub 6,5:
 carbonat de calciu (piatră de var, dolomit):
 doza de 4-6 t/ha;
 se împrăştie foarte uniform;
 se încorporează sub arătură;
 nămol de saturaţie:
 doza de 5-10 t/ha;
 conţine 80,9% carbonat de calciu;
 se încorporează sub arătură.
65 06.05.2023

Lucrările solului
66 06.05.2023

 Lucrarea de dezmiriştit
 Lucrarea de arat
 28 - 30 cm

 Lucrări de întreţinere a arăturii

 Lucrările solului în primăvară
 Primăvara trebuie să fie efectuate cât mai puţine lucrări ale solului:
 de dorit să se pregătească direct patul germinativ.
67 06.05.2023

 Pregătirea patului germinativ:

 cu ajutorul unui combinator;
 perpendicular pe direcţia de semănat;
 cât mai superficial, la o adâncimea de până la 4 cm.

 Dacă după pregătirea patului germinativ solul este afânat pe o adâncime prea mare:
 lucrare de tăvălugit prin care se realizează un anumit grad de tasare a solului în profunzime:
 permite semănatul la aceeaşi adâncime şi un răsărit uniform.

 Trebuie evitată mărunţirea exagerată a stratului superficial de sol:

 ca urmare a riscului formării de crustă, ceea ce afectează răsărirea plantelor.

 Nu se recomandă folosirea grapei cu discuri la pregătirea patului germinativ;

 mobilizează solul la adâncime mare:
 determină pierderea apei din sol;
 determină o germinare şi răsărire neuniformă.
 68 06.05.2023

 Patul germinativ trebuie să fie:

 Nivelat;
 Mărunţit;
 Afânat pe adâncimea de semănat;
 Dedesubt să fie „aşezat", pentru a se favoriza ascensiunea apei către glomerulul de sfeclă.

a b
c d e
Influenţa pregătirii patului
germinativ asupra germinării
și răsăririi la sfeclă de zahăr
a- teren pregătit corespunzător;
 b, c, d- teren pregătit prea
adânc și cu grad diferit de
mărunțire;
 e- teren pregătit neuniform, la
diferite adâncimi
69 06.05.2023

Sămânţa şi semănatul
70 06.05.2023

 Seminţele (glomerulele) folosite la semănat trebuie:

 să aparţină unui soi recomandat pentru zona de cultură;
 să fie certificate:
 trebuie să aibă puritatea fizică de peste 99 %;
 trebuie să aibă germinaţia de peste 75 %;
 glomerulele trebuie să fie şlefuite şi drajate.
 Sămânța de sfeclă de zahăr se comercializează sub formă de
unităţi germinative (UG), care conţin 100.000 seminţe.
71 06.05.2023

Tratarea seminţelor
 Glomerulele se tratează cu fungicide pentru prevenirea atacul de agenți patogeni
care produc:
 Putregaiul negru și căderea plăntuțelor:
 Tachigaren 70 WP (himexazol 700 g/l) - 40 g/UG (100.000 seminte).

 Putrezirea coletului sau căderea plăntuțelor, putregaiul negru uscat al sfeclei, rizoctonioza:
 Vibrance SB (sedaxan 15 g/l + fludioxonil 22,5 g/l + metalaxil – M 14,4 g/l) - 33,3 ml/UG (100.000
de seminte)
 Derogare de utilizare în 2022.

 Putregaiul inimii și fuzarioza:

 Vondozeb 75 DG / Trimanoc DG a doua denumire comercială (mancozeb 750 g/kg) - 8,0 kg/t.
72 06.05.2023

 Glomerulele se tratează cu insecticide pentru prevenirea atacului de dăunători:

 Viermii sârmă:
 Force 20 CS (teflutrin 200 g/l) - 60 ml/UG (100.000 seminte).

 Derogare pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide

 Poncho Beta FS 453.34 (clotianidin 400 g/l + beta-ciflutrin 53,34 g/l)
 150 ml/UG (100.000 seminte) pentru combaterea gărgăriței sfeclei, gărgăriței frunzelor de porumb, puricelui
sfeclei și a viermilor sârmă.
 Cruiser 350 FS (tiametoxam 350 g/l)
 20 l/t pentru combaterea gărgăriței sfeclei, gărgăriței frunzelor de porumb și a puricelui sfeclei;
 10 l/t pentru combaterea viermilor sârmă.
73 06.05.2023

Tratarea aplicate în timpul semănatului

 Pentru combaterea:
 Viermilor sârmă și a gândacului sfeclei :
 Lebron 0,5 G (teflutrin 5 g/kg) - 12-15 kg/ha.
 Viermilor sârmă, puricilor de pământ și a gândacului sfeclei :
 Microsed Geo (teflutrin 5 g/kg) - 12-15 kg/ha.
74 06.05.2023

Perioada de semănat
 Semănatul se efectuează primăvara timpuriu:
 temperatura solului la ora 7 dimineața și la adâncimea de 4 cm are temperatura de 4°C timp
de 3 zile consecutive, tendinţa vremii este de încălzire, iar terenul este zvântat.

 Calendaristic, semănatul sfeclei pentru zahăr se realizează de obicei:

 între 5 şi 15 martie în câmpia din sudul şi vestul ţării;
 între 15 şi 25 martie în zonele mai răcoroase din Transilvania și nordul ţării.

 În primăverile secetoase:
 semănatul se recomandă să se efectueze mai timpuriu:
 când temperatura solului are 3 - 4°C, pentru a se valorifica apa din sol.
75 06.05.2023

Densitatea de semănat
 Cele mai mari producţii se obţin la densităţi de:
 80 - 100 mii plante recoltabile/ha în condiţii de neirigat;
 100 - 120 mii plante recoltabile/ha în condiţii de irigare.
 Pentru obţinerea numărului de plante recoltabile, densitatea la semănat este de:
 125.000 - 150.000 glomerule/ha (1,25 - 1,50 UG/ha).
76 06.05.2023

Norma de semănat
 În funcţie de densitatea de semănat, norma de semănat variază între:
 5 și 8 kg/ha la soiurile monogerme;

 8 şi 12 kg/ha la soiurile plurigerme.

77 06.05.2023

Distanţa dintre rânduri

 Atunci când recoltarea se efectuează mecanizat:
 sfecla pentru zahăr se seamănă în rânduri echidistante la 45 cm.
 Atunci când recoltarea se efectuează semimecanizat:
 semănatul se face în benzi la 45 cm între rânduri şi 60 cm între benzi, pe urmele roţilor
tractorului:
I 45 I 60 I 45 I 45 I 45 I 60 I 45 I
78 06.05.2023

Adâncimea de semănat
 2 - 3 cm în cazul glomerulelor (sămânţă) monogerme;
 3 - 4 cm în cazul glomerulelor plurigerme.
 Semănatul la adâncimi mai mari determină scăderi de
producţie ca urmare a răsăririi neuniforme şi a
golurilor.

Efectul adâncimii de semănat asupra răsăririi

(prelucrare după Bâlteanu, 1993)
79 06.05.2023

Lucrările de îngrijire
80 06.05.2023

Combaterea buruienilor
 Combaterea buruienilor reprezintă una dintre lucrările cele mai importante la
sfecla pentru zahăr:
 ca urmare a riscului îmburuienării culturii la începutul perioadei de vegetaţie:
 plantele au un ritm lent de creştere în primele săptămâni de vegetaţie.

 Combaterea buruienilor:
 Mecanică:
 prin intermediul praşilelor.
 Chimică:
 prin intermediul erbicidelor.
 Combinat:
 pe cale mecanică și chimică.
81 06.05.2023

 Praşilă „oarbă”
 Se efectuează înainte de răsărire, la 8 - 10 zile de la semănat.
 Rol :
 combaterea buruienilor răsărite sau în curs de răsărire;
 distrugerea crustei;
 împiedicarea formării crustei.
 Se efectuează cu ajutorul unui cultivator echipat cu:
 cuţite tip săgeată;
 discuri de protecţie a rândurilor.
 Zona de protecţie este de 5 - 7 cm de-o parte şi de alta a rândurilor:
 se identifică prin urmele lăsate de roţile tasatoare ale semănătorii.
 Viteza de deplasare a tractorului este mică : 3 - 4 km/h.
 Adâncimea de lucru : 4 - 6 cm.
82 06.05.2023

 După răsărirea plantelor, urmează o perioadă de 2 - 4 săptămâni:

 în care cultura poate fi expusă îmburuienării.
 Se execută 3 - 4 praşile mecanice, prin care:
 se distrug buruienile;
 se aeriseşte solul.
 Momentul efectuării prașilelor:
 prima praşilă:
 imediat ce rândurile de plante devin vizibile;
 următoarele praşile:
 la intervale de 10 - 14 zile:
 în funcţie de gradul de îmburuienare şi de starea terenului.

 Adâncimea de efectuare a praşilelor:

 4 - 5 cm la prima praşilă;
 6 - 8 cm la a doua praşilă;
 8 - 10 cm la ultimele două praşile.
83 06.05.2023

 Zona de protecţie a rândurilor de plante:

 7 - 8 cm la prima praşilă;
 10 - 12 cm la următoarele praşile.

 Viteza de deplasare a tractorului:

 3 - 4 km/h la prima praşilă;
 5 - 6 km/h la a doua praşilă;
 7 - 8 km/h la ultimele două praşile.

 La ultimele praşile, lucrarea de prăşit mecanic trebuie efectuată:

 mai târziu în timpul zilei:
 atunci când frunzele au turgescenţa redusă;
 folosind despicătoare de lan.
84 06.05.2023

 Cultivatorul trebuie să fie echipat cu:

 la primele două praşile:  la următoarele două praşile:
 discuri de protecţie a rândurilor şi cuţite  se scot discurile de protecţie a rândurilor;
săgeată;  cuţitele săgeată se înlocuiesc cu cuţite
unilaterale.

Cultivatorul pentru primele 2 praşile echipat cu Cultivatorul pentru ultimile 2 praşile echipat cu
cuţite săgeată şi discuri de protecţie cuţite uniaterale
85 06.05.2023

Combaterea chimică a buruienilor

 Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale:
 Erbicide aplicate preemergent:
 Bettix WG (metamitron 700 g/kg) – 3 kg/ha;
 Dual Gold 960 EC / Tender - a doua denumire comercială (S-metolaclor 960 g/l) – 1,2 - 1,5 l/ha;
 Frontier Forte / Spectrum - a doua denumire comercială (dimetenamid-P 720 g/l) – 0,8 - 1,0 l/ha;
 Goltix 70 WDG (metamitron 700 g/kg) - 4,0 kg/ha;
 Synergy Generics Metamitron (metamitron 700 g/kg) – 1,65 l/ha (preemergent) + 2 tratamente x
1,65 l/ha + adjuvant (postemergent) sau 2,0 l/ha (preemergent) + 2 tratmente X 1,5 l/ha + adjuvant
(postemergent);.
 Erbicide aplicate postemergent:
 Bettix WG (metamitron 700 g/kg) – 1,7 kg/ha;
 Conviso One 80 OD (tiencarbazon-metil 30g/l+foramsulfuron 50g/l)-1 l/ha sau 2 tratamentex0,5 l/ha.
86 06.05.2023

 Combaterea buruienilor dicotiledonate:

 Erbicide aplicate preemergent:
 Tornado SC (metamitron 700 g/l) – 5 l/ha.
 Erbicide aplicate postemergent - plantele de sfeclă de zahăr sunt în faza de 4 - 6 frunze, buruienile dicotiledonate anuale
sunt în faza de 2 - 4 frunze, iar buruienile dicotiledonate perene au cel mult 10 cm înălţime, şi anume:
 Bariloche (clopiralid 100 g/l) – 2 l/ha;
 Betanal Tandem 390 SC (etofumesat 190 g/l + fenmedifam 200 g/l) – 4 l/ha în 3 tratamente: 1,0 l/ha+1,5 l/ha+1,5 l/ha;
 Clap 300 SL (clopiralid 300 g/l) – 0,4 l/ha;
 Faworyt 300 SL (clopiralid 300 g/l) – 0,3 l/ha;
 Goltix Titan (metamitron 525 g/l + quinmerac 40 g/l) - 3 tratamente x 2,0 l/ha la interval de 5-10 zile (BBCH 10-19) sau 1
tratament x 3 l/ha (BBCH 00-08) + 3 tratamente x 1,0 l/ha la interval de 5-10 zile (BBCH 10-19);
 Lontrel 300 EC (clopiralid 300 g/l) – 0,3 - 0,5 l/ha (2 tratament x 0,15 l/ha sau 2 tratament x 0,25 l/ha);
 Lontrel 600 EC (clopiralid 600 g/l) – 0,3 - 0,5 l/ha (2 tratament x 0,15 l/ha sau 2 tratament x 0,25 l/ha);
 Major 300 SL / Cloe 300 SL - a doua denumire comercială (clopiralid 300 g/l) – 0,3 - 0,4 l/ha sau 3 tratament x 0,2 l/ha;
 Mitron 700 SC (metamitron 700 g/l) - 1 l/ha înainte de răsărirea sfeclei + 2 tratamente x 2 l/ha postemergent;
 Monogra 700 SC (metamitron 700 g/l) - 3 tratamente x 1,5 l/ha postemergent;
 Powertwin SC (etofumesat 200 g/l + fenmedifam 200 g/l) – 2 tratamente x 2 l/ha;
 Solider (triflusulfuron metil 150 g/l) – 0,13 l/ha sau 0,1 l/ha + adjuvant (Asystent);
 Tornado SC (metamitron 700 g/l) – 2,5 l/ha;
 Tramat 500 SC (etofumesat 500 g/l) – 0,66 l/ha;
 Venzar 500 SC (lenacil 500 g/l) – 1,0 l/ha (2 tratamente).
87 06.05.2023

 Combaterea buruienilor monocotiledonate, inclusiv costreiul (Sorghum halepense) din rizomi şi

pirul tâtâtor (Agropyron repens) (i):
 Erbicide cu aplicare postemergentă, atunci când plantele de costrei au înălţimea de 15 - 25 cm, iar plantele de
pir târâtor au înălţimea de 10 - 15 cm, şi anume:
 Agil 100 EC / Zetrola - a doua denumire comercială (propaquizafop 100 g/l) - 0,8-1,0 l/ha pentru monocotiledonate
anuale și 1,5-2,0 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Buster 100 EC / Jenot Plus 100 EC - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 100 g/l) – 0,4-0,5 l/ha (aplicat singur)
sau 0,35 l/ha + 0,7 l/ha adjuvant (Partner) pentru monocotiledonate anuale și 1-1,5 l/ha (aplicat singur) sau 1 l/ha+ 0,7
l/ha adjuvant (Partner) pentru monocotiledonate perene;
 Digator (quizalofop-p-etil 100 g/l) – 0,6 l/ha pentru monocotiledonate anuale și 1 l/ha pentru monocotiledonate
perene;
 Dipol (fluazifop-P-butil 125 g/l) – 1,25 l/ha pentru monocotiledonate anuale;
 Elegant 05 EC / Ghepard 5 EC - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 50 g/l) - 0,7 l/ha pentru
monocotiledonate anuale și 2 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Fusilade Forte (fluazifop-P-butil 150 g/l) - 0,8-1 l/ha pentru monocotiledonate anuale și 1,0-1,3 l/ha pentru
monocotiledonate perene;
 Fusilade Max/ Matador Max - a doua denumire comercială (fluazifop-P-butil 125 g/l) – 0,75-2 l/ha;
 Gramin 5 EC / Nervure - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 50 g/l) - 1 l/ha pentru monocotiledonate anuale;
 Investo 100 EC / Jenot 100 EC - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 100 g/l) – 0,4-0,5 l/ha (aplicat singur) sau
0,35 l/ha + 0,7 l/ha adjuvant (Partner) pentru monocotiledonate anuale;
88 06.05.2023

 Killer Super 5 EC / Quick 5 EC - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 50 g/l) - 0,75 l/ha pentru monocotiledonate
anuale și 2 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Labrador Extra 50 EC / Ghepard Pro - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 50 g/l) - 0,75 l/ha pentru
monocotiledonate anuale și 2 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Leopard 5 EC / Erbistar - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 50 g/l) - 0,7 l/ha pentru monocotiledonate anuale și
1,5 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Pantera 40 EC / Rango - a doua denumire comercială (quizalofop-P-tefuril 40 g/l) - 0,75-1,0 l/ha pentru monocotiledonate
anuale și 1,5 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Rento 150 EC (fluazifop-P-butil 150 g/l) - 1,0 l/ha pentru monocotiledonate anuale;
 Reset 5 CE / Element 5 CE - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 50 g/l) - 0,75 l/ha pentru monocotiledonate anuale
și 2 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Select Super / Centurion Plus - a doua denumire comercială (cletodim 120 g/l) - 0,6-1,0 l/ha pentru monocotiledonate anuale
și 1,5+2 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Stratos Ultra / Focus - a doua denumire comercială (cicloxidim 100 g/l) - 1-2 L/ha (aplicat singur) sau 1 l/ha + 1 l/ha adjuvant
(DASH) pentru monocotiledonate anuale și 4 L/ha (aplicat singur) sau sau 2 l/ha+ 2 l/ha adjuvant (DASH) pentru
monocotiledonate perene;
 Targa Max / Gramin Max - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 100 g/l) - 0,4-0,6 l/ha pentru monocotiledonate
anuale și 0,6+1,25 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 Targa Super 5 EC (quizalofop-p-etil 50 g/l) - 1,0 l/ha pentru monocotiledonate anuale și 2 l/ha pentru monocotiledonate
perene;
 Trepach / Darium - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 50 g/l) - 1,0-1,5 l/ha pentru monocotiledonate anuale și
2,0-2,5 l/ha pentru monocotiledonate perene;
 VextaDim 240 EC (cletodim 240 g/l) – 0,75 l/ha pentru monocotiledonate anuale ;
 Wish Top / Quick Forte - a doua denumire comercială (quizalofop-p-etil 120 g/l) - 0,83-1,25 l/ha.
89 06.05.2023

Răritul plantelor
 Răritul plantelor este considerată lucrarea cea mai costisitoare şi cea mai dificilă din
tehnologia de cultivare a sfeclei.
 Această lucrare a fost eliminată odată cu folosirea glomerulelor monogerme.
 În condiţiile folosirii la semănat a glomerulelor plurigerme, asigurarea densităţii optime
trebuie să fie realizată prin lucrarea de rărit:
 Lucrarea începe atunci când plantele de sfeclă pentru zahăr au două frunze adevărate:
 întârzierea lucrării ducând la pierderi de producţie.
 În cazul în care cultura de sfeclă pentru zahăr este atacată de gărgăriţa frunzelor de porumb
(Tanymecus dilaticollis), răţişoara sfeclei (Tanymecus palliatus) sau gărgăriţa sfeclei (Bothynoderes
punctiventris):
 răritul trebuie efectuat atunci când plantele de sfeclă pentru zahăr au patru frunze adevărate.
 Răritului se efectuează manual, la distanţa între plante pe rând de 18 - 22 cm, folosind săpăligi cu
lamă îngustă de 15 cm.
 La lucrarea de rărit se rețin plantele cele mai viguroase și care sunt distribuite la distanțe relativ egale
pe rând.
90 06.05.2023

Combaterea bolilor
 Sfecla pentru zahăr este atacată de un număr mare de boli, cele mai importante fiind:
 căderea şi putrezirea plăntuţelor (produs de un complex de agenţi patogeni: Pythium de baryanum,
Phoma betae, Aphanomyces sp., Fusarium sp., Rhizoctonia solani);
 cercosporioza (Cercospora beticola);
 făinarea (Erysiphe betae);
 mana sfeclei (Peronospora farinosa f. sp. betae);
 pătarea frunzelor (Phoma betae);
 pătarea frunzelor (Ramularia beticola);
 rugina sfeclei (Uromyces betae);
 alternarioza sau pătarea frunzelor (Alternaria alternata);
 putregaiul rădăcinilor în câmp (produs de un complex de agenţi patogeni: Rhizoctonia violacea,
Rhizoctonia solani, Fusarium ssp., Pythium spp., Phoma betae, Peronospora farinosa);
 rizomania (Beet necrotic yellow vein virus).
91 06.05.2023

Cercosporioza
(Cercospora beticola)
 Apare în lunile iunie – iulie;
 Este mai frecventă;
 în zonele şi în anii cu cantităţi
mai mari de precipitaţii;
 în culturile amplasate în luncile
râurilor;
 în culturile irigate;
 în condiţii de temperaturi
ridicate.
 Pierderile pot ajunge la 30 -
40% din producţia de rădăcini
şi de zahăr.
92 06.05.2023

 Combaterea cercosporiozei:
 2 - 3 tratamente foliare la
interval de trei săptămâni:
 1 - 2 tratamente în culturile
neirigate;
 2 - 3 tratamente în culturile
irigate.
 Primul tratament:
 la apariţia primelor pete de
cercosporioză.
93 06.05.2023

Făinarea
(Erysiphe betae)

 Apare în lunile iulie

– august (uneori
chiar din luni iunie).

 Este favorizată de
vremea uscată şi de
temperaturile mai
mari de 20oC.
94 06.05.2023

 Combaterea făinării:
 2 tratamente foliare la
interval de trei
săptămâni (21 de zile).
 Primul tratament se
efectuează la apariţia
simptomelor de boală.
95 06.05.2023

Mana sfeclei
(Peronospora farinosa f. sp. betae)

 Răspândirea manei:
 mai ales în zonele umede şi reci.
 Combaterea manei:
 tratamente după faza de 4 - 6 frunze.
96 06.05.2023

Combaterea dăunătorilor
 Sfecla pentru zahăr este atacată în toate fazele de vegetaţie de un număr mare de
dăunători specifici sau polifagi, dintre care cei mai importanţi sunt:
 gărgăriţa cenuşie a sfeclei (Bothynoderes punctiventris);
 răţişoara sfeclei (Tanymecus palliatus);
 gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis);
 gândacul ţestos al sfeclei (Cassida nebulosa);
 păduchele negru al sfeclei (Aphis fabae);
 puricii de pământ (Chaetocnema tibialis, Chaetocnema concinna).
 viermii sârmă (Agriotes spp.);
 molia sfeclei (Scrobipalpa ocellatella);
 buha verzei (Mamestra brassicae);
 buha semănăturilor (Agrotis segetum);
 omida de stepă (Loxostege sticticalis);
 nematozii sfeclei (viermele sfeclei - Heterodera schachtii şi nematodul tulpinilor şi bulbilor - Ditylenchus
dipsaci).
97 06.05.2023

Gărgăriţa cenuşie a sfeclei

(Bothynoderes punctiventris)
98 06.05.2023

Răţişoara sfeclei
(Tanymecus palliatus)
 99 06.05.2023

Gărgăriţa frunzelor de porumb

(Tanymecus dilaticollis)
100 06.05.2023
101 06.05.2023

Gândacul ţestos al sfeclei (Cassida nebulosa)

102 06.05.2023

Irigarea
 În zonele cu deficit de umiditate, obţinerea de producţii mari la sfeclă pentru zahăr
este posibilă numai în condiţii de irigare.

 Sfecla pentru zahăr suferă de secetă în lunile iulie - august în multe zone de cultură din
ţara noastră.

 Prin irigare se urmăreşte menţinerea umidităţii solului la peste 50% din I.U.A.:
 pe adâncimea de până la 50 cm în luna iunie;
 pe adâncimea de până la 80 cm începând cu luna iulie.
103 06.05.2023

 Prima udare se efectuează de obicei la mijlocul lunii iunie:

 atunci când rădăcinile încep să se îngroaşe.
 Următoarele udări se efectuează la un interval de 10 - 15 zile:
 o udare în luna iunie;
 3 - 5 udări în lunile iulie-august;
 o udare în luna septembrie.
 Norma de udare este de 500 - 600 m3/ha.
 Între ultima udare şi momentul recoltării trebuie să treacă:
 30 de zile în anii normali:
 5-10 zile în anii secetoși.
104 06.05.2023

Recoltatul
 Epoca optimă de recoltare:
 la maturitatea tehnologică (industrială), respectiv atunci când rădăcinile au:
 greutatea maximă;
 conţinutul cel mai ridicat de zaharoză;
 conţinutul cel mai redus de factori melasigeni.

 Din punct de vedere calendaristic, maturitatea tehnologică se realizează de obicei în perioada:

 10 - 20 septembrie în zonele din sudul şi vestul ţării;
 1 - 10 octombrie în zonele mai reci din centrul şi nordul ţării.
 Durata recoltatului trebuie să fie de până la 30 de zile.

 Recoltarea sfeclei pentru zahăr implică efectuarea următoarelor operaţii:

 dislocarea rădăcinilor;
 decoletarea rădăcinilor;
 curăţirea acestora de pământ.
105 06.05.2023
 Moduri de decoletare
a - decoletare corespunzătoare; b- nedecoletare; c- decoletare
superficială; d- decoletare prea adâncă; e- decoletare oblică

106 06.05.2023
Recoltarea manuală
 Recoltarea manuală se efectuează cu ajutorul unor furci speciale, care
sunt prevăzute cu două coarne în formă de liră.
 Rădăcinile dislocate:
 sunt scoase din sol;
 se curăţă de pământ;
 se decoletează și se taie codiţa cu ajutorul unor cuţite speciale sau cu secera.

 Rădăcinile decoletate se aşează în grămezi cât mai mari,

 care se acoperă cu coletele şi frunzele rezultate în urma operaţiei de decoletare.
Recoltarea semimecanizată
 Se efectuează în două etape:
 Etapa I:
 dislocarea mecanică a rădăcinilor cu ajutorul unui dislocator.
 Etala II:
 scoaterea manuală a rădăcinilor din sol;
 curăţarea de pământ a rădăcinilor;
 decoletarea şi tăierea codiţei;
 aşezarea rădăcinilor în grămezi.
 Atât la recoltarea manuală cât şi la cea semimecanizată:
 decoletarea trebuie efectuată în aceeaşi zi în care s-a
făcut dislocarea:
 pentru evitarea pierderilor determinate de procesele de
transpiraţie şi respiraţie a frunzelor.
Recoltarea mecanizată
 Poate fi:
 Recoltare divizată (în două faze):
 Faza I:
 decoltarea rădăcinilor;
 Faza II:
 dislocarea rădăcinilor;
 extragerea rădăcinilor din sol;
 separarea rădăcinilor de pământ;
 încărcarea rădăcinilor în buncăre
sau mijloace de transpor.
 Recoltarea mecanizată
(Bâlteanu, 1993)

I I- Decoltarea mecanizată;

II- Procesul de lucru al

aparatului de decoletare;
II 1- palpator;
2- cuțit
 Recoltare directă (într-o singură fază):
 Decoletarea;
 Dislocarea;
 Curăţirea rădăcinilor;
 Încărcarea rădăcinilor.
 Recoltarea sfeclei pentru zahăr trebuie făcută cu
respectarea regulei celor „24 de ore”:
 Rădăcinile recoltate nu trebuie să rămână în câmp,
în grămezi, mai mult de 24 de ore.
 Respectarea regulei celor „24 de ore” impune:
 organizarea în flux continuu a recoltării şi transportului rădăcinilor la fabricile de zahăr.