VALORIFICAREA

DEȘEURILOR DIN
INDUSTRIA BERII

Studenti:
Babeanu Cristina
Mihalache Mihaela
Vlad Iulia
 CUPRINS
o Generalitati;
o Materii prime utilizate pentru fabricarea berii ;
oDeşeurile din industria berii;
oValorificarea produselor reziduale;
oÎntrebuinţarea borhotului de hamei ca îngrăşământ
oDrpozitarea deseurilor din industria berii
o Bibliografie.
Berea poate fi definită ca o băutură slab alcooloică,
nedistilată, obţinută prin fermentarea cu ajutorul drojdiei
a unui must din malţ şi cereale nemalţificate fierte cu
hamei.

Pricipalele materii prime sunt:

-malţul;
-cerealele nemalţificate;
-hamei;
-apă.
Materii prime utilizate pentru
fabricarea berii
1. Orzul

folosit la fabricarea maltului pentru bere

trebuie sa aiba un continut ridicat in
amidon si scazut in proteine. Cu cat
continutul in amidon este mai mare, cu
atat creste si randamentul in extract al
maltului.
2. Hameiul, datorita calitatilor sale,
reprezinta o materie prima
indispensabila la fabricarea berii. Din
planta de hamei se foloseste numai
conul de hamei care contine substante
specifice substantelor amare si
uleiurilor eterice.

3. Apa este considerata materie prima

deoarece influenteaza profund calitatea
berii. Apa contine in medie 500 mg/l
saruri, care influenteaza duritatea si
alcalinitatea apei si calitatea berii.
4. Drojdia cultura pura utilizata pentru fermentarea mustului de bere - face parte de
obicei din categoria drojdiilor de fermentatie inferioara deoarece ele nu formeaza
asociatii de celule, au o capacitate redusa de formare a sporilor, fermenteaza de
obice rafinoza in intregime, iar temperatura normala de fermentare este mai scazuta
de 5-15°C.

5. Maltul este principala materie utilizata la fabricarea berii, fiind un semifabricat

obtinut prin germinarea in conditii industriale, controlate a orzului sau orzoaicei si
uscarea maltului verde.

6. Cereale nemaltificate cum sunt: orz, porumb, orez. In unele tari mai
conservatoare este interzisa utilizarea acestor cereale nemaltificate, insa in
numeroase tari ele se folosesc mai ales datorita avantajelor economice care rezulta
 Datorită compoziţiei chimice complexe,
deşeurile rezultate în urma prelucrării
produselor alimentare prezintă în general
condiţii optime de apariţie şi dezvoltare a
numeroase procese microbiologice şi
biochimice, ce duc în ultima instanţă la
degradarea lor totală.

Deşeurile din industria berii se pot utiliza în

procesul de fabricaţie a altor produse din
industria alimentară dar şi din alte
industrii(farmaceutică, chimică etc.) sau ca
furaje pentru animale. Minimizarea
deşeurilor are un efect pozitiv asupra
DESEURIILE BERII mediului înconjurător cât şi asupra
costurilor de producţie.
Deşeurile care se obţin în industria berii sunt
următoarele:

sedimentul proteic (trubul),

spuma de la fermentarea
deşeuri de cereale, borhotul de malţ, primară,
colţi (radicele) de malţ,  borhotul de hamei drojdia de bere
bioxidul de carbon.
VALORIFICAREA
PRODUSELOR
REZIDUALE
a) Corpurile straine rezulta in urma etapei de precuratire a orzului. Aceste impuritati sunt
alcatuite din paie sau din boabe provenite de la alte cereale, boabe sparte sau din boabe
incoltite.

UTILIZARE: ca baza pentru hrana rumegatoarelor din gospodariile populatiei pe timp de

iarna.

b) Orzul de calitatea a III-a si a IV-a(«2,5 mm) rezulta in urma etapei de sortare a orzului
pe calitati in functie de grosimea bobului.

UTILIZARE: alimentatia omului, unde orzul se poate consuma sub forma de arpacas. Din
boabele de orz, prin prelucrare, se obtin diverse specialitati: inlocuitori de cafea
(cafeaua de malt), faina si siropuri utilizate in industria dulciurilor si medicamentelor.
c) Coltul de malt (radicele) rezulta in
urma etapei de degerminare , etapa
absolut necesara datorita faptului ca
radicelele au un gust amar si sunt
higroscopice, favorizand absorbtia apei
la depozitarea maltului. Compozitia
chimica a radicelelor este: minim 25%
proteine si grasimi, maxim 9% cenusa.

UTILIZARE: Datorita continutului lor

ridicat in proteine, coltii de malt
reprezinta un furaj pretios.
 d) Borhotul de malt epuizat rezulta in urma etapei de filtrare a
mustului din plamezile de orz zaharificate.

UTILIZARE: borhotul de bere este administrat vacilor de lapte

inainte de a doua mulgere. O alta utilizare a borhotului, alaturi de paie
de grau si gunoi de pasare, o reprezinta pregatirea compostului necesar
pentru insamantarea ciupercilor din specia Agaricus.
e) Dioxidul de carbon se degaja in urma etapei de fermentare a mustului de bere,
etapa prin care se urmareste transformarea zaharurilor fermentescibile in alcool etilic
si CO2 cu ajutorul complexului enzimatic al drojdiei de bere.

UTILIZARE: Procesul de captare al bioxidului de carbon este urmatorul: din linurile

de fermentare, bioxidul de carbon este trecut la instalatia de prelucrare a acestuia in
care se realizeaza comprimarea. De aici, bioxidul de carbon este, fie trimis prin
conducte la consumatorii din fabrica, reducandu-se in prealabil presiunea la 2-3 at,
fie poate fi in continuare comprimat la 60 at sau lichefiat la temperatura de -33°C si
trimis apoi la aparatul de umplere in butelii sub presiune.
 Întrebuinţarea borhotului de hamei ca
îngrăşământ

Datorită compoziţiei chimice, care este

apropiată de aceea a gunoiului de grajd,
borhotul de hamei poate fi folosit ca
îngrăşământ în agricultură. Se recomandă,
deci ca acolo unde, din diferite motive, nu
se poate face o epuizare a hameiului după
procedeul Salac, borhotul să se
întrebuinţeze ca îngrăşământ. Aceasta
limitează foarte mult impurificare apelor
reziduale provenite de la fabricile de bere
şi evită înfundarea reţelelor de canalizare.
 Depozitarea deseurilor din industria berii
Deşeurile din industria berii se depozitează în silozuri
speciale cimentate.
Silozul este o construcţie de mari dimensiuni înzestrată
cu instalaţii speciale de uscare şi de transport, care
serveşte la depozitarea şi păstrarea pe termen lung a
unor cantităţi mari de produse agricole sau de alte
materiale. Acestea pot fi confeţionate din materiale
precum: lemn, beton sau oţel. Silozurile pot fi :
- silozuri de suprafaţă (orizontale sau verticale);
- - silozuri semiîngropate (tranşee sau celule);
- - silozuri îngropate

Silozurile pot prezenta mai multe forme şi anume: - turn:

- cu fund plat - cu fund conic -buncar
● Bibliografie

● 1. C. Cojocaru, Gh. Costin, I. Marinescu, I. Oţel, M. Spătaru, Şt. Opriş “Valorificarea deşeurilor din industria 23
● alimentară” Editura tehnică, Bucureşti 1965. [...]³
● 2. Ciobanu Domnica, Nedeff Valentin, Leonte Mihai, Tulbure Monica, coordonator Matei Macoveanu.
„Minimizarea scăzămintelor tehnologice în industria alimentară prin valorificarea subproduselor şi deşeurilor” vol.
III, Editura Ecozone 2006. [...]²
● 3. www . studenţie.ro
● 4. C. Drăgănescu – “Biochimia Alimentelor” , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995;
● 5. C. Banu – “Tehnologia malţului şi a berii”, Ed.Tehnică, Bucureşti, 2003;
● 6. M. Dumitrescu, V. Rotaru – “Tehnologii în industria alimentară”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979;
7. C.Banu - “Tratat de ştiinţe şi tehnologai maţtului şi a berii” , Ed. Tehnică, Bucuresti, 2000;
● 8. P.Berzescu – “Tehnologia berii şi a malţului”, Ed.Ceres, Bucureşti, 1981;