Pașalâc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Pașalâk (în turcă pașalık) este numele uneia dintre Subdiviziunilor Imperiului Otoman.
Termenul derivă din pașa, denotând calitatea, funcția sau jurisdicția unui pașă sau
teritoriul administrat de acesta.
În sursele europene, termenul „pașalâc” se referă în general la eyalet.[1]

Cuprins

 1Guvern
 2Hartă
 3Vezi și
 4Note
 5Legături externe

Guvern[modificare | modificare sursă]
A fost aplicat sistemul timar, cum ar fi Abisinia, Alger, Egipt, Bagdad, Basra și Lahsa,
care erau mai autonome decât celelalte. În loc să strângă veniturile provinciale prin
intermediul spahiu, beglerbegi a transferat sume anuale fixe la Istanbul, cunoscută sub
numele de salyane.[2]
Până în 1500, cele patru eialete centrale ale Imperiului, Rumelia, Anatolia, Rum și
Karaman, erau sub stăpânire directă. Țara Românească, Moldova și Hanatul Crimeii,
teritorii pe care Mehmed al II-lea le-a adus sub suzeranitatea sa, au rămas în controlul
dinastiilor autohtone tributare Sultanului. La fel și Regatul Ungariei a procedat
după Bătălia de la Mohács (1526).[3]

Hartă[modificare | modificare sursă]
 Algiers
Egypt
Habesh
Tripolitania
Tunis
Adana
Aidin
Anatolia
Ankara
Diyâr-ı Bekr
 Dulkadir
Erzurum
Hüdavendigâr
Karaman
Karasi
Kars
Kastamonu
Rûm
Trebizond
Van
Aleppo
Baghdad
Basra
Cyprus
Damascus
Lahsa
Mosul
Rakka
Samtskhe
Sharazor
Sidon
Tripoli
Yemen
Adrianople
Bosnia
Budin
Crete
Egir
Herzegovina
Kanije
Kefe
Monastir
Morea
Niš
Yanina
Podolia
Rumelia
Salonica
Silistra
Temeșvar
Uyvar
Varat
Vidin
Zigetvar

Vezi și[modificare | modificare sursă]
 Raia
 Sangeac