UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII ”ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE

SPECIALIZAREA: CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

ADITIVI ȘI INGREDIENTE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

PREPARATE ENZIMATICE ȘI CULTURI DE MICROORGANISME FOLOSITE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Coordonator științific : Studenți:

Șef lucrări dr.
• CUPRINS
1.DEFINIȚII
2.CLASIFICĂRI ȘI UTILIZĂRI
3.CERCETĂRI PRIVIND
OBȚINEREA,UTILIZAREA ADITIVILOR
4.LIMITĂRI ÎN UTILIZARE
5.CURIOZITĂȚI
6.ETICHETE
BIBLIOGRAFIE
 1. DEFINIȚII

Enzima este un compus organic de natură proteică, prezent în celule vii, care catalizează procesele de sinteză și degradare din
organismele animalelor, plantelor și microorganismelor, producând și păstrând energie (DEX).

Biocalizatorii sunt reprezentați de preparate enzimatice care se pot obține din:țesuturi vegetale, țesuturi animale,
microorganisme(bacterii, drojdii, mucegaiuri).(Banu C.,2010)

Enzimele sunt molecule proteice care sunt prezente în toate ființele vii. Ele accelerează reacțiile chimice, în multe cazuri
crescând viteza de reacție de milioane de ori. Ele sunt adăugate în mod normal pentru a îndeplini o funcție tehnologică în
fabricarea, prelucrarea, prepararea și tratarea alimentelor (EFSA)..

Microorganismele: Nume dat organismelor microscopice animale și vegetale (DEX).

Culturile starter sunt o componentă esențială a aproape tuturor alimentelor fermentate produse comercial. Culturile constau din
microorganisme care sunt inoculate direct în materialele alimentare pentru a produce modificări dorite în produsul finit.
Aceste modificări pot include o conservare îmbunătățită, o valoare nutritivă îmbunătățită, calități senzoriale modificate și o
valoare economică crescută. Deși multe alimente fermentate pot fi făcute fără o cultură starter, adăugarea de microorganisme
concentrate, sub forma unei culturi starter, oferă o bază pentru asigurarea faptului că produsele sunt fabricate într-un proces
tehnologic consecvent, cu calități consistente ale produsului.(Sciencedirect)
2. CLASIFICĂRI ȘI UTILIZĂRI

CLASIFICĂRI

Conform Uniunii Internaționale de Biochimie (IUB) enzimele ca atare sunt clasificate in șase clase principale, pe baza
specificității de substrat a acceptorului utilizat . Cele șase clase principale de enzime sunt următoarele:

1.oxidoreductazele - catalizează reacții de oxidoreducere prin transfer de hidrogen sau prin transfer de electroni;
2.transferazele - catalizează reacții de transfer a unor grupări (resturi de molecule) de pe un substrat pe altul;
3.hidrolazele - catalizează reacții de hidroliză a diferitelor substanțe;
4.liazele - catalizează reacții de degradare;
5.Izomerazele - catalizează reacții de izomerizare;
6.Ligaze - catalizează reacții de sinteză;

În industria alimentară, de regulă, nu se utilizează enzime pure ci preparate enzimatice care au o anumită activitate dominantă,
dar pot avea si activități enzimatice secundare.
Această situație se întâlnește mai ales la preparatele enzimatice de origine microbiană. Preparatele enzimatice folosite în industria
alimentară aparțin claselor:
I. Oxidoreductaze - glucozoxidaza, acidascorbicoxidaza, catalaza, peroxidaza;
II. Hidrolaze - lipaza, amilaza, celulaza, maltaza, lactaza, invertaza, pepsină, tripsină;
UTILIZĂRI ALE PREPARATELOR ENZIMATICE

Principalele domenii ale industriei alimentare în care se utilizează preparatele enzimatice sunt cele în care se fabrică amidon,
bere, spirt, sucuri de fructe, lapte, produse de panificație, carne-pește, vin, etc (Tabelul 1 ).
 Tabelul 1

Domeniu de utilizare   Scopul utilizării   Enzime utilizate

      preparatelor enzimatice    

Industria amidonului   Dextrinizarea amidonului ἀ-amilază  

      Obținerea siropurilor de fructoză glucozoizomerază
Industria berii Reglarea cantității si calității substanțelor cu azot Proteaze  
    Creșterea gradului de fermentare a berii Amiloglucozidază
Industria sucurilor   Scăderea vâscozității sucului Pectinază  

de fructe si legume   Îmbunătațirea culorii sucurilor Pectinază  

      Limpezirea Sucurilor   Pectinază  

    Dezvoltarea aromei pâinii si albirea miezului Lipoxigenază

Industria panificației Accelerarea fermentației aluaturilor ἀ-amilază  

    Scăderea timpului de frământare a aluatului Proteaze  
    Mărimea volumului păinii și înbunatățirea texturii Lipoxigenază

Industria laptelui   Coagularea laptelui   Proteaze specifice

      Maturarea brânzeturilor Proteaze,lipaze
 Utilizări ale culturilor starter

Microorganismele sub formă de culturi starter sunt utilizate în industria alimentară pentru:
-realizarea de produse fermentate (produse lactate acide, brânzeturi, preparate din carne crude, produse tradiționale de origine
vegetală), în acest caz produsele alimentare respective se consumă împreună cu celulele vii;
-realizarea de produse fermentate de tipul berii, vinului, oțetului care se consumă după îndepărtarea celulelor vii;
-obținerea de biomasă, cum ar fi drojdia de panificație;
-obținerea de enzime;

Preparate enzimatice folosite în industria amidonului

În industria amidonului, preparatele enzimatice sunt folosite pentru lichefierea-dextrinizarea amidonului în vederea obținerii
hidrolizatelor de amidon, din care, tot pe cale enzimatică se poate obține glucoză, sirop de glucoză prin folosirea enzimelor de
zaharificare, respectiv izosiropuri prin folosirea glucozizomerazei.
Pentru lichefierea-dextrinizarea suspensiei de amidon se folosesc preparate de ἀ-amilază

Preparate enzimatice și culturi starter folosite în industria berii:

În industria berii preparatele enzimatice exogene se folosesc în următoarele cazuri:
-la brasajul cu nemalțificate (orz, porumb, orez);
-la fermentarea primară în vederea: hidrolizei urmelor de amidon, creșterea gradului de fermentare; îmbunătățirea filtrabilității
berii;
-la fermentarea secundară-maturare pentru:îndepărtarea componentelor care produc în bere trubul coloidal (amidon, proteine,
polifenoli); îndepărtarea oxigenului
În ceea ce privește culturi de drojdii pentru fermentație, acestea se obțin în fabricile de bere pornind de la un inocul de drojdie
pură de fermentație superioară(Saccharomyces cerevisiae) sau inferioară (Saccharomyces uvarum)

Preparate enzimatice și culturi starter folosite în industria sucurilor

În industria sucurilor de fructe și legume se folosesc preparate enzimatice pectolitice care să asigure:
-creșterea randamentului în suc la presare;
-ușurarea clarificării (limpezirii);
-facilitarea filtrării (reducerea vâscozității);
-recuperarea uleiului esențial din coaja citricelor;

Culturile starter de bacterii lactice pot fi utilizate cel puțin pentru demararea fermentației lactice, astfel încât să nu permită
dezvoltarea microorganismelor din grupa bacteriilor (Aerobacter, Pseudomonas, Escherichia), alături de bacteriile lactice
heterofermentative de contaminare spontană care sunt prezente pe produsele alimentare pe produsele vegetale (varză,
castraveți, gogonele, măsline verzi) și care acționează în prima parte de inițiere a fermentației lactice,. În prezența culturilor
starter de bacterii lactice se intră mai rapid in faza de fermentație primară (principală), care este dominată de bacterii lactice
homofermentative. Culturile starter utilizate la fermentarea produselor vegetale sunt prezentate în Tabelul 2:

Produsul la
care se
Cultura starter     utilizează  
L.plantarum+L.cellobiosus morcovi, castraveți, sfeclă, varză albă
Pediococcus cerevisiae+L.plantarum morcovi castraveți  
Leuconostoc mesenteroides morcovi, castraveți, varză albă
L.plantarum+Bifidobacterium b. morcovi, castraveți  
Preparate enzimatice și culturi starter folosite în industria panificației
Preparatele enzimatice se utilizează în industria panificației pentru:
-accelerarea maturizării făinurilor proaspăt măcinate;
-standardizarea conținutului de ἀ-amilază din făină;
-condiționarea aluatului;

Culturile starter de microorganisme folosite în panificație se referă la:

-drojdia de panificație (Sacch.Cerevisiae)
-culturi starter de bacterii lactice, formate din Lactobacillus Delbrueklii sau Lactobacillus plantarum;

Preparate enzimatice și culturi starter folosite în industria vinului:

Pentru industria vinurilor, preparatele enzimatice se folosesc în următoarele scopuri:

-tratamentul strugurilor zdrobiți (mustuielii) în vederea îmbunătățirii randamentului în must, respectiv pentru extracția mai
avansată a substanțelor de aromă și culoare din struguri (pielița și pulpa);
-falicitarea limpezirii și, respectiv , a filtrării în diferite faze de fabricație a vinului
Se folosesc pectinaze, celulaze-pentru tratamentul mustuielii din struguri roșii și albi, facilitează extracția mustului, precum și a
substanțelor de aromă și culoare din pieliță.
Din culturile starter de drojdii folosite în vinificație se utilizează în general drojdiile de tipul Saccharomyces
Cerevisiae,Saccaromyces bayanus.
Preparate enzimatice și culturi starter folosite în industria cărnii

În general, legislațiile naționale permit numai folosirea preparatelor enzimatice de origine vegetală-papaină, bromelină (produc
frăgezime)
Culturile starter concentrate de bacterii folosite în industria cărnii pot fi formate din bacterii lactice (L.plantarum,L. pentosus),
stafilococi(Staph.carnosus, Staph.xilosus).
Culturile starter de stafilococi sunt recomandate la maturarea lentă a salamurilor crude, unde se realizează o scădere lentă a pH-
ului si consistența produsului se realizează în timp.
Culturile starter de lactobacili se utilizează la maturarea rapidă a salamurilor crude, în care realizarea consistenței merge
paralel cu acidifierea.

În ceea ce privește culturile starter de spori de mucegai folosite în industria cărnii, acestea sunt realizate din spori de
Penicilinium nalgiovensis, care se utilizează la fabricarea salamurilor crude cu miceliu alb la suprafață.
 Preparate enzimatice și culturi starter în industria laptelui:
În principal, preparatele enzimatice se folosesc la coagularea laptelui destinat fabricării brânzeturilor.
Preparate enzimatice folosite la coagularea laptelui:
-cheag(principiu activ-chimozină)
-pepsină

În ceea ce privește culturile starter de bacterii lactice, pentru industria laptelui acestea pot fi clasificate în:
-culturi starter mezofile-Lactocococcus
- culturi starter termofile -Lactobacillus, Streptococcus, Bifidobacterium;

În afară de culturile starter de bacterii lactice, în industria laptelui se mai folosesc culturi starter de spori de mucegai , pentru
brânzeturile cu pastă albastră (Penicillium roqueforti) și pentru brânzeturile cu mucegai la suprafață(Penicillium camemberti)
 3 CERCETĂRI PRIVIND OBȚINEREA,UTILIZAREA ADITIVILOR
1.Efectul folosirii pectinazelor și celulazelor asupra proprietăților fizice, chimice și
antioxidante ale sucului de afine (Muhammad Siddiq, Kirk D. Dolan, Penelope Perkins-Veazie , Julie K. Collins- LWT - Food
Science and Technology)

Fructul de afine, bogat în antociani, polifenoli și activitate antioxidantă, nu a fost exploatat pe deplin pentru prelucrare în
suc. Obiectivul acestui studiu a fost de a investiga efectul enzimelor comerciale de extracție a sucului (Cellubrix, Pectinex
Ultra SPL și Crystalzyme) asupra producției de suc, solide solubile totale, claritatea sucului, profilul zaharurilor, antocianii
totali, fenolii totali și activitate antioxidantă.

Alegerea acestor enzimele s-a bazat pe activitățile lor respective pentru maximizarea randamentului de suc obtinut: Pectinex,
un cocktail de pectinaze, descompune pectina; Cellubrix,
o celulază, maximizează randamentul prin înmuierea pielii fructelor; și Crystalzyme descompune selectiv pectina și
polizaharidele complexe.
Maceratul încălzit a fost lăsat să se răcească la temperaturi sub 50 °C, înainte ca enzimele să fie adăugate separat într-un
raport de 0,15 ml/kg. După menținerea timp de două ore la 45 ± 2 °C pentru ca enzimele de extracție să funcționeze, sucul
a fost extras folosind un grătar și presă de pânză. Sucul presat a fost în cele din urmă filtrat printr-o plasă fină și cârpă de
nailon pentru a îndepărta orice reziduuri de fructe. Un total de patru loturi au fost procesate, unul ca martor (macerat
fierbinte, fără enzime adăugate) și trei tratamente folosind enzime comerciale: Cellubrix, Pectinex Ultra SPL și
Crystalzyme).
Rezultate:

Cantitatea de suc extrasă și claritatea

Tratamentul maceratului de fructe de afine cu diferite enzime de extragere a sucului a dus la producții de suc semnificativ
variabile. Cel mai mare randament de suc de 87,29 ml/100 g a fost obținut cu Pectinex, urmat de Crystalzyme ; ambele enzime
pectinolitice au avut un randament similar și nu au fost semnificativ diferite cu un randament mediu de 87,10 mL/100 g.
Utilizarea Cellubrix, care are doar activitate celulazică, a produs în mod semnificativ mai puțin suc decât celelalte două enzime.
Cel mai mic randament de suc de 79,45 mL/100 g a fost observată în proba martor în care nu există enzime.
Tratamentul cu Crystalzyme a dus la cea mai mare claritate a sucului (55,10%), în timp ce proba martor a avut cea mai scăzută
claritate a sucului(33,05%).

Proba martor a produs cea mai mare cantitate de tescovină (16,08 g/100 g), din cauza lipsei de descompunere enzimatică a
matricei celulozei și a pectinei. Proba martor a avut, de asemenea, cea mai mare pierdere prin extracție de 4,49 g/100 g,
comparativ cu pierderea de 0,92–1,77 g/100 g din maceratele tratate cu enzime.

pH suc, solide solubile totale

Rezultatele pH-ului sucului, solide solubile totale.
pH-ul sucului de afine extras a variat de la 3,01 la 3,08 fiind puțin mai mare pentru sucul din tratamentul Cellubrix. Nu au existat
diferențe în conținutul total de solide solubile (7,41–7,44º Brix).observate printre probele de suc de la martor și cele trei
macerate tratate cu enzime.
 Profilul zaharurilor
Nu există diferențe în conținutul total de zahăr, care a variat de la 4,76 la 5,15 g/100, ce s-au găsit printre sucurile din cele trei
tratamente enzimatice si proba martor.

Antociani totali, fenoli totali și activitate antioxidantă

Antocianii totali al sucului din maceratele tratate cu enzime au fost semnificativ mai mari (11,39–12,78 mg/100 ml) decât proba
martor (9,60 mg/100 ml).Cea mai mare cantitate a fost observată în sucul din maceratul tratat cu Pectinex, care a fost
semnificativ mai mare decât celelalte două tratate cu enzime. Antocianii totali din tescovină, un produs secundar de extracție a
sucului, au fost de 7,5–12,1 ori mai mari decât mostrele de suc extrase;nu au existat diferențe semnificative între proba martor și
cele trei macerate tratate cu enzime

Spre deosebire de efectul pozitiv al enzimelor de extracție asupra antocianilor totali, nu s-au observat diferențe pentru fenolii
totali (96-89-101,30 mg /100 mL) și valori ale activității antioxidante (3,87-3,97 μmol /100 mL) între sucul de la mostra de control
și maceratele trate cu enzime. Chaovanalikit și Wrolstad (2004) au sugerat că, în comparație cu pulpa fructelor, coaja afinelor, care
formează o parte majoră a deșeurilor de procesare a sucului sau din tescovină, ar putea fi o sursă potențială pentru dezvoltarea
nutraceuticelor și extractia naturala de antioxidanti. Prin urmare, tescovină de afine ar putea fi uscată ca ingredient antioxidant
pentru o mare varietate de aplicații alimentare pentru a îmbunătăți proprietățile benefice pentru sănătate ale produselor
alimentare.
Concluzii

Lucrarea de față a studiat efectul pectinazelor si celulazelor asupra proprietăților fizico-chimice și antioxidante ale sucului de
afine extras. În general, tratamentul enzimatic al maceratul de fructe înainte de extragerea sucului a avut un impact pozitiv asupra
majorității proprietăților studiate. De exemplu, producția de suc și totalul de antociani s-au îmbunătățit cu 4,94–9,87% și,
respectiv, 14,64–33,13%.

Dintre cele trei enzime folosite, Pectinex a dat rezultate mai bune, în special asupra producției mai mare de suc și antociani.
Indiferent de tratamentul cu enzime, în comparație cu sucul de afine, tescovină s-a dovedit a avea un conținut semnificativ mai
mare de antociani totali, fenoli totali și activitatea antioxidantă, care a fost, în medie, de 9,84;6,40 respectiv 3,51 ori mai mare.

Astfel, tescovina de afine ar putea să fie uscată într-un ingredient stabil la raft pentru aplicare într-o varietate de produse
alimentare pentru a oferi beneficii suplimentare pentru sănătate. Sucul de afine oferă alegerea alimentară sănătoasă pentru
consumatori și din procesarea sucului, deșeurile ar putea fi o sursă potențială de coloranți alimentari naturali, aplicații
nutraceutice și antioxidanți naturali.
2.Progrese nutriționale,tehnologice și de mediu în utilizarea enzimelor în produsele din carne
Folosirea transglutaminazei în produsele din carne
-Anne y Castro Marques, Mario Roberto Marostica Jr., and Glaucia Maria Pastore

Transglutaminaza (TGase) este o enzimă cu capacitatea de a îmbunătățește caracteristicile funcționale ale proteinelor cum ar fi
textură, aromă și termen de valabilitate. TGase a atras inițial interesul datorită capacităţii sale de a reconstitui bucăţi mici de
carne într-o friptură.
Poate adera la suprafețele de lipire ale alimentelor cum ar fi carnea, peștele, ouăle și legumele ca strat subțire și prezintă o
aderență puternică în cantități mici.
TGase este distribuită pe scară largă printre mamifere, plante, nevertebrate, amfibieni, pești, păsări și microorganisme, dar costul
extrem de ridicat al transglutaminazei de origine animală a împiedicat aplicarea sa mai largă și a inițiat eforturi pentru a găsi o
enzimă de origine microbiană. Producția industrială de transglutaminază se face în principal dintr-o variantă de
Streptoverticillium mobaraense (și anume MTGase).
TGase a fost aplicat pe scară largă în produsele din carne, cum ar fi cârnații de pui și carne de vită, șuncă, doner kebab,
frankfurters, pește, etc.
O proprietate funcțională importantă a transglutaminazei este capacitatea de a induce gelificarea alimentelor din carne.TGase
catalizează interconexiunile a miofibrilelor, îmbunătățește elasticitatea gelului proteinei din carne, și formează o rețea proteină-
roteină. Forța gelului este mărită prin tratament termic ulterior acţiunii TGase.
Herrero şi colab. a determinat efectul adăugării diferitelor niveluri de MTGaze la sistemele de carne (emulsie de carne la 0,0%,
0,05% și 0,10%). Această adăugare a produs o creștere semnificativă a durității, elasticității și coeziunii. Datele au relevat
modificări structurale secundare ale proteinelor din carne datorită acțiunii MTGasei;
Carballo și colab. a analizat efectul sistemelor transglutaminazei/sodiului - cazeinat (MTGase/SC-1,5 g/100 g) pe caracteristicile
aluatului de carne în prezența NaCl (1,5 g/100 g) și tripolifosfat de sodiu (0,5 g/100 g) pentru carne de porc, pui, și miel. Produse
care combină săruri și MTGase/SC au avut duritate și mestecabilitate mai mare. în funcție de sursa de carne. Au concluzionat că
transglutaminaza cu cazeinatul formează un sol vâscos care ar putea acționa ca un adeziv pentru a lega bucățile de carne
restructurate împreună.

Colmenero și colab. a observat că combinația de TGază cu cazeinat, sau KCl (clorură de potasiu) a condus la frankfurters mai tari,
mai elastici și cu o mestecabilitate mai bună, cu mai bune proprietăți de legare a apei și a grăsimilor (stabilitatea emulsiei si
pierderi de gătit) decât cele realizate numai cu TGase. Potrivit autorilor , cazeinatul s-a dovedit a fi un substrat bun pentru
TGase, facilitând legăturile încrucișate și promovând formarea unei matrice de gel mult mai stabilă în timpul încălzirii.

Din cauza numeroaselor aplicații promițătoare ale modificării catalizate de MTGase proteinelor alimentare, atenția ar trebui să
se concentreze asupra valorii nutriționale a proteinelor încrucisate rezultate. Este evident că MTGase modificată și proteinele
native diferă numai în ceea ce privește legăturile de lizină, iar restul sunt la fel. Proteinele incrucisate pot fi absorbite cu
ușurință în organism.
 4.LIMITĂRI ÎN UTILIZARE

Numai enzimele care figurează pe lista UE pot fi comercializate și utilizate în produsele alimentare .Enzimele autorizate nu
trebuie să prezinte pericol pentru sănătatea umană și să nu inducă în eroare consumatorii.
Lista enzimelor autorizate conține detalii privind denumirea enzimei și alte informații relevante, produsele alimentare în
care poate fi adăugată enzima, eventuale restricții sau cerințe specifice.

Preparatele enzimatice folosite în industria alimentară trebuie produse în condiții de bune practici de fabricare a
produselor alimentare, iar prin utilizarea lor să nu se ajungă la o creștere a numărului total de germeni (NTG) și la
creșterea conținutului în săruri peste limitele admise pentru un anumit produs alimentar luat în considerare.

În cazul utilizării microorganismelor ca surse de enzime pentru industria alimentară, selectarea acestora se va face luându-
se în seamă o serie de criterii cum sunt următoarele: să nu manifeste putere patogenă și să nu producă toxine
(endo-,exotoxine, sau micotoxine), să nu manifeste activitate antibiotică sau potențial alergenă și să producă cu precădere
și în cantități mari complexul enzimatic dorit, pe medii de cultură ieftine și în condiții avantajoase.
 5.CURIOZITĂȚI

Diastaza (diastaza sau amilaza) se referă la un grup de enzime de origine salivară sau pancreatică, enzime
care descompun amidonul în structuri mai simple (maltoza si dextrine).
A fost prima enzima descoperită, fiind extrasă in anul 1833 din malț, motiv pentru care mai este cunoscuta
si drept “enzima orzului”.

Dr. Edward Howell, medic si pionier in cercetarea enzimelor, denumea enzimele "scânteia vietii". Enzimele
au un rol de "catalizator", adica de a accelera reactiile biochimice din organismul nostru, avand rolul de "a
controla procesele vitale din organism".

Cheagul este extras din mucoasa interioară a stomacului mamiferelor și, cel mai frecvent, din stomacul al
patrulea al vițeilor tineri.

Iaurtul datează din anii 5.000 – 6.000 î.Hr., vremuri în care ciobanii de atunci cărau laptele în recipiente
create din stomacul animalelor. Laptele păstrat astfel se închega și se transforma în iaurtul fără de care
mulți dintre noi nu și-ar putea închipui în ziua de azi micul dejun.

Cheagul produs prin inginerie genetică e derivat din plante care au fost injectate cu gene de vacă.
 6.ETICHETE

Pâine Pambac cu tărâțe de grâu-drojdie de panificație Salam de Sibiu-cultură starter de mucegai

nobil(Pen.Nalgiovensis)
Bere Guinness-cultură de drojdii din genul Saccharommices

Branză albastră daneză-cheag(chimozină),culturi lactice și

cultură de Pen.Roqueforti

Kefir Kalinka-culturi lactice

 BIBLIOGRAFIE

1.Banu C. și colab.,2010,Aplicații ale aditivilor și ingredientelor în industria alimentară. Ed. ASAB, București
2. 2. https://dexonline.ro/
3. https://diez.md/2014/04/12/10-curiozitati-despre-iaurt/
4. https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/food-enzymes
5. https://www.fooducate.com/community/post/Rennet-10-Things-You-Must-Know-It-s-in-your-cheese/57A33936-83D4-E661-
409D-826437A4DF15
6. https://www.phyto-sapiens.ro/blog/de-ce-enzimele-dr-wolz-sustin-viata.html
7.https://www.sciencedirect.com/search?qs=Effect%20of%20pectinolytic%20and%20cellulytic%20enzymes%20on%20the
%20physical%2C%20chemical%2C%20and%20antioxidant%20properties%20of%20blueberry
8. https://www.sciencedirect.com/topics/food-science/starter-culture
9. https://www.secom.ro/glosar/diastaza