CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................. ..........................................3 1.1. Materii prime utiliyate pentru fabricarea berii...............................................................................3 1.2. Mijloace de poluare a mediului inconjurator...................................................................................4 1.3. Apele uzate de la fabricare berii si maltului.....................................................................................5 TEHNNOLOGIA DE FABRICATIE A BERII..................................................................................................6 2.1. Schema tehnolo ica de fabricare a maltului.....................................................................................! 2.2. "escrierea operatiilor tehnolo ice ale maltului.............................................................................# 2.3. Schema tehnolo ica de fabricare a berii..........................................................................................13 2.4. "escrierea operatiilor tehnolo ice ale berii..................................................................................14 STUDIUL RECICLARII BIOTEHNOLOGICE A PRODUSELOR REZIDUALE SI A BIODEGRADARII APELOR UZATE..............................................................................................................15 3.1. $eciclarea produselor reziduale.........................................................................................................15 3.2. %iode radarea apelor uzate.................................................................................................................1# 3.3. &aracteristicile apelor uzate si influenta lor asupra receptorilor........................................1' 3.4. ()acuarea apelor uzate de la fabricile de bere.............................................................................1' 3.5. M*suri pentru reducerea cantit*+ii de ape uzate ,i de substan+e impurificatoare e)acuate------------------------------------------...1' 3.6. .rocedee si instalatii de epurare. /alorificarea apelor uzate------------.21 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. ........................................22

Capitolul 1. INTRODUCERE
Berea poate fi definit ca o butur slab alcooloic, nedistilat, obinut prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui must din mal i cereale nemalificate fierte cu hamei. Pricipalele materii prime sunt: -malul; -cerealele nemalificate; -hamei; -ap; -drojdie. Fiind o butur nedistilat, berea mai conine n afar de alcool i o serie de substane ca: !lucide, substane a"otoase, sruri minerale si #itamine din !rupa B, care i confer o #aloare nutriti# i care au o aciune fa#orabil asupra or!anismului. $stfel alcoolul din bere n cantiti mici fa#ori"ea" respraia i atenuea" tulburrile ner#oase. %itaminele din !rupa B protejea" ficatul fa de aciunea dunatore a alcoolului. &ubstanele amare au o aciune bacteriostatic distru!'nd bacteriile !ram po"iti#e c't i baciul tuberculo"ei.

1.1.MATERII PRIME UTILIZATE PENTRU FABRICAREA BERII

Berea este o bautura alcoolica nedistilata obtinuta prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui must realizat din malt0 apa si fiert cu hamei. 1a fabricarea berii se mai pot utiliza0 in anumite proportii si cereale nemaltificate0 inlocuitori de hamei0 drojdie de bere si enzime industriale. Materiile prime utilizate pentru fabricarea berii sunt2 Orzul folosit la fabricarea maltului pentru bere trebuie sa aiba un continut ridicat in amidon si scazut in proteine. &u cat continutul in amidon este mai mare0 cu atat creste si randamentul in e3tract al maltului. .entru fabricarea berii se preteaza orzul cu bob mare 4cal. 5 si cal. 556 si cu coaja subtire. Hameiul0 datorita calitatilor sale0 reprezinta o materie prima indispensabila la fabricarea berii. "in planta de hamei se foloseste numai conul de hamei care contine substante specifice substantelor amare si uleiurilor eterice. 5n afara de hameiul natural0 astazi se folosesc si o serie de produse obtinute din hamei dintre care se pot mentiona2 - pulberi de hamei normale7 8 extracte de hamei: normale sau izomerizate. 8 pulberi de extracte de hamei. Apa este considerata materie prima deoarece influenteaza profund calitatea berii. Apa contine in medie 599 m :l saruri0 in mare parte disociate0 care influenteaza duritatea si alcalinitatea apei si deci calitatea berii. Alte materii utilizate in procesul de fabricare a berii sunt: Drojdia ul!ura pura utilizata pentru fermentarea mustului de bere 8 face parte de obicei din cate oria drojdiilor de fermentatie inferioara 4rase de Saccharomyces (

carlsber ensis6 deoarece ele nu formeaza asociatii de celule0 au o capacitate redusa de formare a sporilor0 fermenteaza de obice rafinoza in intre ime0 iar temperatura normala de fermentare este mai scazuta de 5815;&. "al!ul este principala materie utilizata la fabricarea berii0 fiind un semifabricat obtinut prin erminarea in conditii industriale0 controlate a orzului sau orzoaicei si uscarea maltului )erde realizat. Maltul este o sursa de substante comple3e cu rol de substrat si in acelasi timp o sursa de enzime care actioneaza asupra substratului determinand formarea in procesul de fabricare a mustului de bere. Cereale #emal!i$i a!e cum sunt2 orz0 porumb0 orez. 5n unele tari mai conser)atoare este interzisa utilizarea acestor cereale nemaltificate0 insa in numeroase tari ele se folosesc mai ales datorita a)antajelor economice care rezulta.

1.2.MIJLOACE DE POLUARE A MEDIULUI NCONJURTOR

<ermenul de poluare desemneaza orice acti)itate care prin ea insasi sau prin conscintele sale aduce modificari echilibrelor biolo ice0 influentand ne ati) ecosistemele naturale si:sau artificiale cu urmari nefaste pentru acti)itatea economica0 starea de sanatate si confortul speciei umane. .oluarea poate fi de 2 tipuri2 poluare naturala si poluare artificiala. Poluarea naturala este data de emisiile temporare sau permanente cu influente locale sau re ionale. Sursele naturale principale ale poluarii sunt eruptiile )ulcanice0 furtunile de praf0 incendiile naturale ale padurilor si altele cum ar fi heizerele sau descompunerea unor substante or anice. Poluare artificiala a aparut odata cu dez)oltarea primelor asezari urbane0 sub influenta factorului antropic. 5nitial0 produsele poluante erau putine0 de natura or anica si usor de radabile de catre microor anismele mediului. .e masura dez)oltarii industriei0 a cresterii demo rafice si a modernizarii tehnicii0 poluarea s8a e3tins0 poluantii s8au inmultit si au aparut deseuri reu biode radabile0 ca de e3emplu deter enti0 pesticide de sinteza0 deseuri radioacti)e. &and cantitatea de poluanti depaseste capacitatea de neutralizare a mediului0 ecosistemele sufera un proces de alterare si distru ere a lor0 rezultand zone lipsite total de )iata. .oluarea artificiala se imparte in 3 mari cate orii2 8 poluare industriala 229 8 25= 8 poluare casnica2 59 8 69 = 8 poluare datorata mijloacelor de transport2 29 8 25 = 5ndustria este0 la momentul actual0 principalul poluant la scara mondiala. 5n fiecare an dez)oltarea industriei enereaz* miliarde de tone de materiale poluante care sunt eliberate in atmosfera. Poluarea %olului u produ%e reziduale .oluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri nei ienice sau practici necorespunzatoare0 datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din acti)itatea omului0 a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substan+e chimice in practica a ricola. Produsul rezidual este un produs secundar rezultat in urma unui proces tehnolo ic. (l nu reprezinta produsul finit la care se doreste a se ajun e0 moti) pentru care se )

urmareste reciclarea lui0 respecti) asirea unor modalitati de reutilizare a lui0 realizandu8se astfel o poluare a mediului in cantitati mult mai mici.

Pro&e#ie#!a reziduurilor i#du%!riale $eziduurile industriale pro)in din2 ' de%$a%urarea pro e%elor !e(#olo)i e din intreprinderile industriale. (le au aceeasi compozitie fizico8chimica cu materia prima0 materialele prelucrate si materialele au3iliare folosite in industrie. Aceste reziduuri se impart in doua cate orii2 8reziduuri care pot fi recuperate:reciclate intern7 8reziduuri care nu mai pot fi reciclate intern si care se li)reaza cu acte comerciale intreprinderilor judetene de recuperare:)alorificare a materialelor refolosite pentru a fi )alorificate in cadrul altor industrii ca materii prime sau materiale refolosibile. ' a !i&i!a!ile oame#ilor0 care sunt colectate si tratate impreuna cu cele de la populatie. Poluarea da!ori!a apelor reziduale di# i#du%!ria alime#!ara Apele reziduale rezulta in urma poluarii apelor. .rin poluarea apelor se intele e alterarea calitatii fizice0 chimice sau bacteriolo ice ale acesteia produsa direct:indirect de acti)itati umane care face ca apele sa de)ina improprii pentru folosirea normala in scopurile in care aceasta folosire este posibila inainte de a inter)eni alterarea. Apele uzate (reziduale, poluate) sunt acele ape0 care prin folosire si8au modificat proprietatile initiale7 astfel ca reintroducerea lor in circuitul apelor naturale conduce la impurificarea acestora. Apele reziduale din industria alimentara sunt reprezentate de apele de transport si spalare a materiilor prime0 apele tehnolo ice0 apele de condens:de racire0 apele de la spalarea:dezinfectia salilor de fabricatie0 a utilajelor si a ambalajelor si de apele de la instalatiile sanitar8)eterinare. Pri# ipalul e$e ! al apelor uza!e a%upra apelor re ep!oare .rincipalul efect asupra apelor receptoare consta in impurificarea cu materie or anica de radabila0 care implica scaderea continutului de o3i en dizol)at din apa. &a urmare0 imbo atirea apei cu materii nutriti)e introduse sub forma minerala determina o forma indirecta de poluare 4eutrofizare60 care se manifesta printr8o productie crescuta de al e si alte plante ac)atice0 cu influenta nefasta asupra celorlalte )ietuitoare din apa si deteriorarea enerala a calitatii apei.

1.3.APELE UZATE DE LA FABRICAREA BERII I A MALULUI

>abricile de bere ,i malt sunt ?ntreprinderi ale industriei fermentati)e0 care folosesc ca materii prime orzul0 porumbul0 r@ul0 orezul ,i hameiul. (le sunt0 ?n eneral0 amplasate ?n localit*+i 4mai ales unit*+ile )echi6 sau pe platforme ale industriei alimentare aferente localit*+ilor. .erioada de acti)itate producti)e 4de campanie6 dureaz* 2#2 zile0 restul de 62 fiind folosite pentru di)erse opera+ii de cur*+ire ,i ?ntre+inere a instala+iilor 4remount6. *

.entru ca ?n sezonul rece cerin+ele de bere sunt reduse0 acti)itatea de remount este0 de obicei0 situat* ?n aceast* perioad* a anului. >abricile de bere au ?n alc*tuire ,i sec+ii de fabricare a mal+ului. An +ara noastr*0 capacitatea fabricilor de bere )ariaz* ?ntre 199.999 ,i 699.999hl:an.

Capit !"! 2. TE#NOLO$IA DE FABRICAIE A BERII

"in aceast* defini+ie rezult* ,i principalele materii prime folosite la fabricarea berii2mal+ul0 cereale nemal+ificate0 hameiul ,i apa. >abricarea berii din aceste materii prime are loc ?n trei etape mari ,i anume2 8 8 fabricarea mal+ului din orz 4 mal+ificarea67 8 ob+inerea mal+ului de bere 4 fierberea67 8 8 fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei0 inclusi) condi+ionarea berii rezultate.

2.1.SC#EMA TE#NOLO$IC DE FABRICARE A MALULUI

Orz pentru bere
Agregare si receptie Precuratire Depozitare orz brut Curatire (triere) Sortare (categ. I si II)

corpuri straine

corpuri straine orz categ. III si IV

Orz maltificabil
apa Inmuiere Germinare

Malt verde
Uscare Racire (35 !5") Degerminare

co#t $e ma#t (ra$ice#e)

%a#t uscat

2.2.DESCRIEREA OPERAIILOR TE#NOLO$ICE ALE MALULUI

Re ep*ia ali!a!i&+ ,i a#!i!a!i&+ .rin recep+ia calitati)* se urm*re,te ca materia prim* s* corespund* condi+iilor impuse de standardele de calitate ?n )i oare pentru orz ,i orzoaic*. Brzul este adus ?n fabric* cu )a oane de cale ferat* care pot fi )a oane de marf* obi,nuite sau )a oane 8 siloz sau cu autocamioane. Brzul se supune recep+iei cantitati)e0 cantit*+ile respecti)e fiind ?nre istrate ?n documentele de e)iden+* primar*. "in )a oanele de marf* obi,nuite0 orzul se descarc* cu lopata mecanic* cu ajutorul c*reia un )a on de 49 tone se descarc* ?n 29 minute sau desc*rcarea se efectueaz* manual0 cu lopat* obi,nuit*0 durata desc*rc*rii fiind mult mai mare ?n acest caz. An cazul )a oanelor siloz0 desc*rcarea se efectueaz* automat ?n bunc*rul de primire al silozului de cereale al fabricii. "in acest bunc*r orzul este preluat cu un transportor cu lan+ ,i apoi de un ele)ator cu cupe care8l dirijeaz* ?ntr8o celul* ?n siloz. "esc*rcarea orzului din autocamioane se face prin bascularea platformei prin ac+ionare mecanic* sau hidraulic*. .entru desc*rcarea orzului din )a oane ,i autocamioane ,i pentru transportul orzului p@n* la silozul de depozitare se pot folosi ,i instala+ii pneumatice care pot ac+iona2 Cprin aspira+ie7 Cprin refulare7 Cmi3t. Depozi!area orzului Se efectueaz* ?n ma azii sau silozuri0 la care se impune e3isten+a unei posibilit*+i de aerisire. Du se recomand* depozitarea boabelor de orz ?n saci0 deoarece se reduc posibilit*+ile de aerisire a acestora. Silozurile pentru depozitare sunt celule metalice sau din beton de diferite dimensiuni0 cu sec+iune p*trat*0 dreptun hiular*0 rotund* sau he3a onal*. &orpurile de siloz moderne au de obicei o form* rotund* sau he3a onal*0 rupate sub form* de fa ure. "epozitarea orzului proasp*t recoltat este necesar* pentru maturizarea boabelor ?n )ederea unei ermin*ri uniforme. %oabele proasp*t recoltate se afl* ?n a,a numitul repaus de erminare0 care reprezint* un mijloc de ap*rare a perpetu*riispeciei. Acest repaus de erminare dureaz* ?ntre 3 ,i ' s*pt*m@ni ,i const* ?n imposibilitatea orzului de a ermina chiar dac* i se asi ur* condi+ii optime de erminare. Eerminarea boabelor este condi+ionat* ,i de sensibilitatea la ap* aorzului. 1a sf@r,itul perioadei de postmaturare0 orzul iese din repausul erminati) ,i atin e ener ia de erminare ma3im*. An timpul depozit*rii0 datorit* acti)it*+ii )itale0 bobul de orz respir*0 produc@ndu8se o anumit* cantitate de -

c*ldur* ,i pierderi0 ?n special ?n amidon. "e aceea trebuies* se controleze ?n permanen+* temperatura stratului de orz ,i atunci c@nd aceasta cre,te cu mai mult de 1;&:24 h este necesar* aerarea imediat* a orzului care se poate face prin insuflare de aer prin masa de orz sau prin prefirarea orzului. Aerareaorzului se efectueaz* cu aer care are o umiditate relati)* ?n echilibru cu umiditatea orzului.

Co#di!io#area orzului Brzul brut constituie o mas* de boabe mai mult sau mai pu+in uniforme0 care con+ine ?ntotdeauna ,i impurit*+i. An tehnolo iile actuale0 orzul brut este precur*+it pentru ?ndep*rtarea impurit*+ilor mari 4pietre0 bul *ri de p*m@nt6 ,i de praf0 dup* care este ?nsilozat urm@nd ca ?naintea intr*rii ?n procesul de mal+ificare s* fie supus unei cur*+iri ,i sort*ri corespunz*toare. Pre ur+*irea orzului .rin aceast* opera+ie se urm*re,te ?ndep*rtarea din masa de orz a impurit*+ilor de natur* or anic* ,i anor anic* mai mici ,i mai mari ca boabele de orz ca2 paie0 buruieni0 coji0 semin+e de buruieni ,i de alte plante culti)ate0 bul *ri de p*m@nt0 pietre0 corpuri metalice0 nisip0 praf0 etc. .recur*+irea orzului se realizeaz* cu ajutorul tararului aspirator 4separator8aspirator6 ,i a separatorului electroma netic.<ararul8 aspirator este pre)*zut cu un sistem de 3 site cu urm*toarele dimensiuni ale ochiurilor2 Csita superioar* F lun ime 29 mm ,i l*+ime 12 mm7 Csita mijlocie F lun ime 15 mm ,i l*+ime 305 mm7 Csita inferioar* F lun ime 15 mm ,i l*+ime 105 mm. "e pe primele dou* site se separ* impurit*+ile mai mari dec@t boabele de orz de diferite dimensiuni0 de pe ultima sit* rezult* orzul0 iar de sub ea impurit*+ile mai mici dec@t boabele de orz. Gtilajul este pre)*zut cu un )entilator ,i cu dou* camere de depunere a impurit*+ilor u,oare 4praf0 plea)*0 paie6. Aceste separatoare cu trei site au capacitate mare de lucru0 put@nd prelucra 5999H6999 I boabe :or*. Cur+*irea orzului Scopul acestei opera+ii este acela de a ?ndep*rta din masa de orz impurit*+ilecare se deosebesc de orz prin rosime ,i lun ime 4ne hin*0 maz*re0 mei0 boabesparte6 care0 datorit* formei ,i dimensiunilor lor nu au putut fi separate cu tararul8 aspirator.Bpera+ia de cur*+ire se realizeaz* cu ajutorul trioarelor care pot fi de mai multetipuri2 Ctrioare cilindrice cu manta al)eolat*7 .

Ctrioare cu discuri ,i al)eole7 Ctrioare cu band* al)eolat*7 Ctrioare cu palete. Sor!area orzului "up* efectuarea opera+iilor de precur*+ire ,i cur*+ire0 orzul sau orzoaica sunt supuse sort*rii dup* dimensiuni. Aceast* opera+ie este necesar* deoarece boabelede diferite dimensiuni se caracterizeaz* prin2 Ccon+inut diferit de azot7 C)itez* de absorb+ie a apei diferit*7 Ccapacitate de erminare diferit* Brzul de calitatea 5 ,i a 558a se utilizeaz* la fabricarea berii0 iar cel de calitateaa 5558a ,i a 5/8a la ob+inerea mal+ului pentru alcool sau ?n scopuri furajere. &alit*+ile rezultate de la sortare se mal+ific* separat pentru a se ob+ine un mal+ de calitate omo ena. -#muierea orzului Brzul maturizat0 dup* repaosul erminati)0 poate fi supus procesului de mal+ificare. An silozuri0 procesele de sintez* din bobul de orz sta neaz*0 acti)itatea enzimatic* este minim*. .rin crearea condi+iilor necesare desf*,ur*rii ermin*rii0 bobul de orz poate fi readus la acti)itate prin asi urarea cantit*+ii suficiente de ap*0 pentru atin erea unui anumit rad de umiditate a orzului0 asi urarea o3i enului necesar respira+iei embrionului0 precum ,i asi urarea temperaturii adec)ate desf*,ur*rii procesului. An timpul ?nmuierii au loc trei procese mai importante2 absorb+ia apei ?n bob0 alimentarea cu o3i en 0 sp*larea ,i dezinfec+ia orzului. .rin absorb+ia apei boabele ?,i m*resc )olumul0 ?n)eli,urile se ?ntind0 de)in netede0 embrionul cre,te ,i se dez)olt* d@nd na,tere la apari+ia radicelelor ,i a plumulei. .rocesul de ?nmuiere trebuie astfel condus ?nc@t acesta s* +in* seama de sensibilitatea orzului fa+* de ap*0 e)it@ndu8se sufocarea embrionului ,i s* se elimine inhibitorii ermina+iei0 cu ajutorul apei de ?nmuiere. .rin acumularea apei ?n cursul procesului de ?nmuiere se declan,eaz* ermina+ia. .entru ob+inerea unei cantit*+i mari de enzime ,i pentru solubilizarea p*r+ii f*inoase a bobului ?ntr8un timp relati) scurt0 orzul trebuie s* aib* o umiditate de 4484#=. .rin numeroase e3periment*ri s8a stabilit c* temperatura normal* pentru desf*,urarea proceselor fiziolo ice la ?nmuiere este de 12813;&. Absorb+ia apei se produce cu intensitatea cea mai mare ?n primele 4H# ore ale procesului de ?nmuiere0 apoi ea scade treptat p@n* la punctul de satura+ie. Absorb+ia apei este mai rapid* dac* ?nmuierea se realizeaz* alternati) cu ,i f*r* ap*0 iar eficien+a absorb+iei )a cre,te ,i mai mult prin lun irea perioadelor de ?nmuiere f*r* ap*0 care reprezint* circa 59H#9= din timpul total de ?nmuiere. Se supune opera+iei de ?nmuiere numai orzul sortat ?n prealabil pe calit*+i0 deoarece capacitatea de absorb+ie a apei depinde de m*rimea ,i structura bobului. %oabele mai mari de orz ,i boabele mai pline se ?nmoaie mai ?ncet dec@t boabele /0

mai mici ,i mai slabe. &on+inutul ini+ial de ap* al orzului nu influen+eaz* capacitateade absorb+ie0 ?n schimb0 de e3emplu0 un orz bo at ?n substan+e proteice ,i sticlos0 necesit* timp mai ?ndelun at pentru atin erea aceluia,i rad de ?nmuiere. An timpul ?nmuierii se realizeaz* ,i sp*larea ,i dezinfectarea orzului. Se ?ndep*rteaz* praful ce nu a fost separat din masa de orz ?n decursul precur*+irii ,i cur*+irii orzului0 ca ,i orzul plutitor0 printr8o bun* a itare a orzului ?n apa de ?nmuiere cu ajutorul aerului comprimat c@t ,i prin recircularea amestecului de ap*8orz. "e re ul*0 la sp*larea mecanic* se aplic* ,i o sp*lare chimic*0 prin introducerea ?n a doua ap* de ?nmuiere a unor substan+e alcaline cu ac+iune deter ent*. Germi#area orzului "up* ?nmuiere0 bobul de orz trece din starea latent* ?n starea acti)*. Eerminarea este un fenomen fiziolo ic ,i biochimic ?n cursul c*ruia se dez)olt* radicelele ,i plumula. $adicelele str*pun baza bobului form@nd 3H5 radicele. .lumula str*pun e testa0 dar nu ,i te umentul e3terior ,i se dez)olt* ?ntre ele0 ?n partea posterioar* a bobului. "ac* nu se inter)ine ?n procesul tehnolo ic0 plumula iese prin )@rful bobului form@nd a,a numi+ii JhusariK. 1a fabricarea mal+ului pentru industria berii0 prin conducerea procesului tehnolo ic se urm*re,te e)itarea form*rii husarilor0 la mal+ul blond nefiind admi,i0 iar la mal+ul brun prezen+a lor se admite p@n* la 5819=. Se produce solubilizarea membranei celulare cu ajutorul hemicelulazei0 asi ur@ndu8se astfel accesul enzimelor la substan+ele de rezer)* din bob ,i se produce deza re area acestor substan+e cu molecule mari ?n altele cu molecule mai mici. An urma ermin*rii0 mal+ul trebuie solubilizat ?n totalitate0 deoarece ?n p*r+ile insolubile0 enzimele nu pot p*trunde0 iar substan+ele ce nu au fost solubilizate nu mai pot fi deza re ate ?n timpul opera+iilor de fabricare a berii ,i )or crea dificult*+i ?n procesul tehnolo ic. Mal+ul insuficient solubilizat )a a)ea acti)itate enzimatic* sc*zut*0 se zaharific* ?ncet la pl*m*dire0 mustul de bere ,i berea se filtreaz* reu0randamentul la fierberea mustului )a fi mai mic0 iar berea rezultat* )a a)ea un rad de fermentare sc*zut. U% area mal!ului Gscarea mal+ului )erde se realizeaz* ?n scopul2 Creducerii umidit*+ii mal+ului )erde la )alori care s*8i asi ure conser)abilitatea de lun * durat*0 ?n condi+ii normale de depozitare7 Copririi sau dirij*rii transform*rilor biochimice ,i chimice care au loc la erminare ,i stabiliz*rii unei anumite compozi+ii chimice a mal+ului7 C?ndep*rt*rii mirosului ,i ustului Jde )erdeK ,i formarea unei anumite arome ,i culori caracteristice tipului de mal+7 Cfa)oriz*rii ?ndep*rt*rii radicelelor care confer* mal+ului ustul amar ,i intensific* absorb+ia de ap* ?n mal+ul uscat0 ?n condi+ii de depozitare necorespunz*toare. Gscarea nu influen+eaz* ?n mod hot*r@tor calitatea mal+ului0 deoarece nu se poate echilibra o conducere necorespunz*toare a proceselor de ?nmuiere ,i erminare prin tehnici de uscare. //

Bb+inerea unui mal+ cu calit*+i biotehnolo ice superioare rezult* ?n urma desf*,ur*rii corecte a di)erselor faze ale usc*rii. Gn proces de uscare insuficient ?n faza de )e,tejire0 distribu+ia neuniform* a temperaturii sub r*tar sau uscarea final* necorespunz*toare pot conduce la ?nr*ut*+iri serioase ale calit*+ii mal+ului. .rocesul de uscare cuprinde dou* faze2 8 ?n prima faz* umiditatea mal+ului scade de la 4984#= p@n* la circa 19= ?n cazul mal+ului blond ,i circa 29= la mal+ul brun. <emperatura de uscare ?n aceast* faz* este de 45855;&7 8 ?n faza a doua de uscare umiditatea se reduce p@n* la 384= pentru mal+ul blond ,i 10583= pentru mal+ul brun. &onducerea usc*rii mal+ului este diferit* ?n cele dou* faze ?n func+ie de tipul de mal+0 blond sau brun. An timpul usc*rii au loc modific*ri fizice0 biochimice ,i chimice care contribuie ?n mod hot*r@tor la definiti)area tipului de mal+ fabricat. .ierderea acti)it*+iienzimatice este cu at@t mai mare cu c@t mal+ul ajun e mai umed la temperaturi ridicate. Tra!ame#!ele mal!ului dupa u% are 5mediat dup* uscare0 mal+ul este supus opera+iilor de r*cire0 de erminare ,i depozitare ?n )ederea matur*rii.

R+ irea mal*ului $*cirea mal+ului se efectueaz* p@n* la temperatura de 29;&0 pentru a se e)ita inacti)area ?n continuare a enzimelor ,i intensificarea culorii mal+ului. $*cirea se poate realiza chiar ?n usc*tor ?n cazul usc*toarelor cu un sin ur r*tar0 prin trecerea unui curent de aer ne?nc*lzit prin stratul de mal+ timp de circa 39 minute. 1a usc*toarele de mare capacitate pentru r*cirea mal+ului se folosesc bunc*re speciale pentru r*cire0 pre)*zute ,i cu posibilit*+i de aerare. Depozi!area mal*ului Anainte de a se utiliza la ob+inerea mustului de bere0 mal+ul uscat este supus depozit*rii ?n )ederea matur*rii0 opera+ia fiind obli atorie deoarece2 Cprocesul de pl*m*dire8zaharificare ?n care s8a utilizat mal+ nematurat a fost ?n reunat ,i filtrarea defectuoas*7 Cmusturile ob+inute din mal+ nematurat sunt tulburi cu randamente sc*zute la fierbere ,i reu filtrabile7 Cfermentarea ar fi ?n reunat*0 iar caracteristicile senzoriale ale berii 4limpiditate0 ust0 capacitate de spumare6 sunt influen+ate ne ati). .rin depozitare corespunz*toare se produce o cre,tere lent* a umidit*+ii mal+ului cu /2

1=0 ceea ce influen+eaz* poziti) starea coloizilor protectori ,i de natur* hemicelulozic*. An urma matur*rii0 mal+ul ?,i ?mbun*t*+e,te solubilizarea0 randamentul ?n e3tract al mustului rezultat )a fi mai mare. "urata de depozitare a mal+ului pentru maturare este de minimum 4 s*pt*m@ni ,i se realizeaz* ?n silozuri uscate ,i curate. "ac* mal+ul se depoziteaz* rece ,i uscat ?n siloz poate fi p*strat timp de 182 ani f*r* modificarea calit*+ii. "epozitarea mal+ului se face ?n func+ie de pro)enien+*0 culoare0 solubilizare la temperaturi de 15829;&.

2.3.SC#EMA TE#NOLO$IC DE FABRICARE A BERII

*amei si preparate $e 'amei

Apa te'no#ogica

%a#t

Cerea#e nema#ti(icat
%acinare P#ama$ire

+nzime in$ustria#e

Dro,$ie cu#tura pura

%acinare P#ama$ire

&a'ari(icare )i#trarea p#amezii /(

bor'ot

)ierberea mustu#ui cu 'amei Separare trub ca#$ Racirea mustu#ui Separare trub rece

trub ca#$

trub rece

propagare Va#ori(icare Dro,$ie

Must de bere )ermentare primara )ermentare secun$ara )i#trarea berii /anc $e bere (i#trata Pasteurizare0(i#trare

C-.

Imbute#iere bere

2.%.DESCRIEREA OPERAIILOR TE#NOLO$ICE ALE BERII

Plamadire. za(ari$i are

operatia este deosebit de importanta deoarece are loc o solubilizare a tuturor

componentelor macromoleculare. Maltul se amesteca cu apa0 in cazul maltului blond in raport de 1L4 F 1L5. 5ar in cazul maltului brun 1L2 F 1L205. .rin amestecare0 o parte din substantele solubile trec din malt in apa0 dar intr8o cantitate mica. .entru solubilizarea componentelor0 se utilizeaza o serie de dia rame de brasaj care mentin plamada un anumit timp la diferita temperaturi. %rasajul pote fi prin infuzie sau decoctie. 5n cazul brasajului prin infuzie0 are loc o incalzire directa a plamezii0 pe cand in cazul brasujului prin decoctie0 are loc o incalzire a plamezii pana la o anumita temperatura0 dupa care se introduce in alta plamada cu o temperatura mai mica. /)

.rincipalele componente hidrolizate sunt2 amidonul0 umele0 hemicelulozele0 proteinele0 etc. Amidonul8 este supus solubilizarii in 3 faze si anume2 8 elifierea cu absorbtie de apa la emperatura de peste 69;& cu fisuri radiale ale ranulelor de amidon0 permitand un contact mai bun cu enzimele fara a fi un proces biochimic7 8 lichefierea respecti) solubilizarea propriu8zisa a amidonului7 8 zaharificarea propriu8zisa0 respecti) transformarea acestora in lucide fermentescibile. .roteazele8 actioneaza asupra proteinelor rezultand compusi cu masa moleculara mica in procent de 39849=. .rocesul de de radare decur e cu )iteza mica si de aceea o parte din compusii cu azot raman in forma insolubila si se elimina cu borhotul la filtrare. &ompusii cu azot au importanta mare asupra capacitatii de spumare0 stabilitatii spumei0 capacitatii tampon0 plinatatii si rotunjirii ustului berii. Eumele si hemicelulozele formeaza M8 lucande3trine care au actiune fa)orabila asupra capacitatii de spumare a berii si asupra plinatatii ei. Mai sufera transformari si compusii cu fosfor care asi ura capacitatea de tamponare a mustului0 polifenolii care se pot o3ida sau precipita impreuna cu fractiunile proteice. .olifenolii cu molecula mare care precipita cu proteinele la brasaj si fierbere0 dau stabilitate berii. &ompusii intermediari solubili0 pot determina cresterea culorii si ustului amar. Acestia apar la aerarea plamezilor datorita sistemului de a itare. Fil!rarea .lamada formata este separata la filtrarea intr8o fractiune solubila si o fractiune insolubila care poarta denumirea de borhot. >iltrarea poate a)ea loc in filtru8presa sau in cazane de filtrare in care se formeaza pe un ratar un strat filtrant 4format din fractiuni insolubile60 prin care se filtreaza plamada. .eriodic0 stratul filtrant se afaneaza cu un a itator cu cutite a)and pozitii re labile. >iltrarea depinde de natura maltului0 modul in care a fost condus brasajul0 temperatura plamaezii0 tipul de filtrare0 etc.

Spalarea /or(o!ului "eoarece borhotul contine o cantitate mare din must0 acesta se spala cu apa calda la temperatura de !98#9;& pana la e3tra erea unei cantitati cat mai mari de must. &antitatea e3trasa se )a introduce la fieberea cu hamei.

Separarea trubului la cald

Mustul fiert cu hamei contine in suspensie borhotul de hamei si precipitatele formate in timpul fierberii mustului0 trubul la cald sau trubul rosier. Nameiul sub forma de tulbure se separa o data cu trubul la cald. /*

<rubul la cald are particule de 398#9Om. Separarea se face prin sedimentare centrifu are sau filtrare. Ra irea mu%!ului Mustul cald limpezit de la temperatura de '58'#;& pana la temperatura de insamantare cu drojdie2 58!;& pentru drojdia de fermentatie inferioara si 19815;& pentru metodele rapide de fermentare0 respecti)e 1281#;& pentru drojdia de fermentatie superioara. Bperatia se realizeaza in schimbatoare de caldura cu placi. $acirea mustului este un process comple3 deoarece operatia se desfasoara in prezenta aerului0 ceea ce conduce la modificari chimice datorita procesului de o3idare. 5n urma procesului0 mustul se inchide la culoare0 iar berea capata un ust placut.

Capit !"! 3. STUDIUL RECICLRII BIOTE#NOLO$ICE A PRODUSELOR REZIDUALE I A BIODE$RADRII APELOR UZATE

3.1.RECICLAREA PRODUSELOR REZIDUALE

Corpurile %!rai#e rezulta in urma etapei de precuratire a orzului0 operatie ce se realizeaza cu ajutorul tararelor aspiratoare. (le sunt formate din impuritati cu dimensiuni mai mari sau mai mici decat bobul de orz. 5n urma acestei etape0 raman totusi o serie de impuritati ce nu au fost indepartate0 moti) pentru care realizeaza in continuare o curatire a orzului 0 etapa in care are loc indepartarea impuritatilor de forma rotunda care au aceeasi rosime cu bobul de orz si care nu au putut fi indepartate la precuratire. Aceste impuritati alcatuite din paie sau din boabe pro)enite de la alte cereale0 boabe sparte sau cu )arfuri maronii sau din boabe incoltite pot fi utilizate ca baza pentru hrana rume atoarelor din ospodariile populatiei pe timp de iarna. Acestea nu au un continut foarte ridicat in proteine0 insa au o )aloare ener etica destul de ridicata. Orzul de ali!a!ea a III'a %i a I0'a rezulta in urma etapei de sortare a orzului pe calitati in functie de rosimea bobului. 1a fabricarea maltului pentru bere se utilizeaza doar orzul de calitatea 5 4boabe cu rosime peste 20# mm6 si orzul de calitatea a 558a 4boabe cu rosimea peste 205 mm6. %oabele de orz de calitatea a 5558 a si a 5/8a0 respecti) cele care au rosimea mai mica de 205 mm nu se utilizeaza la fabricarea berii0 ele putand fi folosite in alte scopuri. tilizarea boabelor de orz este cat se poate de )ariata. B prima utilizare importanta o reprezinta alimentatia omului0 unde orzul se poate consuma sub forma de arpacas7 crupele obtinute din boabele de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si a sosurilor0 iar macinate se folosesc in hrana su arilor si la prepararea unor specialitati. "in boabele de orz0 prin prelucrare0 se obtin di)erse specialitati2 inlocuitori de cafea 4cafeaua de malt60 faina si siropuri utilizate in industria dulciurilor si medicamentelor. "e asemenea se poate aminti efectul e3tractului de orz0 in cazuri de febra ridicata0 a)and efectul de scadere a febrei bolna)ului. Gn alt beneficiu al /+

orzului il reprezinta faptul ca ajuta la di estia si tranzitul intestinal0 iar sucul de orz are proprietati de deto3ifiere si este un bun e3pectorant. Brzul este consumat cu placere si de catre animale0 in special de catre )acile de lapte0 el reprezentand o proportie de 39835= din amestecul de concentrat0 a)and un efect poziti) asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. <ot ca produs furajer se utilizeaza si coltul de malt obtinut in urma de erminarii maltului )erde. "e asemenea0 orzul mai poate fi utilizat la pre atirea substratului nutriti) celulozic pentru cultura ciupercilor din enul .leurotus. 5n acest caz se prefera orzul macinat0 intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit. Gnii culti)atori considera orzul0 o)azul0 taratele sau malaiul drept un component obli atoriu al substratului nutriti) pentru cultura buretilor. "e asemenea0 orzul de calitatea 5 si 55 este )alorificat in scopul obtinerii maltului pentru zaharificarea plamezilor in industria spirtului. !ompozitia chimica medie a orzului pentru fabricarea maltului este urmatoarea0 raportat la substanta uscata 2 8 apa 1405 = 8 substante proteice '05 = 4albumina 4= 7 lobulina 31= 7 lutelina 2'= 7 hordeina 36=6. 8 amidon 54 = 8 rasimi 205 = 4#9 = rasime neutra si restul din acizi rasi liberi0 ceara0 fitosterina0 le itina sau fosfatide6. 8 celuloza 5 = 8 cenusa 205 = 8 alte substante fara azot 12 = 4substante amare si substante tanante6. Col!ul de mal! 1radi ele2 rezulta in urma etapei de de erminare 0 etapa absolut necesara datorita faptului ca radicelele au un ust amar si sunt hi roscopice0 fa)orizand absorbtia apei la depozitarea maltului. $adicelele separate trebuie sa prezinte o culoare albe8brun roscata. !ompozitia chimica a radicelelor este2 minim 25= proteine si rasimi0 ma3im '= cenusa. "atorita continutului lor ridicat in proteine0 coltii de malt reprezinta un furaj pretios. Bor(o!ul de mal! epuiza! rezulta in urma etapei de filtrare a mustului din plamezile de orz zaharificate. Aceasta etapa are ca scop separarea mustului de malt limpede de particulele aflate in suspensie si de precipitatele formate la brasaj. .artea insolubila a plamezii se numeste borhot de malt si contine coji0 ermeni si alte substante care nu au fost solubilizate sau care au precipitat. B ultima faza a acestei operatii de filtrare o reprezinta si spalare borhotului cu 385 ape de spalare in )ederea e3tra erii cat mai a)ansate a e3tractului din borhot0 rezultand mustul secundar. Acest must secundar0 impreuna cu mustul prim obtinut0 se fierb pana la atin erea concentratiei in e3tract a mustului0 specifica sortimentului de bere produs. !ompozitia chimica a maltului este urmatoarea 2 amidon 5# = 7 zahar reducator 4 = 7 zaharoza 5 = 7 pentozani solubili 1 = 7 pentozani si he3ozani insolubili ' = 7 celuloza 6 = 7 substante azotoase 24 = 7 rasimi 205 = 7 substante minerale 205 =. Maltul mai contine mici cantitati de coloranti0 substante tanante0 substante amare. "intre enzimele care se asesc in malt0 amintim 2 amilofosfataza0 P amilaza0 M amilaza0 proteinaza0 peptidaza0 citaza0 fitaza0 catalaza0 pero3idaza. !ompozitia chimica a borhotului raportata la continutul de substanta uscata este2 2#= proteine0 #02 = rasimi0 41 = substante fara azot0 1!05 = celuloza ,i 503 = substante minerale. %orhotul de bere0 alaturi de sroturi0 tarate si drojdie de bere0 poate fi utilizat sub forma de concentrate proteice in alimentatia animalelor. "e asemenea0 borhotul de bere este administrat )acilor de lapte inainte de a doua mul ere. B alta utilizare a /,

borhotului0 alaturi de paie de rau si unoi de pasare0 o reprezinta pre atirea compostului necesar pentru insamantarea ciupercilor din specia A aricus. "e asemenea0 borhotul de bere0 alaturi de unoiul de rajd si drojdia de bere poate fi utilizat pentru dez)oltarea si sustinerea populatiilor de cladocere0 care reprezinta hrana preferata a puilor de Pol"odon spathula. Tru/ul ald rezulta in urma etapei de separare a trubului cald. Aceasta etapa de formare a trubului cald are loc in timpul fierberii mustului cu hamei ca urmare a coa ularii proteinelor sub actiunea caldurii si a polifenolilor din hamei. !ompozitia chimica a hameiului este2 apa 1205 =7 substante alcaline !05 7 celuloza 1305= 7 substanete azotoase 1!05= 7 uleiuri )olatile 904=7 e3tract eteric 1#03=7 substante tanante 3=7 substante e3tracti)e fara azot 2#05=. !ompozitia trubului la cald este2 498!9 = proteine0 !832 = substante amare0 29839 = polifenoli0 substante minerale0 proportia dintre componente prezentand )ariatii mari0 in functie de materiile prime folosite. Tru/ul re e rezulta in urma operatiei de racire a mustului la temperaturi mai mici de 69;&0 operatie care se efectueaza dupa etapa de separare a trubului cald. !ompozitia chimica a trubului la rece este reprezentata in cea mai mare parte din proteine 698!9 = si din polifenoli 29839=0 e3istand o compozitie asemanatoare cu cea a trubului la rece din berea finita. &ontinutul mustului in trub la rece este de 1598399 m s.u.:l reprezentand mai putin de 1:3 din cantitatea de trub la cald. Dio3idul de ar/o# se de aja in urma etapei de fermentare a mustului de bere0 etapa prin care se urmareste transformarea zaharurilor fermentescibile in alcool etilic si &B2 cu ajutorul comple3ului enzimatic al drojdiei de bere. Procesul de captare al bioxidului de carbon este urmatorul2 din linurile de fermentare0 bio3idul de carbon este trecut la instalatia de prelucrare a acestuia in care se realizeaza comprimarea. "e aici0 bio3idul de carbon este0 fie trimis prin conducte la consumatorii din fabrica0 reducandu8se in prealabil presiunea la 283 at0 fie poate fi in continuare comprimat la 69 at sau lichefiat la temperatura de 833;& si trimis apoi la aparatul de umplere in butelii sub presiune. >olosirea linurilor inchise de fermentare permite captarea si prelucrarea bio3idului de carbon0 care poate fi utilizat la fabricare bauturilor carbo azoase0 la umplerea berii in sticle si butoaie in atmosfera de bio3id de carbon in locul aerului comprimat0 la obtinerea hetii carbonice0 a carbonatului de calciu sau de amoniu. Aceste instalatii de prelucrare a bio3idului de carbon sunt foarte rentabile in fabricile mari de bere0 insa in fabricile mici de bere0 bio3idul de carbon este e)acuat in atmosfera. Drojdia rezulta atat in urma fermentatiei primare0 cat si in urma fermentatiei secundare. "rojdia ramasa de la fermentatia primara este )alorificata pentru insamantarea unor noi cantitati de must dupa indepartarea stratului inferior 4care contine un trub si un numar mare de celule moarte de drojdie6 si a celui superficial 4care contine celule autolizate si rasini amare6. Stratul superior si cel inferior reprezinta drojdia e3cedentara care este trimisa la uscatorul de drojdie sau comercializata ca atare. 5n conditii i ienice0 cand nu are loc contaminarea drojdiilor0 se pot folosi 6829 de recirculari ale drojdiei. Aceasta drojdie recoltata se poate folosi imediat0 ca atare pentru o noua fermentatie0 sau se spala si se pastreaza sub apa. %erea tanara0 rezultata de la fermentarea primara0 are un ust pronuntat de drojdie0 o amareala intepatoare0 un buchet crud in care se percep mercaptanii cu miros nepl*cut. "in acest moti)0 berea tanara este supusa fermentarii lente la temperaturi scazute0 pentru descompunerea unei parti cat mai mari din e3tractul fermentescibil0 ramas dupa fermentarea primara0 proces care se nume,te fermentatie secundara si duraza 48# saptamani. /-

"rojdia de bere0 in forma in care se recolteaza de la fermentatia primara si de la cea secundara0 prezinta urmatoarea compozitie chimica 2 substante proteice 45185#=60 carbohidrati 4'811=60 rasimi 4283=60 substante e3tracti)e neazotoase 425839=60 substante minerale 4#8'=60 )itamine 4%10 %60 nicotinamida0 acid pantotenic60 enzime. "atorita continutului ridicat in proteine si )itamine0 drojdia de bere se )alorifica atat in scopuri furajere0 cat si in scopuri alimentare si farmaceutice. 5n afara de aceasta0 se e3tra astazi din drojdie si diferite enzime. 5n tara noastra0 drojdia de bere reziduala se )alorifica sub forma de2 Drojdie li (ida F pentru alte fabrici de bere0 in scopuri furajere0 cat si pentru industria chimico8farmaceutica. Drojdia de /ere u% a!a # pentru industria farmaceutica si in scopuri furajere. Aceasta se obtine prin uscarea pe )alturi a drojdiei colectate din linurile de fermentare primara si din tancurile de depozitare. Drojdia de /ere u% a!a dezamara!a F pentru ridicarea )alorii nutriti)e si )itaminizarea produselor alimentare0 cat si in industria farmaceutica pentru e3tra erea de )itamine. Aceasta se obtine prin tratarea prealabila a drojdiei lichide colectate din linurile de fermentare cu o solutie de soda 4Da 2&B36 pentru indepartarea substantelor amare.

3.2.BIODE$RADAREA APELOR UZATE

.entru a putea realiza o biode radare a apelor uzate0 o prima etapa o constituie stabilirea componentilor de natura or anica care se asesc in aceste ape uzate ce se doresc a fi biode radate. &aracteristicile apelor reziduale din industria berii2 I&'i(at )i &%B5 4m :6 &&B 4m :l6 Azot 4m :l6 >osfor 4m :l6 Ap* )*+i'"a!* 'i& i&'",t)ia -*)ii 19 999 1299 F 3999 39 F #9 19 8 39

Apele uzate pro)enite in urma spalarii utilajelor de productie poarta denumirea de ape reziduale concentrate 4 905 = din totalitatea apelor reziduale6. (le contin un numar destul de ridicat de substante de natura or anica. "intre aceste substante amintim urmatoarele2 amidon0 zaharoza0 celuloza0 rasimi0 substante minerele0 coloranti0 substante tanante0 substante amare0 proteine0 polifenoli0 )itamine 4% 10 %60 nicotinamida0 acid pantotenic6 si nu in ultimul rand0 ele contin o serie de enzime 4amilofosfataza0 P amilaza0 M amilaza0 proteinaza0 peptidaza0 citaza0 fitaza0 catalaza0 pero3idaza6. .rocedurile primare care se realizeaza in scopul i ienizarii presupun curatirea suprafetelor care intra in contact direct cu produsul0 si anume peretii interiori ai utilajelor0 conductele si ambalajele. "upa incheierea unui flu3 de fabricare a berii0 utilajele folosite )or fi spalate in prima faza cu apa pentru a indeparta cea mai mare cantitate de produs ramasa in ele. Aceasta apa uzata rezultata in urma spalarii se colecteaza intr8un bazin de colectare0 /.

separat de celelalte ape rezultate in urma altor acti)itati ce au loc in cadrul fabricii de bere0 in )ederea realizarii unei biode radari a acesteia. "upa prima faza de spalare a utilajelor cu apa0 se realizeaza o spalare a acestora folosind soda caustica pentru a dizol)a 4proteine0 lipide taninuri si pectine6 si indeparta impuritatile. Si aceasta apa0 rezultata in urma spalarii cu deter ent0 se )a colecta separat0 in )ederea biode radarii componentilor ei. B ultima etapa a spalarii utilajelor o reprezinta clatirea acestora din nou cu apa rece0 apa care se )a colecta impreuna cu cea rezultata in urma spalarii utilajelor cu deter enti. "e asemenea se realizeaza si o i ienizare in randul ambalajelor0 ceea ce presupune2 - o spalare a buteliilor de sticla returnate de la consumator. Aceasta spalare se realizeaza pentru indepartarea tuturor microor anismelor de contaminare din interiorul sticlei0 a reziduurilor de bere ramase in sticle0 precum si pentru indepartarea etichetelor. Aceste operatii de spalare se realizeaza cu ajutorul apei si a sodei caustice. 8 o spalare a butoaielor metalice sau din lemn . Spalarea in cazul butoaielor de lemn se realizeaza doar cu apa0 iar in cazul butoaielor de metal se realizeaza si cu ajutorul sodei caustice. 8 o spalare a na$etelor cu a%utorul apei si a sodei caustice. Aceste ape reziduale rezultate in urma spalarii ambalajelor se colecteaza impreuna cu apa reziduala rezultata in urma spalarii utilajelor cu deter ent. Apa reziduala ce contine %oda au%!i a este formata din '5= apa murdara si 5= alte substante0 care pot fi2 substante insolubile0 care pot fi indepartate prin filtrare 4hartie0 namol0 coloranti de la etichete0 reziduuri ce au fost si in butelii60 substante coloidate dizol$ate 4adezi) de la etichete0 uleiuri si rasimi60 substante dizol$ate 4sarurile metalelor60 reziduuri de bere. "upa indepartarea substantelor insolubile0 lichidul de curatare poate fi utilizat fara tratament timp de 182 ori. Acesta este introdus intr8un bazin de linistire0 bine izolat termic0 pentru depunerea reziduului0 dupa care este pompat din nou in masina de spalat. B alta metoda a indepartarii solutiei alcaline din apa reziduala o reprezinta filtarea. B a treia )arianta presupune indepartarea murdariei in instalatii speciale0 prin introducerea in baia da spalare a unor a enti de precipitare. .rocedurile secundare care se realizeaza in scopul i ienizarii presupun curatarea suprafetelor care nu intra in contact direct cu produsul0 si anume suprafata e3terioara a tancurilor0 masina de imbuteliat0 peretii0 benzile transportoare. 5n acest caz0 metoda de recuperare si reutilizare a solutiei de spalare este metoda &5. 4cleanin in place6 care presupune utilizarea unor rezer)oare pentru stocarea acestor solutii0 pentru apa de clatire0 precum si pompe si conducte pentru circulatia acestora. Solutiile sunt utilizate una sau mai multe saptamani inainte de a fi indepartate din instalatie si inlocuite cu solutii proaspete. 5ndicatorii apelor uzate epurate2 I&'i(at )i &%B5 4m :6 &&B 4m :l6 Azot 4m :l6 20 Ap* )*+i'"a!* *p")at* 25 125 19

>osfor 4m :l6

%iotehnolo iile mediului0 in ansamblul lor0 constituie un nou mod de a e)alua si de a rezol)a problemele date. (le nu se constituie intr8un nou sector0 dar0 precum informatica0 se raspandesc in ansamblul de acti)itati producti)e e3istente. <ratarea poluarii ca rezultat al unui mod inadec)at de utilizare a resurselor )a presupune asirea unor solutii optime pentru reciclarea si reutilizarea deseurilor0 determinand0 astfel0 atat reducerea radului de poluare0 cat si cresterea profiturilor. Se recomanda stoparea utilizarii substantelor chimice pentru tratarea deseurilor si rezol)area problemelor ecolo ice0 a)and in )edere ca beneficiile aduse de acestea sunt adesea de durata prea scurta fata de efectele secundare cu efect ne ati) care pot inter)eni0 determinand astfel scaderea rentabilitatii metodelor.

3.3.CARACTERISTICILE APELOR UZATE I INFLUENA LOR ASUPRA RECEPTORILOR

Apele uzate rezultate la fabricarea berii con+in ?n eneral borhoturi0 resturi de hamei0 bere0 drojdie0 deter ent ,i sod* ,i se pot clasifica0 ?n func+ie de ?nc*rcare0 ?n2 ape puternic impurificate 4&%B5 Q 599 m :l60 ape impurificate mediu0 la ni)elul apelor uzate ora,ene,ti ,i ape neimpurificate. &antitati)0 la o fabric* de bere cu o capacitate de 199.99 hl:an se e)acueaz* cca 3598369 m3:zi ape uzate0 puternic impurificate0 cca 59855 m3:zi ape impurifiacte mediu ,i cca 3398359 m3:zi ape uzate neimpurificate. (3ist* o )aria+ie pronun+at* a concentra+iei apelor uzate e)acuate0 ?n timpul unei zile0 dar mai ales pe parcursul ?ntre ii campanii.

3.%.E.ACUAREA APELOR UZATE DE LA FABRICILE DE BERE

"atorit* prezen+ei substan+elor or anice0 care determin* procese de fermentare acid*0 cu de ajare de mirosuri neplacute ,i consum de o3i en dizol)at0 e)acuarea acestor ape ?n receptori are efecte nefa)orabile. .rin sediment*ri successi)e0 ?n timp0 marea cantitate de materii prime ?n suspensie mic,oreaz* treptat capacitatea de transport a r@ului receptor.

3./.MSURI PENTRU REDUCEREA CANTITII DE APE UZATE I DE SUBSTANE IMPURIFICATOARE E.ACUATE

.rin utilizarea unor tehnolo ii ,i utilaje de produc+ie perfec+ionate0 precum ,i prin recuperarea tuturor rezidurilor )alorificabile0 care se pot re+ine la locul de producere sau din apele uzate0 debitele specifice de ape ,i indicatorii specifici de impurificare pe unitatea de produs pot fi redu,i cu 49= p@n* la !5= fa+* de cei realiza+i ?n medie0 la majoritatea unit*+ilor ?n func+iune. $ezidurile )alorificabile ce pot fi recuperate la locul de producere sau din apele uzate sunt2 8 borhotul de la benzile de separare ,i filtrele pres*0 )alorificabil la hrana animalelor7 8 rezidurile de la fabricarea mustului0 re+inute prin filtre ,i site 4hamei ,i substan+e albuminoide60 ce 2/

pot fi )alorificate ca ?n r*,*minte a ricole sau la furajarea animalelor7 8 drojdiile din straturile superioare ,i inferioare0 separate ?n bazinele de fermentare a berii0 care pot fi )alorificate la furajarea animalelor0 ca ?nlocuitor al f*inii de soia sau a f*inii de pe,te7 8 rezidurile de la filtrarea final* a berii0 care con+in substan+e albuminoide ,i resturi de hamei0 care0 deasemenea0 pot fi folosite la hrana animalelor. $ecircul*rile ,i refolosirile de ape ?n procesul de produc+ie0 care se pot realiza ?n condi+iile tehnolo iilor de fabrica+ie aplicate ?n prezent0 se refer* numai la opera+iile de r*cire8uscare. Bpera+iile de colectare ,i )alorificare a rezidurilor rezultate din procesele de produc+ie ,i reducerea impurific*rii apelor uzate e)acuate sunt posibile prin urmatoarele m*suri2 8 re+inerea prin site a resturilor de mal+ ,i hamei7 8 separarea0 la locul de produc+ie0 a rezidurilor )alorificabile ?n furajarea animalelor ,i concentrarea lor prin centrifu e sau filtre8)acuum ?n )ederea transportului la locul de consum7 8 separarea re+elei de ape uzate0 puternic impurificate0 de celelalte re+ele.

3.0.PROCEDEE I INSTALAII DE EPURARE. .ALORIFICAREA APELOR UZATE

>abricile de mal+ ,i bere sunt0 de cele mai multe ori0 amplasate ?n localit*+i sau pe platform industrial0 a,a ?nc@t apele uzate sunt epurate ?n instala+ii de epurare comune. Gna din cele mai acceptabile ,i recomandabile solu+ii0 pri)ind destina+ia apelor uzate de la fabricile de mal+ ,i bere0 este e)acuarea ?n cursul de ape0 dup* o prealabil* epurare ?ntr8o sta+ie alc*tuit*0 de e3emplu0 dintr8o treapt* biolo ic* anaerob* urmat* de una aerob*. An scopul )alorific*rii ener etice superioare a tuturor rezidurilor care rezult* din procesul de fabrica+ie0 materiile re+inute la locul de producere 4cele de la opera+iile de sitare0 drojdiile0 etc 6 trebuie desc*rcate ?n re+eaua de canalizare a fabricii0 ?ntruct solu+ia cea mai a)antajoas* este fermentarea anaerob* ?n comun a acestora cu apele uzate. .rin fermentare0 ?nc*rcarea apelor uzate e)acuate se poate reduce ?n acela,i timp cu !98'9=0 iar n*molul fermentat rezultat este bun ?n r*,*m@nt a ricol. Acest n*mol fermentat cedeaz* apa ,i se manipuleaz* cu u,urin+*0 iar din punct de )edere calitati) este bine stabilizat. "intre procedeele de epurare aerob*0 filtrele biolo ice se impun pentru c* acestea0 ?n eneral0 necesit* consumuri mai reduse de ener ie ?n compara+ie cu procedeul cu n*mol acti)e ?n condi+iile epur*rii unor ape uzate mai pu+in ?nc*rcate0 cum sunt cele rezultate dup* treapta ?nt@i de epurare biolo ic*. "in cauza eficien+ei relati)e reduse ce se poate ob+ine ,i a dificult*+ilor ?nt@mpinate ?n e3ploatare0 ?n cazul fabricilor de bere sunt preferabile procedeele anaerobe0 care0 22

?n condi+iile date0 ?n care apele uzate au temperaturi de peste 29;&0 pot constitui ,i resurse de ener ie con)en+ional*.

BIBLIO$RAFIE
&. 'mpactul proceselor tehnolo(ice asupra mediului, A$ramiuc M. , )ditura *'+),S'-./'' S !)A+A 0. http:11facultate.re(ieli$e.ro1proiecte1ecolo(ie1metode-biotehnolo(icede-reciclare-a-produselor-reziduale-din-industria-berii-23454.html 6. !78'*A, 9)7,9'A*A, -):*7;79'' 9)*),A;) # ! ,S, 03&3-03&& 4. http:11conspecte.com1Merceolo(ia-marfurilor-alimentare1buturilealcoolice-si-nealcoolice.html <. http:11===.scribd.com1doc14<3>&24&1obtinerea-berii ?. http:11===.scribd.com1doc1?26<44641-ehno(ia-@abricarii-Berii 2. http:11===.coolinaria.ro1a1&3>21!um-se-prepara-berea.html 5. http:11===.scribd.com1doc12540&?>1Bere-Pasteurizate

2(

2)