Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vacă cu vițel
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Ordin: Artiodactyla
Subordin: Ruminantia
Familie: Bovidae
Subfamilie: Bovinae
Gen: Bos
Modifică text
Cuprins
1Descrierea speciei
2Hrănirea
3Înmulțirea
4Vita în religie și folclor
5Utilizări în economie
o 5.1În România
5.1.1Până în 1989
5.1.2Perioada 1989 - 2003
6Rase de vaci
o 6.1Autohtone
o 6.2Străine
7Imagini cu diferite rase de vaci
8Boli
9Note
10Vezi și
11Legături externe
Descrierea speciei
Vaca are corpul acoperit cu păr scurt, culoarea variind după rasă. Capul are un bot lung
cu buze umede, pe ele găsindu-se nările. Animalul are urechi mobile și ochii mari. De
gât atarna o cută de piele numita salbă. Coarnele nu sunt goale pe dinăuntru, ci au un
"cep" osos bine vascularizat.
Trunchiul voluminos se termină cu o coadă lungă, cu peri în vârf. Pe partea ventrală se
găsește o mamelă cu patru mameloane. Fiecare picior se termină cu două degete
învelite în formațiuni cornoase numite ongloane, care le protejează. Vaca are pe
maxilarul inferior 6 dinți: 2 incisivi 2 mijlocași și 2 laturași lați - tăioși, îndreptați oblic
înainte; pe maxilarul superior ei lipsesc, partea anterioară a acestuia fiind acoperită cu o
lamă cornoasă. Urmează un loc gol numit bară (caninii lipsesc). Măselele au pe
suprafața lor creste de smalț în formă de semilună.
Hrănirea
Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf, ciur, foios și cheag. Această alcătuire
specifică reprezintă o adaptare la hrana cu un procent ridicat de celuloză, din masa
vegetală păscută și înghițită repede.Burduful, voluminos, are o capacitate de până la 90
de litri; în el se depozitează iarba. Ciurul are pereții cu aspect de faguri asemănător cu o
rețea, de unde și denumirea. Foiosul are pereții cu pliuri, iar în cheag care ar fi omologul
stomacului cunoscut de noi, se produce sucul digestiv.
Când paște vaca apucă iarba cu buzele, o strânge cu limba într-un mănunchi și, o
retează cu incisivii care se sprijină pe lama cornoasă. Iarba se adună în burduf. Când
acesta se umple, vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege; ea este un
ierbivor rumegător. Iarba revine sub formă de bol din ciur în gură, unde este bine
mestecată și rumegată, prin mișcările mandibulei la stânga și la dreapta. Iarba
mestecată și îmbibată cu salivă trece de data aceasta în rețea, foios și de aici în cheag,
unde se continuă digestia care se termină în rectum (unde se formează balega, aceasta
folosind ca îngrășământ natural, iar în țările tropicale ca tencuială sau combustibil).
Înmulțirea
O dată pe an vaca dă naștere unui vițel, pe care îl hrănește cu lapte produs de mamele.
Vaca este frecvent menționată în Coran. A doua și cea mai lungă sură din Coran este
intitulată Al-Baqara (Vaca). Din cele 286 de versuri ale surei, șapte menționează vaci
(Al Baqarah 67–73).[1][2] Numele capitolului respectiv face trimitere la Moise, care-și
sfătuiește poporul să sacrifice o vacă pentru a învia un bărbat ucis de un necunoscut. [3]
Veneația vitei reprezintă o parte a identității în comunitatea hindusă, în special de la
sfârșitul secolului XIX. Uciderea vacilor (inclusiv tauri, boi sau viței) este interzisă prin
lege în câteva state ale Uniunii Indiene. Restaurantele McDonald's din India nu servesc
hamburgeri de vită. În timpul domniei maharajahului Ranjit Singh, uciderea vacilor era
pedepsită cu moartea.
Vaca reprezintă, de asemenea, un animal simbol în Zodiacul european și cel chinezesc.
Utilizări în economie
În România
Există 1,19 milioane de exploatații cu 1,73 milioane vaci și junici, cu o medie de 1,46
vaci / exploatație. 98% din exploatații sunt în cadrul sectorului privat.
Până în 1989
Perioada 1989 - 2003
După 1989 sectorul creșterii taurinelor s-a schimbat dramatic, atât în structură cât și în
număr de animale. Numărul mare de taurine de aproximativ 6,2 milioane capete, din
care 2,45 milioane (39%) erau vaci și juninci, a scăzut continuu. În 2003 erau în total
2,8 milioane taurine cu 1,75 milioane vaci și juninci (62,3 %).