Medias o capitala a vinurilor transilvane

MAY 2ND
Posted by admin in diverse
No comments

prima poza: intrare in Crama fermei Trei stejari Medias-Dafora

Turism
a doua poza: comentatorul si criticul de vin Anghel Mihai Petre Legatul
Iasi al OEVE

prima poza: de la stanga la dreapta: Feri Teglas Director Marketing

Dafora Turism, Oenologul Cramei Dl.Bleahu si Anghel Mihai Petre

a doua poza: imagini din crama

prima poza: imagini din crama

In vechime, oamenii pretuiau licoarea oferita cu generozitate de strugurii
aurii. Cavalerii Cetatii au cerut breslei aurarilor slefuirea a trei generosi
struguri de aur pe care i-au pastrat cu strasnicie in adancurile burgului.
Legenda spune ca multi temerari s-au incumetat sa caute pretioasa
comoara. Unii au ratacit in cautari desarte, altii au gasit raspunsul
cultivand struguri adevarati care le-au generat bogatie, faima si
bunastare.
Emblema orasului Medias contine un ciorchine de strugure si o mana de
Om. Mana ce strajuieste alaturi de struguri este menita a apara acest
tezaur peste timp. Unii considera ca arata directia spre un traseu initiatic
misterios sau poate chiar catre locul unde sunt ascunsi strugurii de aur.
Cert este ca strugurii au ramas simbolul Mediasului regasindu-se si
astazi pe multe case din cetate.
Strugurii de aur din Medias sunt mentionati si in paginile romanului
Dracula. Scriitorul irlandez Bram Stoker mentioneaza ca, la nunta
contelui valah, vinul a fost cel auriu de Medias (astazi AURIU DE
MEDIAS este produs in podgoria de 80 ha de la Atel-Richis proprietari
actorul Florin Calinescu si Dan Fulea). Tot aici se produce si
Neuburgher un sortiment de vin rezultat din incrucisarea naturala de
Pinot Blanc si Silvaner Verde).

Mediasul si mprejurimile lui au fost si sunt cunoscute datorita faimei

vinurilor vechi de Tarnave, zona fiind supranumita in vechime Tara
Vinului sau Weinland, asa cum apare in harta umanistului Johannes
Honterus (sec. XVI).
Daca ajungi in centrul Mediasului este pacat sa nu poposesti la
Restaurantul Hotel Traube (Strugure), daca nu pentru ciorba de tarhon pe
care o recomand, macar pentru istoria interesanta a acestei cladiri
construita in anul 1800 si a carei folosinta si denumire dateaza de secole.
Interlocutor extrem de amabil este Feri Teglas-Director de Marketing al
Dafora Turism de care apartine acest deosebit complex hotelier. De
asememea alt obiectiv (apartine tot de Dafora Turism) este si Binder
Bubi. Aici te vei relaxa cu adevarat, vei savura mancaruri gustoase, vei fi
servit impecabil si vei fi tratat cu toata consideratia. In rest, e alegerea ta.
Totul este facut cu gust, pasiune si inspiratie.
De la camerele frumoase si odihnitoare, la restaurantul cu preparate
savuroase din ingrediente proaspat culese din ferma proprie, de la
piscina cu apa incalzita indiferent de sezon , masajele de relaxare si
procedurile de infrumusetare, totul este aici pentru ca tu si cei dragi sa
aveti o sedere de neuitat.
Poti exersa nestingherit la sala de fitness, poti face cateva ture de bazin
in piscina, poti face o plimbare pe jos sau cu bicicleta pana la Ferma Trei
Stejari din apropiere. Desfasurata pe o suprafata de 12 hectare si situata
la o distanta de doar 1 km fata de Hotelul BinderBubi, Ferma Trei Stejari
este in acelasi timp o destinatie turistica de vacanta, de week-end sau de
afaceri. Te vei bucura sa afli ca aici se cultiva 5 soiuri de vita de vie, ca
gradinile cu legume sunt principalii furnizori de hrana pentru oaspetii
nostri si chiar vei putea culege legumele cu mana ta, la fel cum te poti
desfata cu o plimbare sau o contemplare in mijlocul gradinilor de flori.
Totodata este o incursiune prin arhitectura si tradititiile populare prin
intermediul micului muzeu al satului in care sunt construite gospodarii
complete din diferite regiuni ale tarii, care te asteapta sa le explorezi, sa
te bucuri de prezenta animalelor domestice sau sa organizezi petreceri

campenesti atat pentru evenimente personale, cat si pentru evenimente

de afaceri.
Iazul, gradinile si viile sunt alte puncte de atractie pe care iti va face
placere sa le descoperi.
Cultul pentru soare si lumina este prezent la tot pasul n cetatea
Mediasului supranumita Cetatea Luminii. Sunt cateva mistere in Cetatea
Luminii:
Influentele masonice si viziunea ezoterica din Medias sustin posibilitatea
ca Cetatea Mediasului sa fi fost construita de francmasoni. Vizitand
cetatea vei intampina la tot pasul simboluri francmasonice: coloane,
trandafiri rosa-crucieni, octogoane, ochi incadrati in piramide, ciocan,
compas si echer, crisalida, iedera, macul. Unele strazi ce se desfasoara in
cetate se suprapun peste liniile pasilor pe care francmasonii le urmeaza
in ritualuri. Sunt foarte multe similitudini ntre Templul lui Solomon si
arhitectura cladirii liceului Roth construit in 1604: intrari, scari,
decoratiuni, interioare. Liceul are tot trei intrari asemenea templului.
Cladirea dispune de o sala imensa la etaj cu doua coloane, in capatul
carora, pe acoperis, sunt amplasate doua globuri, unul solar si celalalt
lunar. In masonerie, Templul lui Solomon este luat ca reper pentru
desfasurarea ritualurilor.
La fatada liceului se pot distinge cele trei simboluri specifice orasului:
Gemenii (care simbolizeaza lumina. Gemenii au rasarit din
Miazanoapte spre a aduce lumina, creand povestea trecerii de la
intuneric la lumina),Compasul si Echerul (simbol specific
francmasoneriei) si Strugurii de Aur (simbolul orasului)
Unul din cele 8 turnuri este Turnul Trompetilor si care a fost ridicat la
inceputul secolului al XV-lea, cam odata cu biserica. Apoi, oficialitatile
orasului au decis ca turnul sa fie naltat cu inca trei niveluri, pentru a
rivaliza cu turnul Sfntului Stefan din Viena. Inaltimea actuala a turnului
este de 68,5 metri si are deviatia de la verticala de 2,28 metri,
numarandu-se printre primele 10 constructii de acest gen din lume.

Alt obiectiv important este Casa Rosenaue si a fost construita dupa anul
1621 la sudul zidului exterior al castelului, in Stilul Renasterii
Transilvane. Casa Rosenauer nu este deschisa vizitelor publicului fiind
acum sediul firmei Dafora Turism. Noi am avut noroc fiind invitati de
gazdele noastre sa vizitam atat superbele interioare ale casei cat si
pivnita care duce catre fosta retea de tuneluri.
Am reusit totodata sa ajung si la casa memoriala Hermann Oberth,
nascut la Sibiu in 1894, fiind considerat unul dintre parintii astronauticii
mondiale. Pasionat in copilarie de cartile lui Jules Verne, Hermann
Oberth a construit primul model de racheta inca de la vrsta de 14 ani. In
anul 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa racheta cu combustibil
lichid, numita Kegeldse. Ulterior, la construirea primei rachete de mari
dimensiuni din lume de catre Wernher von Braun, numita A4, dar
cunoscuta astazi mai degraba sub numele V2, s-au folosit 95 dintre
inventiile si recomandarile lui Hermann Oberth.
Un oras extraordinar locuit de oameni extraordinari,speram ca in curand
aici pe aceste meleaguri incarcate de istorie sa avem un prim eveniment
al Ordinului Cavalerilor Vinului European.
Pescuit la Ferma Trei Stejari din Medias
11 august 2011
Va povesteam ca un anumit loc din Medias mi-a ramas la suflet. Este
vorba de Ferma Trei Stejari. De cum am vazut lacul de acolo va dati
seama ca m-am bucurat ca am in permanenta o undita in portbagaj.

Asadar si prin urmare, la orele matinale 6 fix ma intalnesc cu Cristi pe

holul hotelului BinderBubi Medias unde eram cazati. Mai mult
adormiti decat voiosi ca deh .. eram obositi dupa o zi de balaceala
in piscina si de spa, ne indreptam catre ferma situata la 1 km distanta.

Lacul nu-i mare ca suprafata si a fost creat pentru distractia clientilor

hotelului. Pe drum facem un mic check in si se constatat lipsa
porumbilor fierti din dotare (procurati cu o zi inainte de la Hanul
Greweln). Adica uitasem tocmai momeala.
Cale intoarsa. Sa fie zi cu ghinion? Oare?

Imediat am constata ca faza cu ghinionul nu tine aici. La cat peste este in

lacul de la ferma, nici daca nu vrei sa prinzi, tot prinzi. Si de la primul
lanseu a inceput recitalul.

Intr-o ora si jumatate m-am distrat cu peste 30 de ciortanici si carasi

intre 100g-500g rugandu-ma sa nu intep ceva mai mare ca sa nu-mi
strice distractia. Am avut si un dram de noroc cand am scapat ceva mai
mare ca alfel ramaneam fara singura linie. Oricum ma treceau emotiile
cand vedeam pe la suprafata apei submarine aproximate la 5 kg.

Prin aceleasi emotii a trecut si Cristi, avand in dotare o lanseta

imprumutata de la ferma.

Daca nu ar fi trebuit sa plecam #prinMediasulmeu cred ca uitam sa mai

plecam de pe balta.

Si la final un salut de ciortanica

Toti pestii s-au intors acasa.

Tot la ferm cine vrea se poate caza, dac vrea. Au 3 camere sseti cu
toate dotrile: TV, minibar, baie cu cabin de du i hidromasaj. Mai
mult, una dintre camere are o teras simpatic de pe care, dimineaa la
cafea, poi admira spectacolul naturii. Bun, ru cum o fi. Un aspect de
luat n calcul la un eventual tur al Romniei este c la aceast ferm este
amenajat o parcare special pentru rulote. ncap 7 rulote care pot fi
conectate la utilitile de care ai nevoie. Totui, cine vrea s se cazeze la
ferm tariful este de 130 lei pe noapte camera single i 170 lei pe
noapte camera dubl. Multicel dar locul merit.

Cadru natural

Municipiul Media este aezat n bazinul mijlociu al rului Trnava

Mare, la o distan de 39 km de Sighioara i 41 km de Blaj.
Un ora pitoresc n care se simte mbinarea dintre vechi i nou, cu o
alternan de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist i
neoclasic, la baroc i secession (Jugendstil). "Civitas Mediensis" i-a
conservat trecutul istoric n 17 turnuri i bastioane, ziduri multiseculare
nalte de peste 7 metri, 3 pori principale i 4 secundare de acces n
vechea cetate. Biserica fortificat Sfnta Margareta deine un ansamblu
valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indic fazele
lunii. Aceast biseric este important i pentru c aici a fost nchis
domnitorul rii Romneti, Vlad epe, n anul 1476, n urma unui
conflict cu regele Ungariei, Matia Corvinul. Tot aici principele
transilvnean tefan Bthory a fost ales n funcia de rege al Poloniei.
Centrul istoric al oraului Media apare ca un muzeu n aer liber.
Monumentele medievale din piaa castelului sunt unice n Transilvania.
Oraul are o vechime de peste 7 secole, fiind menionat pentru prima
dat, ntr-un document istoric n anul 1267, astfel fiind unul din cele mai
vechi orae ale Romniei. Printre obiectivele turistice, putem meniona
Turnul Croitorilor, Turnul Trompeilor, Turnul Clopotelor, Casa Schuller
(1588) Turnul Forkesch, Turnul Pietrarilor, Turnul Fierarilor. Complexul
Arhitectural Franciscan include biserica i mnstirea franciscan, care,
n jurul anului 1444, au fost construite de ordinul franciscan
(http://content.yudu.com/Library/A1v8z9/Geograful122011/resources/61
.htm). Complexul adpostete exponate de mare valoare: tezaurul de la
eica Mic, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramic popular.

n paginile romanului "Dracula", scriitorul irlandez Bram Stoker

menioneaz c, la nunta contelui valah, vinul a fost "cel auriu de
Media". Mediaul i mprejurimile lui sunt i azi cunoscute, dat fiind
faima vinurilor vechi de Trnave, simbol al stemei oraului, zona fiind
supranumit n vechime "ara Vinului" sau "Weinland", aa cum apare
n harta umanistului Johannes Honterus (sec. XVI).
Localitatea este asezata in bazinul mijlociu al raului Tarnava Mare, fiind
unul dintre cele mai vechi din Valea Tarnavelor. Un oras pitoresc in care
se simte imbinarea dintre vechi si nou, cu o alternanta de stiluri
arhitectonice, de la cel Gotic la Renascentist si Neoclasic, la Baroc,
Empire si Seccesion.
Civitas Mediensis si-a conservat trecutul istoric in 17 turnuri si
bastioane, ziduri multiseculare inalte de peste 7 metri, 3 porti principale
si 4 secundare de acces in vechea cetate. Centrul istoric al orasului
Medias, apare ca un muzeu in aer liber. Monumentele medievale din
piata castelului sunt unice in Transilvania.
Orasul are o vechime de peste 7 secole, fiind mentionat pentru prima
data, intr-un document istoric in anul 1267, astfel fiind unul din cele mai
vechi orase ale Romaniei.
Cu cei 65.000 de locuitori, Mediasul este unul din centrele economice
importante ale tarii, cu o industrie mare si moderna, cu cai de
comunicatii accesibile.
Judeul Sibiu face parte dintre judeele Transilvaniei i este aezat n
partea S-V a acesteia, n dreptul trectoarea Oltului de la Turnu-Rou.
infiarea pmntului. n partea S-V judeul se ntinde peste
povrniul munilor Cibinului, nali de peste 2000 m i terminai prin

poduri netede i foarte ntinse. Rurile care izvoresc din ei i-au

fragmentat n numeroase culmi, au mpins apa Cibinului (afluent al
Oltului) ctre N-E i au silit-o s sape n podiul care altdat ncepea
chiar de la poalele munilor. Astfel a luat natere aici o depresiune de
eroziune (depresiunea Sibiului). Dincolo de ea se ridic, pe dreapta apei
Cibinului, marginea podiului Transilvaniei, care n acest col al su, din
cuprinsul inutului Sibiu, se ridic de la circa 400 m, ct au dealurile din
depresiune, la peste 500 i chiar peste 600 m. n fine, prin partea sa de
S-E teritoriul judeului cuprinde i o bucat din munii Fgraului.
Clim i ape. n partea de munte clima este aspr i foarte umed.
Aflat sub influena muntelui, regiunea de podi i depresiunea de la
poalele acestuia are iernile destul de reci (-5 media lunii ianuarie), iar
verile nu prea calde (ntre 17 -18 temperatura medie a lunii iulie).
Precipitaiunile scad ns de la S ctre N.
Apele judeului : Cibinul, Sadul, Rul Prului (Hrtibaciul) etc., se
strng toate, direct sau indirect, n Olt.
Vegetaie. De la munte spre podi, deosebim urmtoarele asociaii
vegetale : punea alpin, foarte ntins mai sus de 1800 m, pdurea de
conifere, pdurea de fag (cu multe luminiuri n care se dezvolt bine
fneaa), pdurea de stejar pe cea mai mare parte a podiului. Pe cnd n
zona muntoas pdurile au fost n general cruate, n cuprinsul
depresiunii i al podiului ele au fost, n cea mai mare parte distruse. n
fine, n colul N-V al judeului se ntlnesc i asociaii de srturi.
Bogii minerale. Cea mai nsemnat bogie mineral a judeului este
sarea, care se gsete pe o zon larg, dezgolit de eroziune, la contactul
ntre munte i podi, deci n cuprinsul depresiunii (Ocna Sibiului).

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/sibiu/

Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transivaniei, pe raul Cibin

(4547 Nord si 2405' Sud), relativ apropiat de centrul geografic al
Romaniei. Orasul se afla in proximitatea Muntilor Fagaras (aprox. 20
km), al Munilor Cindrel (aprox. 12 km) i Lotrului (aprox. 15 km), care
marginesc depresiunea Cibinului in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se
intinde in prezent pe o suprafata de 12.164 hectare.
Este asezat n depresiunea Cibinului, ntr-o zona de cmpie piemontana
colinara cu terase ale rului Cibin, care o dreneaza. n apropierea
muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa
15 km), care marginesc depresiunea n partea de sud-vest. n nord si est,

teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Trnavelor, care

coboara pna deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.
Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le mbraca
si le domina aproape uniformizndu-le, prin extinderea zonei construite.
Municipiul nu are n perimetrul sau accidente geomorfologice care sa
provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza
intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice
datorate muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8,9
Celsius. In Sibiu, iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt
frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii.
Recordurile de temperatura nregistrate sunt de 37,6 (la Boita n 1949)
si -34,4 (la Sibiu n 1888).
Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru
o flora si o fauna bogata.
http://www.youtube.com/watch?v=QzxHE_Z9KwY

Mediasul si imprejurimile lui sunt si astazi recunoscute ca reper

oenologic, data fiind faima vinurilor vechi de Tarnave, simbol pe stema
orasului. Zona a fost supranumita in vechime Tara Vinului sau
Weinland asa apare in harta umanistului Johannes Honterus (sec. al
XVI-lea).
Daca iti doresti sa vizitezi orasul, iata cele mai frumoase obiective
turistice din localitate pe care ti le recomandam:
1. Turnurile medievale. Cele 8 turnuri ale cetatii medievale: Turnul
Clopotelor, Turnul Croitorilor, Turnul Aurarilor, Turnul Forkesch, Turnul
Funarilor, Turnul Mariei, Turnul Rotarilor si Turnul Steingasser. Toate
ascund cate o poveste si te asteapta sa le descoperi secretele.

2. Scoala piaristilor. Cladirea impunatoare in care si-a desfasurat

activitatea pana in 1790 scoala condusa de Ordinul calugaresc al
Piaristilor, profilat pe raspandirea invatamantului laic si religios.
3. Casa Hann. A apartinut primarului din anul 1617, Petrus Hann.
Cladirea este una dintre cele mai vechi din Cetatea Mediasului. La fel ca
si celelalte case din piatra apartinand aceleiasi epoci, si aceasta este
despartita de ganguri boltite.
4. Scoala din castel. Lipita la inceput de Turnul Funarilor, cladirea scolii
a fost atestata documentar in anul 1586. Mediasul fiind intr-o continua
dezvoltare, densitatea populatiei a crescut in epoca urmatoare, iar
degradarea in timp a scolii duce la renovarea si marirea cladirii in 1713.
In aceste conditii este demolat Turnul Scolii pentru obtinerea de spatii
destinate invatamantului. Aceasta cladire isi pastreaza si in ziua de azi
aceiasi destinatie, la fel ca alte cladiri din castel. Aici isi are sediul scoala
Hermann Oberth.
5. Biserica fortificata Sf. Margareta detine un ansamblu valoros de
picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indica fazele lunii.
Aceasta biserica este importanta si pentru ca aici a fost inchis domnitorul
Tarii Romanesti Vlad Tepes, in 1476, in urma conflictului cu Matei
Corvin. Tot aici principele Stefan Bathory a fost ales rege al Poloniei.
6. Scara acoperita si temnita. In anul 1803, cu ocazia renovarii si
modernizarii vechii primarii, a fost construita o noua cale de acces in
castel numita Scara Acoperita. In interiorul acestei scari s-a construit si o
temnita. De atunci, mai este cunoscuta si sub numele de Treptele
Temnitei. Astfel, a devenit al doilea punct de acces spre cetate, asigurand
legatura intre castel si Piata Regelui Ferdinand.
7. Complexul arhitectural franciscan include biserica si Manastirea
Franciscana, construite de ordinul franciscan in jurul anului 1444.
Complexul adaposteste exponate de mare valoare: tezaurul de la Seica
Mica, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramica populara.

8. Casa Rosenauer. Construita in anul 1621, cladirea a suferit mari

transformari importante in secolul al XVIII-lea cand a primit infatisarea
baroca. In secolul al XIX-lea, casa a fost locuita de familia Rosenauer,
renumita pentru afacerile viticole. Fatada dinspre piata prezinta chenare
baroce care incadreaza ferestrele, conferind cladirii un aspect elegant si
sobru. Inspre castel exista o serie de tunele si pivnite, fapt care
presupune folosirea casei pentru evadare in cazul ocuparii fortaretei.
9. Casa Schuller. Cladirea amplasata in partea de nord-est a pietei
centrale este una din cele mai importante constructii din Transilvania.
Casa Schuller este atestata documentar in anul 1588, ca fiind
proprietatea lui Johannes Schuller, primarul Mediasului la acea vreme.
In vechile cronici este insa pomenita cu mult timp inainte de anul 1588.
De-a lungul timpului, Casa Schuller a fost folosita ca han, birt si berarie.
10. Centrul vechi apare ca un muzeu in aer liber. Monumentele
medievale din piata castelului sunt unice in Transilvania.
11. Muzeul Municipal Medias este amplasat in cladirea unei foste
manastiri franciscane datand din secolul al XV-lea si are trei sectii de
baza: istorie, etnografie-arta si stiintele naturii. Patrimoniul muzeului
este constituit din peste 15.000 de exponate, de ceramica arheologica,
produse din argint ce provin din tezaurele dacice descoperite la Seica
Mica si Medias, obiecte, steme, sigilii si lazi care au apartinut breslelor
mediesene, piese de port popular romanesc, german si maghiar cu
specific pentru zona Tarnavei Mari, precum si colectii de carte veche si
tablouri. De o valoare deosebita sunt sigiliul din argint al Targului
Medias ce dateaza din 1448, o statuie din lemn, considerata a fi intre
cele mai vechi statui gotice din lemn, datata probabil la inceputul
scolului al XVIII-lea, descoperita la ultimul nivel al turnului
Trompetilor, cunoscut si sub numele de Thurm Pitz (Petre din Turn).
12. Casa memoriala Stephen Ludwig Roth se afla in centrul orasului.
Prezinta o serie de piese de mobilier original, fotografii, documente,
texte si decupaje ce evoca activitatea si contextrul epocii in care a trait

istoricul, ganditorul si revolutionarul pasoptist transilvanean Stephan

Ludwig Roth (1796 1849).
http://www.edelweissmedias.ro/obiective-turistice.html

Relieful
Mediasul este o asezare urbana de podis. Orasul nostru are o asezare
ideala, intrucat chiar de la inceput s-a ales locul potrivit, s-a respectat
configuratia locului si morfologia reliefului. Altitudinea medie a
Mediasului este de 320 m. La intrarea Tarnavei in zona orasului
altitudinea este de 295,3m, iar la iesirea acesteia altitudinea scade la 290
m. Cea mai inalta cota existenta pe suprafata Mediasului este de 555 m
si ea reprezinta varful Dealului Wewern - situat in partea de nord-vest.
Dealul Baznei (598 m) domina prin inaltime intreaga zona mijlocie a
Tarnavei Mari.
La Medias domina relieful de culoar. Pe ambele domenii deluroase
ale orasului, de pe cele doua parti ale Tarnavei Mari, se inscriu o
varietate de microforme adiacente. Tocmaidatorita acstei varietati de
relief, Mediasul are polaritatea sa proprie, ce-i confera o fizionomie
apart, surprinsa impunator printr-o simpla vizare le la Hula situata in
nordul localitatii.
Recunoastem ca noi, mediesenii, dispunem de o varietate-n
complexitate a formelor de relief, cu o caracteristica fundamentala a
acestei complexitati - proportionalitatea - reflectata direct in valentele
economice ale locului.

Clima
Caracteristicile elementelor climatice sunt determinate de catre un
complex de factori, intre care se distinge pozitia Mediasului in cadrul

regiunii de podis si in culoarul Tarnavei Mari. Astfel, la atributele

specifice climei tarii noastre, continental - moderata de tranzitie, se
adauga cele de podis si de culoar, din care deriva o serie de consecinte.
Teritoriul orasului Medias se incadreaza in climatul temperat
continental, cu ierni mai blinde si veri calduroase si lungi, cu precipitatii
in aproape tot timpul anului.
Manifestarea elementelor climatice - de pozitia geografica si de relief
- pentru Podisul Tirnavelor si implicit pentru regiunea Copsa Mica sunt
caracterizate de cele patru forme pricipale ale circulatiei atmosferice din
zona (N. Topor, C. Stoica, 1965): circulatia vestica (zonala), circulatia
polara, circulatia tropicala (cu frecventa redusa) si circulatia de blocare.
Fata de aceste situatii generale, prezenta culoarului Tirnavei Mari si
caracteristicile orografice locale imprima o serie de trasaturi specifice
aerului si caracteristicilor principalelor elemente climatice.
Orasul se inscrie in climatul continental moderat cu o temperatura
medie multianuala a aerului de 8,6oC. Cifra este deosebit de
semnificativa. Media termica multianuala de peste 8oC reprezinta pentru
Medias, un bilant termic radiativ care favorizeaza cultivarea deopotriva
a leguminoaselor, plantelor tehnice, cerealelor pentru boabe, vitei de vie,
pomilor fructiferi, etc, in conditii climatice optime.
Putine sunt speciile vegetale de cultura care nu accepta aceasta zona si
fapt imbucurator, tocmai acelea (pepenii verzi, unele plante medicinale)
care nu ocupa prioritati in cerintele de consum.
In anul 1998 temperatura medie anuala a fost de 9,1oC. Temperaturile
medii lunare ating minima in luna ianuarie (cu o valoare medie a
ultimilor cinci ani de -10,0oC) si maxima in luna iulie (cu o valoare
medie a ultimilor cinci ani de +20,1oC).
Temperaturile extreme care se inregistreaza in zona sunt obisnuite
regiunilor deluroase din Romania (-17 -24oC, iarna) si (28 32oC,

vara). In schimb, temperaturile extreme absolute (-36,4oC - minima

absoluta si respectiv 34,1oC - maxima absoluta) conduc la realizarea
unei amplitudini termice de ~70,5oC, in concordanta cu amplitudinile
extreme anuale relativ mari (52-54oC), care denota semicontinentalism
climatic accentuat.
Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 8 octombrie, iar ultimul
in jurul datei de 21 aprilie. Ingheturile timpurii de toamna si cele tirzii de
primavara, apar cu un decalaj de 1-2 saptamini fata de datele medii.
Durata medie a intervalului fara inghet este de aproximativ 170 de zile.
Zilele cu temperaturi medii pozitive sunt numeroase, 300 - 310 zile si
numai 30 - 45 zile pe an au valori sub 0oC (zile de iarna).
Perioadele de prelungit calm atmosferic se inregistreaza in toate
anotimpurile. Recordul il detine toamna, cind din cele 90 de zile
calendaristice, 83 sunt lipsite de vint. In anii climatici normali, vintul si
agitatia "fundului" troposferei nu depasesc o frecventa mai mare de 35
de zile pe an. Inversiunile termice de culoar sunt semnalate doar iarna.
Ciclicitatea acestora corespunde cu cea a perioadelor de ger. In fiecare
din zilele geroase se constata valori cu 2 - 5oC mai coborite in albia
riului Tarnava Mare, fata de cele de pe inaltimi. De asemenea, in spatiul
de lunca, ceata uscata este mai consistenta si gerurile mai persistente.
Precipitatiile medii anuale variaza, de asemenea, in functie de relief,
in depresiuni si podisuri cantitatea medie anuala fiind de 900 - 1.300 mm
si uneori chiar mai mult. De exemplu, cantitatea medie de precipitatii la
Medias, este de 628 mm. Cantitatea medie de precipitatii a fost anul
trecut (1998) de 919,0 mm/an, mai ridicata decit in anii precedenti, cu o
valoare corespunzatoare lunii iunie (222,9 mm). Distributia spatiala si
cantitativa a precipitatiilor respecta cele doua perioade pluviometrice:
mai - iunie si respectiv octombrie - noiembrie, cind cad majoritatea
ploilor mai consistente. Abaterile de la aceasta distributie sunt
intimplatoare. Precipitatiile sub forma de zapada, cu o frecventa de
aproximativ 30-40 de zile pe an, au pondere mai mare in prima parte a
iernii. Rezistenta stratului alb, in medie de 48 zile/an, variaza in functie

de relieful local: o durata mai mare are pe inaltimile din jur si in zona
forestiera si una foarte scazuta in perimetrul urban si in culoar.
Vinturile au o manifestare neregulata in privinta directiei, intensitatii,
duratei si frecventei. Circulatia generala dominanta, vestica si nordvestica, este echilibrata de catre cea joasa, de culoar, estica si nordestica, cu efecte benefice pentru evacuarea inspre aval a noxelor
atmosferice. Prin natura, frecventa si durata lor, advectiile de mase de
aer influentez vremea teritoriilor pe care le strabat. Intre acestea, cele
maritim-polare (vestice si nord-vestice) determina vara o vreme mai
racoroasa, instabila, cu nebulozitate accentuata si precipitatii mai bogate,
iar iarna o vreme relativ blinda si umeda. Cele continental-plane
determina veri calde si secetoase si ierni reci si uscate, ca si ingheturi
timpurii de toamna si tirzii de primavara. Celelalte invazii de mase de
aer (maritim-tropicale, arctice, continental-tropicale) desi cu o frecventa
redusa, pot avea efecte deosebite (inundatii, geruri, secete, etc.)

Elemente hidrografice
Suprafata perimetrului urban este prea restransa pentru a putea
permite extinderea retelei hidrografice. Tronsonul hidrografic dominant
este Tarnava Mare, care strabate orasul de la est la vest pe o lungime de
6,2 km. De acest rau se leaga intreaga fiinta urbana. Pentru oras Tarnava
Mare are in egala masura importanta ca si aerul din jur. In afara
valentelor sale economice si peisagistice, Tarnava confera zonei si
implicit Mediasului, un anumit prestigiu si personalitate.
Tarnava Mare este una dintre arterele hidrografice majore ale
centrului de tara. Regimul hidrologic al Tarnavei Mari la Medias este cel
al intregului sau aliniament. El inregistreaza doua perioade cu debite
mai mari (primavara si toamna), cand cantitatea de apa depaseste cu
mult valoarea medie multianuala (8,6 mc/sec) si doua de minim
cantitativ (august - septembrie si februarie), cand raul transporta mult

sub capacitatile sale de albie.

Afluentii directi de pe ambele maluri sunt scurti, agresivi, capriciosi
si dinamici numai in perioadele de ploi prelungite si mai ales ale acelora
cu caracter torential. In aceste situatii ei deverseaza in Tarnava mari
cantitati de apa si un debit solid, impresionant, ce este depus in patul
albiei majore, la gurile de varsare si in domeniul luncii minore.
Aportul mai insemnat il are Valea Mosnei. Ea ocupa cel mai mare
bazin de receptie dintre vaile afuente de la Medias. Are un curs
permanent si dreneaza partea sudica si sud-estica a orasului. Celelalte
(Wewern, Greweln, Ighis, Buzd), doar simuleaza scurgerile permanente.
In evolutia lor morfogenetica ele au dezvoltat proportii apreciabile pe
care se inscrie o mare suprafata cladita a perimetrului urban.
Privitor la apele de suprafata putem afirma urmatorele:
existenta consistenta a pinzelor freatice de circulatie
libera, la mica adincime (5 m), specifica litologiei
luncilor;
nivelul hidrostatic superior este sub permanenta comanda
a nivelului apelor din Tarnava Mare (prin infiltratie si
capilaritate); acesta oscileaza in raport cu debitele medii
si extreme, scurse in albie;
calitatile fizice si chimice ale pinzelor freatice din
subasmentul litologic al zonei nu confera potabilitatea.
Ele nu corespund nici sub aspect microbiologic. In aceste
conditii, proprietatile organoleptice nu sunt luate in
calcul.

Flora si fauna
Daca ar lipsi cu desavarsire activitatea antropica spatiul geografic al
Mediasului ar fi un veritabil peisaj natural. Doua asociatii vegetale ar

domina zona: padurile de foioase de esente tari si zavoiul de lunca a

Tarnavei.
Vegetatia naturala a orasului este parte integranta a biosferei
transilvane, dominata de specii silvestre de esente tari. Padurea de la
Medias o formeaza sleaurile alcatuite din specii lemnoase, reprezentate
de fagacee si betulacee.
Aspectul tipic al vegetatiei initiale s-a schimbat in decursul
veacurilor datorita cultivarii cu vita de vie a unei mari parti din
terenurile plane si chiar a unei portiuni din suprafetele in pnta. Incepand
din lunci, spre crestele dealurilor, vegetatia cuprinde plante ierboase. Pe
malurile Tarnavei si ale afluentilor sai cresc brauri de salcii, anini, plopi
si salcami. Culturile cele mai des intalnite sunt graul de toamna, orzul,
porumbul si sfecla de zahar. Pe versantii dealurlor cu expunere sudvestica, batuti de soare si de vant, intalnim o flora tipica - buchete de
ruscuta de primavara, migdalul pitic, laleaua pestrita (monumente ale
naturii), alaturi de ciubotica cucului, lumanarica, albastrea, coada
soricelului s.a. La marginea padurilor, dupa tufisuri de porumbar, alun,
sanger, paducel, te intampina umbra stejarilor, carpenilor si fagilor,
acestea cinstituind principalele esente lemnoase ale padurilor din jurul
Mediasului. Coexistand cu acestea se intalnesc salcami, platini, frasini si
ulm.
Fauna este cea specifica zonei.In apele curgatoare, alaturi de scobar
gasim cleanul, iar in lacul Ighis se gasesc crapi si carasi.In contact
nemijlocit cu apa isi duc viatacateva pasari ca rata salbatica, gainusa de
apa, batlanul si starcul cenusiu. Padurile din jurul orasului adapostesc
caprioare, cerbi si tapi rosii, vulpi, bursuci, ursi, lupi, viezuri si mistreti.
Aici gasesc hrana si adapost o serie de pasari insectivore sau
scurmatoare ca mierla, cucul, ciocanitoarea si turturelele, pitigaoii si
sticletii. Din primavara si pana spre toamna, in vazduh roiesc randunele
si in apropierea apelor se pot vedea chiar si berze. Elemente
mediteraneene sunt prezente si in fauna: vipera cu corn, lacusta, etc.
http://members.tripod.com/medias_city/id32.htm

Resursele naturale
Microregiunea Podiul Mediaului dispune de bogate resurse naturale,
astfel:
a)
Resursele subsolului sunt: gazul metan, sare, izvoare cu ap
sarat, iodurat i sulfuroas, exploatarea argilelor i marnelor (n cariere
sau balastiere). Complexul Bile Ocna Sibiului, unde se menin 12 lacuri
de ocn prbuit, 5 lacuri de tasare pe sare i 3 lacuri cu heliotermie
(Melor 36-40C, lacul Fr Fund 30-35C, Cloca 25-30C) i 3 lacuri
srate: Horia, Cloca, Crian. Efectul terapeutic al lacurilor a fost
cunoscut nc din secolul al XVI-lea, dar amenajrile complexului au
nceput dup anul 1844.
b)
Resursele de sol - cadrul natural al microregiunii Podiului
Mediaului ofer condiii favorabile plantaiilor de vi de vie, livezi de
pomi fructiferi, dar i fnee ntinse destinate punatului. Pe arii reduse,
n special n luncile fertile ale rurilor, se practic agricultura intensiv.
O alt resurs important a acestei zone o constituie pdurile de foioase
i materialul lemnos, reprezentat n special de stejar, exploatat de
locuitorii zonei din cele mai vechi timpuri.
Aezare i limite
Microregiunea Podiul Mediaului" este situat n centrul Romniei,
fapt care demonstraz omogenitatea componentelor naturale sub toate
aspectele sale (relief, clim, soluri, biodiversitate), dar i antropice,
influennd dezvoltarea socio-economic a arealului. Microregiunea se
ncadreaz n nordul judeului Sibiu (fig.1) ntre coordonatele geografice
4614'62" latitudine nordic i 4558'66" latitudine sudic; i 2410'99"
longitudine vestic i 2418'60" longitudine estic.

Fig.1 Poziia geografic a microregiunii Podiul Mediaului n judeul

Sibiu
n judeul Sibiu sunt dou municipii: Sibiu i Media i nou orae:
Agnita, Avrig, Cisndie, Copa Mic, Dumbrveni, Miercurea Sibiului,
Ocna Sibiului, Slite i Tlmaciu. Dac partea de sud a judeului
graviteaz spre municipiul Sibiu, nordul (ce se suprapune Microregiunii
Podiului Mediaului) se contureaz ca o zon bine delimitat ce
graviteaz spre cele dou orae municipii din culoarul Trnavei Mari Media i/sau Dumbrveni.

Geologie i relief
Podiul Mediaului se ncadreaz n totalitate n sectorul Podiul
Trnavelor, situat n sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, mrginit
la nord de vile Mureului i Nirajului, iar spre sud extinzndu-se pn
la culoarul depresionar Fgra - Sibiu - Sebe
Cuvertura geologic a teritoriului administrativ al Podiului Mediaului
este alctuit din depozite sedimentare neogene (sarmaiene i
panoniene) i depozite cuaternare. Geologia Podiului Mediaului
confer particularitile reliefului deluros mai nalt dect al unitilor de
la nord de Mure, este fragmentat de vi cu terase bine conturate ce se

suprapun culmilor netede (orientate pe direcia principal de curgere a

apelor est-vest) i vi adnci, cu versani abrupi, bine mpdurii.
Prezena celor dou nivele de baz joase i apropiate (vile Mureului i
Oltului) ca i nlrile generale recente ale regiunii, au determinat o
viguroas aciune de adncire a rului, media frecvent a energiei de
relief fiind de 220 m (peste 70% din suprafa prezentnd vi cu
adncimi cuprinse ntre 300 m i 500 m).

Aspecte climatice
Microregiunea Podiul Mediaului se ncadreaz climatului temperat cu
uoare influene oceanice, specific dealurilor i podiurilor cu altitudini
cuprinse ntre 300 i 600 de metri, cu topoclimate de lunc i de vale,
care n mod specific influeneaz regimul termic i al precipitaiilor,
ducnd la inversiuni de temperatur, frecvena ceurilor i a curenilor de
culoar. La Dumbrveni se afl o staie meteorologic complex.
Constanta termic a regiunii calculat pentru lunile mai - octombrie
dovedete c Podiul Mediaului asigur un climat favorabil dezvoltrii
unei vegetaii naturale bogate, fiind totodat i un climat prielnic
culturilor agricole.

Resursele naturale
Microregiunea Podiul Mediaului dispune de bogate resurse naturale,
astfel:
a)
Resursele subsolului sunt: gazul metan, sare, izvoare cu ap
sarat, iodurat i sulfuroas, exploatarea argilelor i marnelor (n cariere
sau balastiere). Complexul Bile Ocna Sibiului, unde se menin 12 lacuri
de ocn prbuit, 5 lacuri de tasare pe sare i 3 lacuri cu heliotermie
(Melor 36-40C, lacul Fr Fund 30-35C, Cloca 25-30C) i 3 lacuri
srate: Horia, Cloca, Crian. Efectul terapeutic al lacurilor a fost

cunoscut nc din secolul al XVI-lea, dar amenajrile complexului au

nceput dup anul 1844.
b)
Resursele de sol - cadrul natural al microregiunii Podiului
Mediaului ofer condiii favorabile plantaiilor de vi de vie, livezi de
pomi fructiferi, dar i fnee ntinse destinate punatului. Pe arii reduse,
n special n luncile fertile ale rurilor, se practic agricultura intensiv.
O alt resurs important a acestei zone o constituie pdurile de foioase
i materialul lemnos, reprezentat n special de stejar, exploatat de
locuitorii zonei din cele mai vechi timpuri.

Flora si fauna
A. Flora
Din punct de vedere floristic, arealul Podiul Mediaului se ncadreaz
n Regiunea Central European i anume partea vestic a Districtului de
vegetaie de deal i podi, specific sud-estului Transilvaniei. Vegetaia
natural marcheaz caracterul de tranziie al regiunii ntre Cmpia
Transilvaniei la nord i Podiul Hrtibaciului la sud.
Arealul Podiul Mediaului se ncadreaz n totalitate zonei pdurilor cu
trei etaje (n succesiune, pe msur ce altitudinea crete) i silvostepei
(etaj secundar al zonei de step). Local, pe areale restrnse, influenate
de condiiile naturale (ariditate, umiditate, inversiuni de temperatur
etc.) se ntlnesc subzone de vegetaie cu particulariti distincte ca:
pdurile de lunc, plantaiile sau mpduririle antropice etc.). Astfel,
platourile i versanii cu expoziie sud-estic, ce corespund unei radiaii
solare mai intense, sunt acoperii cu pduri de cvernicee, iar versanii cu
expoziie nordic i nord estic sunt acoperii cu pduri de fag i carpen.
Coniferele se ntlnesc pe areale foarte restrnse.
B. Fauna

Fauna Podiului Mediaului aparine Provinciei Central-Europene,

Subprovincia Dacic, care se ncadreaz n domeniul faunei pdurilor
de foioase, dezvoltarea ei fiind n strns legtur cu zonele de vegetaie.
Acesteia i se adaug fauna luncilor i a apelor, iar diversitatea acestora
este dat de specii valoroase, precum:

fluturii de talie mare, viu colorai i cu desene multicolore pe aripi.

Din Ordinul Odonate reprezentativ este Libelula imperiala care
are statut de specie vulnerabil, conform Ordonanei de Urgen
privind regimul ariilor protejate nr.236/2000.

13 specii de peti dintre care se remarc: pietrarul cu statut

protejat, porcuorul de nisip i lipanul alturi de care se ntlnesc
specii comune precum: crapul, cleanul, mreana, alul i bibanul,
acestea din urm fiind specifice cursurilor inferioare ale rurilor.

Psri dintre care cele mai reprezentative sunt acvila iptoare

mic, gaia neagr, gaia roie. Ele i au habitatul n pdurile
btrne de foioase de la deal i cmpie, dar i n vegetaia
arboricol de lunc din lungul vii Trnavei Mari. Ca msur de
protecie pentru ocrotirea lor, se impune meninerea arborilor n
care acestea i au habitatul. Statutul este de specie critic
periclitat, iar vnarea lor este, conform Legii fondului cinegetic,
strict interzis

Mamiferele specifice silvostepei roztoarele (oarecele de cmp,

hrciogul, popndul crtia, obolanul mare, oarecele de cas,
nevstuica. n pdurile de foioase mamiferele de interes cinegetic
sunt: apul, cerbul comun (Cervus elaphus), cprioara, lupul,
mistreul, vulpea i iepurele. La unele specii s-a constatat o
restrngere a arealului i chiar a numrului de exemplare, cum ar fi
lupul (Canis lupus), reducerea considerabil a numrului de
exemplare fiind cauzat de vnarea lui excesiv pn n anul 1993

(apoi dup aceast dat fiind ocrotit de lege). Acestora li se altur

mustelidele - familie de mamifere carnivore mici i mijlocii, din
care fac parte: viezurii, bursucii (meles meles), jderii, nevstuicile,
etc. Cteodat, din fauna montan coboar spre pdurile din
Ghisdorf, ursul brun (ursus arctos) i mai rar veveriele (gri,
rocate Sciurus vulgaris sau dungate).
n concluzie, microregiunea Podiul Mediaului beneficiaz de
ecosisteme terestre i acvatice alctuite dintr-o mare diversitate de specii
cu numr semnificativ de indivizi, ceea ce reflect starea de sntate a
mediului. Biodiversitatea habitatelor i a microhabitatelor este
determinat de prezena i meninerea zonelor umede, a suprafeelor
mpdurite extinse i rezervaii naturale protejate, unde intervenia
antropic este minim.
http://www.galpm.ro/index.php?p=Descrierea_Teritoriului-Teritoriu