CAPITOLUL 1

TURISMUL UVAL ÎN EUROPA

1.1.Turismul uval – definiție

Turismul uval este o formă de turism care implică vizitarea regiunilor viticole, a
podgoriilor și a cramelor, cu accent pe degustarea vinurilor și pe înțelegerea procesului
de producție a acestora.Turismul uval poate fi definit ca o formă de turism care îmbină
explorarea regiunilor viticole cu experiențe culinare și culturale specifice acestora,
precum și cu oportunități de relaxare și de conectare cu natura și cu comunitatea
locală(Richards P., 2016)
Călătoriile în regiunile viticole au scopul de a descoperi cultura vitivinicolă a
acestora și de a experimenta producția și degustarea de vinuri locale, precum și de a
explora peisajele și a învăța despre istoria și tradițiile regiunii.
Regiunile viticole sunt destinații populare pentru turiști, deoarece oferă
oportunitatea de a explora peisajele pitorești, de a gusta vinuri locale și de a învăța
despre cultura vitivinicolă a regiunii respective.
În ultimii ani, turismul viticol a devenit din ce în ce mai popular în întreaga
lume, cu destinații din Europa, America de Nord și de Sud și Asia care atrag turiști
interesați de experiențe vitivinicole autentice și de calitate.

1.2. Patrimoniul viticol în Europa

Europa are o lungă tradiție viticolă și este una dintre cele mai importante regiuni
viticole din lume. Zonele viticole europene au o varietate impresionantă de soiuri de
struguri, terroir-uri și tehnici de producție a vinului care reflectă bogăția culturii și
istoriei regiunilor respective.Patrimoniul viticol european include regiuni viticole
celebre, cum ar fi Bordeaux și Champagne din Franța, Rioja din Spania, Chianti din
Italia sau Douro din Portugalia, dar și regiuni mai mici și mai puțin cunoscute care
produc vinuri cu caracteristicile lor unice. Aceste regiuni sunt adesea asociate cu peisaje
frumoase și bine conservate, cu sate și orașe pitorești și cu o varietate de obiective
turistice, cum ar fi castele, biserici și muzee.

1
 Tabelul 1.1. Cei mai mari producători de struguri (de vin și de masă) din lume și
din Europa
Loc Producător Țară Producție (tone)
1 China China 11.565.000
2 Italia Italia 8.408.000
3 Spania Spania 6.819.000
4 SUA SUA 4.337.000
5 Franța Franța 4.271.000
6 Turcia Turcia 4.268.000
7 Argentina Argentina 3.456.000
8 Chile Chile 3.357.000
9 Australia Australia 2.386.000
10 Africa de Sud Africa de Sud 1.551.000
sursa: preluare date de pe https://www.oiv.int/what-we-do/statistics

Conform acelorași date, România ocupa locul 22 în lume, cu o producție de

625.000 de tone de struguri în anul 2021. În Europa, România se situează pe locul 14,
după Portugalia și înaintea Croației.
Cei mai mariproducători de vin din Europa sunt Franța, Italia și Spania. În
Franța, regiunile viticole cele mai renumite includ Bordeaux, Champagne, Burgundia și
Valea Loarei. În Italia, regiunile viticole cele mai importante sunt Toscana, Piemont și
Veneto, în timp ce Spania este cunoscută pentru Rioja, Ribera del Duero și Catalonia.
Sunt și alte țări europene care au suprafețe viticole importante, producții de
struguri însemnate și tradiții în obținerea vinurilor de o bună calitate si medaliate la
diferite concursuri internationale, inclusiv Portugalia, Germania, Austria, Grecia și
Ungaria. În Portugalia, portul este cel mai renumit vin, în timp ce în Germania
Rieslingul este foarte apreciat. Austria este cunoscută pentru vinurile sale albe, în timp
ce Grecia este renumită pentru vinurile sale din soiuri de struguri autohtone, cum ar fi
Agiorgitiko și Assyrtiko. Ungaria are o tradiție viticolă veche de secole și este
cunoscută pentru vinurile sale dulci, în special Tokaji.

2
 În general, Europa are o varietate impresionantă de soiuri de struguri, terroir-uri 1
și tehnici de producție a vinului, care fac din această regiune una dintre cele mai
importante și cele mai apreciate regiuni viticole din lume. (Pons M., 1954)
Pe lângă aceste regiuni, există și altele care sunt mai puțin cunoscute, dar care
produc vinuri de o calitate excepțională. Printre acestea se numără regiunile viticole din
Croația, Serbia, Slovenia, Bulgaria și România.
În Croația, regiunea Istria este renumită pentru vinurile sale roșii și albe, iar
regiunea Dingač este cunoscută pentru vinul său plin de arome și cu un gust puternic.
Serbia are o istorie viticolă veche de peste 2000 de ani și este cunoscută pentru vinurile
sale roșii și albe de calitate superioară, în timp ce Slovenia are o tradiție viticolă care
datează de peste 2000 de ani și este cunoscută pentru vinurile sale albe de calitate.
Bulgaria este o altă țară care are o istorie viticolă bogată și care produce vinuri
excelente. Regiunile viticole cele mai importante sunt Valea Traciei și Valea Dunării,
iar soiurile de struguri cele mai cultivate sunt Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot
Noir și Chardonnay. România are, de asemenea, o tradiție viticolă veche de secole și
este cunoscută pentru vinurile sale roșii și albe, precum Fetească Neagră, Cabernet
Sauvignon și Merlot.
Patrimoniul viticol din Europa este bogat și divers, cu o varietate impresionantă
de soiuri de struguri, terroir-uri și tehnici de producție a vinului care reflectă cultura și
istoria regiunilor respective. Fiecare regiune are propriile sale caracteristici și vinuri
renumite, astfel încât există întotdeauna ceva de descoperit pentru pasionații de vinuri.
Este important de menționat faptul că în ultimii ani, Europa s-a confruntat cu
unele provocări în ceea ce privește industria viticolă, inclusiv schimbările climatice și
concurența din partea altor țări producătoare de vin, precum Australia, Statele Unite și
Africa de Sud.(Robinson J.,2015)
Cu toate acestea, producătorii europeni de vin au reușit să se adapteze și să își
mențină reputația de producători de vin de înaltă calitate.
În plus, Uniunea Europenă (UE) și guvernele naționale din Europa au luat
măsuri pentru a proteja și promova industria viticolă europeană, inclusiv prin acordarea
de subvenții, promovarea turismului viticol și susținerea cercetării și dezvoltării în

1
termenul "terroir" se referă la conceptul că gustul, aroma și caracteristicile vinului sunt influențate de
mediul natural și de practicile culturale specifice regiunii de unde provin strugurii. Mai precis, terroir-ul
este o combinație a mai multor factori, cum ar fi solul, clima, topografia, soiul de struguri și metodele de
cultivare și producție utilizate în acea regiune.

3
domeniu.În ceea ce privește turismul viticol, Europa oferă oportunități excelente pentru
iubitorii de vinuri, cu multe regiuni viticole care oferă tururi și degustări, precum și
oportunități de a explora peisajele frumoase și tradițiile culturale locale. Aceste
experiențe oferă ocazia de a cunoaște mai bine regiunile viticole din Europa și de a
descoperi vinurile și bucătăria locală.
Patrimoniul viticol din Europa este unul dintre cele mai bogate și diverse din
lume, oferind o varietate impresionantă de soiuri de struguri, terroir-uri și tehnici de
producție a vinului. Cu toate provocările cu care se confruntă, producătorii europeni de
vin continuă să ofere vinuri de înaltă calitate și să mențină reputația de lideri în industria
viticolă la nivel mondial.
În plus, patrimoniul viticol din Europa joacă un rol important în cultura și
economia regiunilor respective. Mulți producători de vin sunt mici fermieri și
producători locali, ceea ce înseamnă că industria viticolă susține economia locală și
crește turismul în acele regiuni.
De asemenea, vinul a fost întotdeauna o parte importantă a culturii europene,
fiind asociat cu tradiții, ceremonii și bucurie de a trăi.(Johnson H, 1989)
Vinul este, de asemenea, unul dintre cele mai importante produse exportate ale
Europei și unul dintre motivele pentru care Europa este considerată unul dintre cele mai
importante centre culturale și gastronomice ale lumii. (Faith N., 2003)
Patrimoniul viticol din Europa este unul dintre cele mai importante și valoroase
moșteniri culturale și economice ale continentului. Este o sursă de mândrie pentru
producătorii de vin europeni și o atracție turistică importantă pentru iubitorii de vinuri
din întreaga lume.
În ultimii ani, producătorii de vin din Europa au început să se concentreze tot
mai mult pe sustenabilitate și pe impactul asupra mediului în ceea ce privește producția
de vin.(Goode J., 2005)
În multe regiuni viticole din Europa, producătorii de vin utilizează practici de
producție durabile și responsabile cu mediul, cum ar fi utilizarea de energii regenerabile,
reducerea emisiilor de carbon și reciclarea apei și a deșeurilor. În multe regiuni viticole
din Europa, se fac eforturi pentru protejarea și conservarea soiurilor locale de struguri,
precum și pentru dezvoltarea și promovarea vinurilor bio și naturale.

4
 În acest sens, Comisia Europeană a dezvoltat un plan strategic pentru a sprijini
industria viticolă europeană și a promova sustenabilitatea, numit "Wine in
Moderation"2, care încurajează producătorii de vin să promoveze o cultură responsabilă
a consumului de vin și să dezvolte practici durabile de producție.(UE-COM-319-
Abordarea europeană în domeniul băuturilor alcoolice, 2006)
Patrimoniul viticol din Europa continuă să evolueze și să se adapteze la
schimbările tehnologice și sociale, dar rămâne una dintre cele mai valoroase și
importante moșteniri culturale și economice ale continentului. O industrie viticolă
durabilă și responsabilă cu mediul poate ajuta la protejarea și conservarea acestei
moșteniri pentru generațiile viitoare.

1.3. Regiuni viticole în Europa

Europa este renumită pentru varietatea și calitatea vinurilor sale, fiind una dintre
cele mai importante regiuni viticole din lume. Franța este una dintre cele mai importante
țări producătoare de vin din lume, având o lungă istorie în acest domeniu și o varietate
impresionantă de struguri și stiluri de vin. Cele mai importante regiuni viticole din
Franța sunt redate în tabelul 1.2.(Bouffard J., 2012)

Tabelul 1.2. Regiuni viticole din Franța și soiuri de struguri cultivate

Regiunea viticolă Soi de struguri cultivate
Bordeaux Cabernet Sauvignon și Merlot
Burgundia Pinot Noir și Chardonnay
Champagne Viognier și Marsanne
Rhône Syrah și Grenache, Viognier și Marsanne
Alsacia Riesling, Gewürztraminer, Pinot Gris
Franța Languedoc-Roussillon Grenache, Syrah, Carignan și Mourvèdre
Provence Grenache, Cinsault și Mourvèdre
Jura Savagnin, Chardonnay și Pinot Noir
Savoia Mondeuse, Roussanne și Jacquère
Corsica Vermentino, Niellucciu și Sciaccarellu
Loire Sauvignon Blanc, Chenin Blanc și Cabernet Franc
sursa:(Bouffard J., 2012)

2
Inițiativa "Wine in Moderation" a fost lansată oficial în 2008 și a fost recunoscută ca o inițiativă privată
de responsabilitate socială de către Uniunea Europeană în 2010. Ea a fost menționată în comunicarea
Comisiei Europene intitulată "Abordarea europeană în domeniul băuturilor alcoolice" din 2006 și,
ulterior, în cadrul Planului de Acțiune pentru sănătatea publică în perioada 2008-2013.

5
 În cele mai importante regiuni viticole din Franța se regăsesc cultivate soiuri de
struguri precum: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Chardonnay, Viognier,
Marsanne, Syrah, Grenache, Cinsault, Mourvèdre, Savagnin, Mondeuse, Roussanne și
Jacquère, Vermentino, Niellucciu, Sciaccarellu, Sauvignon Blanc, Chenin Blanc și
Cabernet Franc.Acestea sunt doar câteva dintre regiunile viticole cele mai importante
din Franța, fiecare oferind vinuri cu arome și caracteristici unice, datorate variației
solului, climei și practicilor agricole locale. Franța este cunoscută pentru producția sa de
vinuri de înaltă calitate și este o destinație populară pentru iubitorii de vin din întreaga
lume.(Bouffard J., 2012)
Spania este una dintre cele mai mari țări producătoare de vin din lume și are o
istorie lungă în producția de vinuri. Cele mai cunoscute regiuni viticole din Spania sunt
redate în tabelul 1.3.

Tabelul 1.3. Regiuni viticole din Spania și soiuri de struguri cultivate

Regiunea viticolă Soi de struguri cultivate
Rioja Tempranillo și Garnacha
Ribera del Duero Tempranillo
Catalonia Garnacha, Cariñena și Macabeo
Rías Baixas Albariño
Jerez Palomino, Pedro Ximenez și Moscatel
Spania La Mancha Tempranillo, Syrah și Garnacha
Navarra Tempranillo și Garnacha
Valencia Monastrell, Bobal și Moscatel
Bierzo Mencía
Somontano Tempranillo, Cabernet Sauvignon și Chardonnay
Penedès Xarel-lo, Macabeo și Parellada
sursa: C.R. Taylor, Pérez A., 2013

În cele mai importante regiuni viticole din Spania se regăsesc cultivate soiuri de
struguri precum: Tempranillo, Garnacha, Cariñena, Macabeo, Albariño, Palomino,
Pedro Ximenez, Moscatel, Syrah, Monastrell, Bobal, Mencía, Cabernet Sauvignon,
Chardonnay, Xarel-loși ParelladaAcestea sunt doar câteva dintre regiunile viticole cele
mai cunoscute din Spania. Fiecare regiune are propriile sale struguri, tehnici și arome,
ceea ce face din Spania o destinație interesantă pentru iubitorii de vinuri.
Italia este, de asemenea una dintre cele mai mari țări producătoare de vin din
lume și are o istorie viticolă îndelungată. Cele mai cunoscute regiuni viticole din Italia

6
sunt: Toscana, Piemonte, Veneto, Sicilia, Puglia, Trentino-Alto Adige, Umbria,
Campania, Marche, Calabria, Chianti, Etna.(Belfrage N., 2016)
Cele mai cunoscute regiuni viticole și soiuri de struguri cultivate pe teritoriul
Italiei sunt redate în tabelul 1.4.

Tabelul 1.4. Regiuni viticole din Italia și soiuri de struguri cultivate

Regiunea viticolă Soi de struguri cultivate
Toscana Sangiovese și Trebbiano
Piemonte Barolo, Barbaresco și Nebbiolo
Veneto Glera și Corvina
Sicilia Nero d'Avola și Marsala
Puglia Malvasia Nera și Aglianico
Italia Trentino-Alto Adige Pinot Grigio și Gewürztraminer
Umbria Sangiovese și Trebbiano
Marche Sangiovese și Montepulciano.
Calabria Cirò și Greco di Bianco
Chianti Sangiovese
Campania Aglianico și Fiano
sursa: Belfrage N., 2016

În cele mai importante regiuni viticole din Italia se regăsesc cultivate soiuri de
struguri precum: Sangiovese, Trebbiano, Barolo, Barbaresco, Nebbiolo, Glera, Corvina,
Nero d'Avola, Marsala, Malvasia Nera, Aglianico, Pinot Grigio, Gewürztraminer,
Montepulciano, Cirò, Greco di Bianco, Aglianico și Fiano.Acestea sunt doar câteva
dintre cele mai cunoscute soiuri de struguri din Italia, fiecare având propriile sale
caracteristici și arome unice, datorate solurilor, climatului și tehnicilor de producție
specifice.
Cele mai cunoscute regiuni viticole și soiuri de struguri cultivate pe teritoriul
Portugaliei sunt redate în tabelul 1.5.

Tabelul 1.5. Regiuni viticole din Portugalia și soiuri de struguri cultivate

Regiunea viticolă Soi de struguri cultivate
Porto Tinta Barroca și Touriga Nacional
Alentejo Alicante Bouschet, Trincadeira și Aragonêz
Minho Alvarinho, Loureiro și Trajadura
Portugali
Dão Touriga Nacional și Tinta Roriz
a
Madeira Sercial, Verdelho, Bual și Malvasia
Setúbal Moscatel de Setúbal
Tejo Trincadeira, Aragonez și Castelão

7
 Douro Superior Touriga Nacional și Tinta Roriz
sursa: Rodrigues E., 2015
Portugalia este cunoscută pentru producția sa de vinuri de calitate, având o
istorie viticolă bogată de peste 2.000 de ani. Printre cele mai importante regiuni viticole
din Portugalia se numără:Porto, Alentejo, Minho, Dão, Bairrada, Madeira, Setúbal,
Tejo, Douro Superior. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante regiuni viticole
din Portugalia, dar există multe alte regiuni din țară care produc vinuri de calitate și
unice, cum ar fi regiunea Lisabona, regiunea Beira Interior sau regiunea Algarve.
În cele mai importante regiuni viticole din Portugalia se regăsesc cultivate soiuri
de struguri precum:Tinta Barroca, Touriga Nacional, Alicante Bouschet, Trincadeira,
Aragonêz, Alvarinho, Loureiro, Trajadura, Tinta Roriz, Sercial, Verdelho, Bual,
Malvasia,Castelão. (Rodrigues E., 2015)
Grecia are o istorie îndelungată și bogată în producția de vin și există multe
regiuni viticole în țară, cu diverse soiuri de struguri și stiluri de vin. Cele mai cunoscute
regiuni viticole din Grecia sunt: Naoussa, Nemea, Santorini, Drama, Creta, Rhodes,
Attica,Thessalia, Peloponez, Kefalonia.(Carlsen J., Caton B., 2006)
Cele mai cunoscute regiuni viticole și soiuri de struguri cultivate pe teritoriul
Portugaliei sunt redate în tabelul 1.6.

Tabelul 1.6. Regiuni viticole din Portugalia și soiuri de struguri cultivate

Regiunea viticolă Soi de struguri cultivate
Naoussa Xinomavro
Nemea Agiorgitiko
Santorini Assyrtiko
Drama Assyrtiko, Malagouzia și Xinomavro
Grecia
Creta Vidiano și Vilana
Rhodes Athiri și Moscato
Thessalia Limniona și Mavroudi
Attica Savatiano și Assyrtiko
Peloponez Agiorgitiko, Mavrodaphne, Roditis și
Moschofilero.
Kefalonia Robola
sursa: Carlsen J., Caton B., 2006

În cele mai importante regiuni viticole din Grecia se regăsesc cultivate soiuri de
struguri precum:Xinomavro, Agiorgitiko, Assyrtiko, Malagouzia, Xinomavro, Vidiano,
Vilana, Athiri, Moscato, Limniona, Mavroudi, Savatiano, Mavrodaphne, Roditis
Moschofilero, Robola. (Carlsen J., Caton B., 2006)

8
 Germania este o altă țară cu o istorie îndelungată în ceea ce privește producția de
vin, cu unele dintre cele mai vechi regiuni viticole din Europa. Cele mai cunoscute
regiuni viticole din Germania sunt:Mosel, Rheingau, Pfalz, Nahe, Baden.(Lonely
Planet, 2019)
Regiunea Mosel este cunoscută pentru producția sa de Riesling, un soi de
strugure alb care se potrivește perfect cu clima răcoroasă și solurile aride ale regiunii.
Vinurile Mosel sunt cunoscute pentru aromele lor complexe și notele minerale.Regiunea
Rheingau este cunoscută pentru producția sa de Riesling și Spätburgunder (Pinot Noir).
Solurile bogate în minerale ale regiunii, împreună cu clima moderată, creează condiții
ideale pentru cultivarea acestor soiuri.Regiunea Pfalz este situată în sud-vestul
Germaniei și este una dintre cele mai mari regiuni viticole din țară. Regiunea este
cunoscută pentru producția sa de vinuri din strugurii Riesling, Spätburgunder și
Dornfelder, care produc vinuri cu arome de fructe și arome florale.Regiunea Nahe este
situată în apropierea regiunii Mosel și este cunoscută pentru producția sa de Riesling,
dar și de Sylvaner, Müller-Thurgau și Pinot Blanc. Vinurile Nahe sunt cunoscute pentru
aromele lor subtile și notele minerale.Regiunea Baden este situată în sud-vestul
Germaniei și este cunoscută pentru producția sa de Spätburgunder (Pinot Noir), dar și
de Riesling, Müller-Thurgau și Chardonnay. Regiunea este cunoscută pentru vinurile
sale elegante și rafinate, cu arome de fructe și arome florale.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute regiuni viticole din
Germania, însă există multe altele care produc vinuri de calitate, precum regiunile
Franconia, Saale-Unstrut, Saxonia sau Württemberg.
În ultimii ani, Marea Britanie a devenit o regiune viticolă din ce în ce mai
importantă, cu producția sa de vinuri spumante din struguri precum Chardonnay, Pinot
Noir și Pinot Meunier care a câștigat recunoaștere internațională. Regiunea de sud-est a
Angliei, care are un climat mai cald și mai uscat decât alte părți ale insulei, a devenit o
regiune viticolă de renume, cu producători precum Nyetimber, Ridgeview și Camel
Valley.Cele mai cunoscute regiuni viticole din Marea Britanie sunt:Kent, Sussex,
Hampshire, Cornwall.(Lonely Planet, 2019)
Regiunea Kent este una dintre cele mai mari și mai cunoscute regiuni viticole
din Marea Britanie. Clima moderată și solurile calcaroase ale regiunii sunt ideale pentru
cultivarea strugurilor, în special a soiului Chardonnay. Regiunea este, de asemenea,
cunoscută pentru producția sa de vinuri spumoase.Regiunea Sussex este cunoscută
pentru producția sa de vinuri spumoase, care se compară cu cele produse în Champagne,

9
Franța. Regiunea este, de asemenea, potrivită pentru cultivarea strugurilor Pinot Noir și
Chardonnay, care produc vinuri cu arome subtile de fructe și arome florale.Regiunea
Hampshire este una dintre cele mai noi regiuni viticole din Marea Britanie și este
cunoscută pentru producția sa de vinuri spumoase și de vinuri albe. Solurile calcaroase
și clima moderată ale regiunii sunt ideale pentru cultivarea soiului Chardonnay.
Regiunea Cornwall este cunoscută pentru producția sa de vinuri spumoase și
vinuri albe, dar și pentru producția de cidru. Clima blândă și solurile bogate ale regiunii
sunt ideale pentru cultivarea strugurilor Riesling, Pinot Noir și Chardonnay.
Austria este o țară cunoscută pentru producția de vinuri albe de calitate, în
special Riesling și Grüner Veltliner. Cele mai cunoscute regiuni viticole din Austria
sunt:Niederösterreich, Burgenland, Steiermark, Wien, Wachau.(Lonely Planet, 2019)
Regiunea Niederösterreich este situată în partea de nord-vest a Austriei și este
cea mai mare și mai importantă regiune viticolă din țară. Regiunea este cunoscută
pentru producția sa de vinuri albe, în special Riesling și Grüner Veltliner. Principalele
subzone din regiune sunt Wachau, Kremstal, Kamptal și Traisental. Regiunea
Burgenland este situată în partea de est a Austriei, la granița cu Ungaria. Este cunoscută
pentru producția sa de vinuri roșii de calitate, în special Blaufränkisch și Zweigelt, dar
și pentru vinurile sale dulci, precum cele din soiul Muscat Ottonel. Principalele subzone
din regiune sunt Neusiedlersee, Mittelburgenland și Südburgenland. Regiunea
Steiermark este situată în partea de sud-est a Austriei și este cunoscută pentru producția
sa de vinuri albe aromatice, precum Sauvignon Blanc, Muscat și Traminer. Regiunea
este, de asemenea, cunoscută pentru producția sa de vinuri spumoase de calitate.
Principalele subzone din regiune sunt Südsteiermark și Südoststeiermark. Regiunea
Wien este situată în jurul capitalei Austriei și este cea mai mică regiune viticolă din țară.
Este cunoscută pentru producția sa de vinuri albe seci și dulci, precum și pentru vinurile
spumoase. Principalele subzone din regiune sunt Wiener Gemischter Satz și Wiener
Riesling.Regiunea Wachau este situată în Valea Dunării din Austria și este cunoscută
pentru producția sa de vinuri albe, în special vinurile din struguri Grüner Veltliner și
Riesling. Clima moderată a regiunii și solurile bogate în minerale oferă strugurilor
condiții optime pentru a se dezvolta și a produce vinuri de înaltă calitate.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute regiuni viticole din Austria,
însă există multe altele care merită explorate.
Ungaria are o istorie îndelungată în producția de vin, iar regiunile sale viticole
sunt cunoscute pentru producția de vinuri dulci și licoroase de calitate, precum Tokaji.

10
Cele mai cunoscute regiuni viticole din Ungaria sunt:Tokaj, Eger, Villány, Badacsony.
Cele mai cunoscute soiuri de struguri care se regăsesc pe teritoriul Ungariei sunt:
Furmint, Hárslevelü și Sárgamuskotály din regiunea Tokaj, Kékfrankos, Blaufränkisch,
Cabernet Sauvignon și Merlot din regiunea Eger, Cabernet Sauvignon, Merlot și
Portugieser din regiunea Villany, Olaszrizling, Riesling și Szürkebarát (Pinot Gris) din
regiunea Badacsony.(Lonely Planet, 2019)
Țara noastră are, de asemenea, o lungă tradiție în producția de vinuri, iar
regiunile sale viticole sunt cunoscute pentru vinuri cu arome și gusturi distincte. Cele
mai cunoscute regiuni viticole din România sunt:Dealu Mare, Murfatlar,Cotnari,
Dealurile Olteniei, Drăgășani.(Mihaiu C., 2015)
Regiunea Dealu Mare este situată în partea de sud a României, în județele
Prahova și Buzău, și este cea mai importantă regiune viticolă din țară. Este cunoscută
pentru producția sa de vinuri roșii puternice, precum Fetească Neagră și Cabernet
Sauvignon, dar și pentru vinurile sale albe din soiurile Chardonnay, Sauvignon Blanc și
Riesling. RegiuneaMurfatlar este situată în partea de sud-est a României, în județul
Constanța, și este cea mai mare regiune viticolă din țară. Este cunoscută pentru
producția sa de vinuri albe seci și demiseci, în special din soiurile Chardonnay,
Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel. RegiuneaCotnari este situată în partea de est a
României, în județul Iași, și este cunoscută pentru producția sa de vinuri dulci și
licoroase din soiurile Grasă de Cotnari, Francușa și Tămâioasă Românească.Regiunea
Dealurile Olteniei este situată în partea de sud-vest a României, în județele Dolj și Gorj,
și este cunoscută pentru producția sa de vinuri roșii puternice, precum Cabernet
Sauvignon și Merlot, dar și pentru vinurile sale albe din soiurile Chardonnay,
Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel.Regiunea Drăgășani este situată în partea de sud-
vest a României, în județul Vâlcea, și este cunoscută pentru producția sa de vinuri roșii
din soiurile Novac și Negru de Drăgășani, dar și pentru vinurile sale albe din soiurile
Sauvignon Blanc, Chardonnay și Fetească Albă. Pe lângă acestea mai sunt și alte
regiuni cu potențial viticol, cum sunt: regiunile Târnave, Odobești, Pietroasele și Alba.
Concluzionând, acestea sunt doar câteva dintre regiunile viticole cele mai
importante și renumite din Europa, dar există multe altele care produc vinuri
remarcabile și de calitate superioară. Fiecare regiune are propriile sale tradiții și metode
de producție a vinurilor, care se reflectă în gustul și aromele acestora. Degustarea
vinurilor europene poate fi o experiență educativă și plăcută, în special dacă este
încadrată într-un cadru cultural și istoric adecvat.

11
 CAPITOLUL 2
POTENȚIALUL TURISMULUI UVAL ÎN ROMÂNIA

2.1. Patrimoniul viticol al României. Regiuni viticole

Turismul viticol sau enoturismul este o formă de turism care se concentrează pe

explorarea regiunilor viticole și a culturii vinului, inclusiv degustarea vinurilor, vizitarea
podgoriilor, participarea la festivaluri și evenimente legate de vin, precum și
descoperirea obiceiurilor și tradițiilor locale.(Popa A., Dicu C., 2010)
România are o tradiție viticolă îndelungată, cu podgorii vechi de peste 2.000 de
ani, dar turismul viticol nu este încă dezvoltat la fel de mult ca în alte țări europene. Cu
toate acestea, există oportunități semnificative de dezvoltare a turismului viticol în
România, dat fiind potențialul vinicol al țării.România are o varietate de regiuni viticole,
inclusiv Dealurile Hușilor, Dealurile Buzăului, Dealurile Olteniei, Dealurile Munteniei
și Transilvania, care sunt cunoscute pentru producția de vinuri de calitate. În plus, există
o varietate de soiuri autohtone de struguri, cum ar fi Fetească Neagră, Fetească Albă,
Tămâioasă Românească și Grasă de Cotnari, care pot fi descoperite și apreciate în
cadrul turismului viticol.(Macici M., 1996)
În ultimii ani, s-au făcut pași semnificativi în dezvoltarea turismului viticol în
România, prin organizarea de festivaluri și evenimente legate de vin, precum și prin
dezvoltarea unor podgorii cu facilități turistice. În plus, turismul rural a devenit din ce în
ce mai popular în România, iar multe dintre acestea sunt situate în regiunile viticole,
oferind oportunități de a explora cultura vinului într-un cadru autentic.Cu toate acestea,
mai există încă multe oportunități de dezvoltare a turismului viticol în România.
Îmbunătățirea infrastructurii, promovarea turismului viticol la nivel național și
internațional, precum și implicarea autorităților și a producătorilor de vin în promovarea
acestui tip de turism ar putea contribui la dezvoltarea industriei și la creșterea numărului
de turiști care vizitează regiunile viticole din România.
O regiune viticolă este o zonă geografică în care se cultivă struguri pentru
producția de vinuri. Aceste regiuni sunt definite în funcție de factori precum clima, solul
și altitudinea, care influențează calitatea și caracteristicile vinurilor produse în acea

12
zonă. Regiunile viticole pot fi delimitate oficial prin lege sau pot fi recunoscute
informal de către industria vinicolă. (Martin T., 1966)
În general, într-o regiune viticolă se găsesc podgorii sau parcele de teren
cultivate cu viță de vie și crame care produc și depozitează vinuri. Unele regiuni viticole
sunt renumite pentru anumite soiuri de struguri sau pentru stilul specific de vinuri
produse în acea zonă.
Patrimoniul viticol al României este o parte importantă a istoriei și culturii țării,
cu o varietate de soiuri autohtone și străine, precum și tradiții și evenimente legate de
producția și consumul de vin. În ultimii ani, vinurile românești au câștigat tot mai multă
recunoaștere internațională, fapt ce indică o tendință ascendentă în dezvoltarea acestei
industrii în România.
România are o lungă tradiție în cultivarea viței de vie și producția de vinuri.
Există 8 regiuni viticole oficiale în țară, fiecare având propriile sale tradiții, soiuri de
struguri și tipuri de vinuri, printre care:Moldova cu soiurile Fetească Neagră, Busuioacă
de Bohotin și Grasă de Cotnari, Muntenia cu soiurile Fetească Albă, Tămâioasă
Românească, și Sauvignon Blanc, Oltenia cu soiurile Fetească Neagră, Cabernet
Sauvignon și Merlot., Transilvania cu soiurile Fetească Regală, Cadarca și Fetească
Albă, Banat cu soiurile Riesling Italian, Traminer Roz și Muscat Ottonel, Crișana și
Maramureș cu soiurile Fetească Regală, Sauvignon Blanc și Chardonnay.(Macici M.,
1996)
Tabelul 2.1. Patrimoniul viticol al României
Regiunea viticolă Soiuri de struguri Tipuri de vinuri
Moldova Fetească Neagră, Busuioacă de vinuri roșii intense și
Bohotin și Grasă de Cotnari vinuri albe seci sau
demiseci
Dealurile Munteniei Fetească Albă și Sauvignon Blanc vinuri spumoase și
vinuri albe aromate
Dealurile Olteniei Fetească Neagră, Cabernet Vinuri roșii și albe
Sauvignon și Merlot. elegante și aromate

Transilvania Fetească Regală, Cadarca și Vinuri albe aromate

Fetească Albă.

Banat Riesling Italian, Traminer Roz și Vinuri albe aromate și

Muscat vinuri roze
Crișana și Maramureș Fetească Regală, Sauvignon Blanc vinuri demiseci și
și Chardonnay vinuri spumoase

Dobrogea Pinot Noir și Merlot Vinuri spumoase

13
 Patrimoniul viticol al României este bogat și diversificat, cu o varietate de soiuri
autohtone și străine cultivate în diverse regiuni viticole.În plus, România are și câteva
soiuri de vin autohtone, care sunt considerate a fi o parte importantă a patrimoniului
viticol al țării. Aceste soiuri includ Fetească Neagră, Fetească Albă, Grasă de Cotnari,
Tămâioasă Românească, Babeasca Neagră și Novac.(Soare I. și alții., 2010)
În ceea ce privește producția de vin a României, aceasta este concentrată în
principal în sectorul privat, iar în ultimii ani, mai multe podgorii și-au modernizat
echipamentele și și-au îmbunătățit tehnologia de producție. În plus, mai mulți
producători de vin s-au orientat către producția de vinuri de calitate superioară, cu o
atenție deosebită acordată selecției stricte a strugurilor, vinificației și îmbătrânirii în
butoaie de stejar.(Popa A., Dicu C., 2010)
Vinurile românești sunt foarte apreciate pentru aroma lor puternică și bogată,
echilibrată cu o aciditate plăcută și o textură catifelată. În ultimii ani, mai mulți
producători români de vin au câștigat premii la competițiile internaționale de vin, fapt
ce a contribuit la creșterea popularității vinurilor românești în străinătate.
România are și o istorie bogată în producția de vinuri spumante, cu producători
celebri precum Crama Oprișor și Crama Dealul Dorului, care au câștigat multiple premii
internaționale. În plus, există și o tradiție îndelungată în producția de vinuri de desert,
cum ar fi cele produse în zona Cotnari.(Mănilă Mihaela, 2013)
În România există și o serie de tradiții legate de producția de vin și de consumul
acestuia. Una dintre cele mai cunoscute tradiții este "bairamul" sau "petrecerea cu vin",
care este o sărbătoare ce are loc în fiecare an după recoltarea strugurilor. În cadrul
acestei sărbători, oamenii se adună în grupuri mari pentru a degusta vinul nou și pentru
a mânca mâncăruri tradiționale românești. De asemenea, în România există și câteva
evenimente anuale dedicate vinului, cum ar fi Festivalul Național al Vinului de la
București, care are loc în fiecare an în luna octombrie și adună la un loc producători și
degustători de vin din toată țara.
În ceea ce privește soiurile de struguri cultivate în România, acestea sunt diverse
și diferă în funcție de regiunea în care sunt cultivate. În general, cele mai răspândite
soiuri autohtone sunt Fetească Neagră, Fetească Albă, Busuioacă de Bohotin și Grasă de
Cotnari.(Oşlobeanu M.,și alții, 1991)
Fetească Neagră este un soi de strugure roșu care se cultivă în mai multe zone
din România, iar vinul produs din aceste struguri este cunoscut pentru aroma puternică
și bogată, cu note de fructe de pădure și condimente.(Oşlobeanu M.,și alții, 1991)

14
 Fetească Albă este un soi de strugure alb care se cultivă în special în regiunea
Moldovei, iar vinul produs din aceste struguri este cunoscut pentru aroma subtilă și
echilibrată, cu note de flori albe și fructe citrice.(Oşlobeanu M.,și alții, 1991)
Busuioacă de Bohotin este un soi de strugure alb care se cultivă în regiunea
Moldovei și este cunoscut pentru aroma puternică de flori și miere.(Oşlobeanu M.,și
alții, 1991)
Grasă de Cotnari este un soi de strugure alb care se cultivă în zona Cotnari din
regiunea Moldovei, iar vinul produs din aceste struguri este cunoscut pentru aroma
bogată și dulce, cu note de piersici și caise.(Oşlobeanu M.,și alții, 1991)
În plus, România cultivă și unele soiuri de struguri importate, cum ar fi Merlot,
Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc și Chardonnay.Mulți producători români au
investit în sisteme moderne de producție și echipamente, care permit o producție mai
eficientă și o îmbunătățire a calității vinurilor.De asemenea, au început să fie utilizate
noi tehnici de viticultură, cum ar fi irigarea prin picurare sau tehnologia GPS, care
permite o mai bună monitorizare a creșterii strugurilor și o gestionare mai precisă a
culturilor.Industria vitivinicolă din România a început să fie promovată și pe plan
internațional, prin participarea la expoziții și festivaluri internaționale de vin, dar și prin
campanii de marketing și promovare a vinurilor românești în străinătate.(Soare I., 2010)
Un alt aspect important în dezvoltarea industriei vitivinicole din România este
turismul viticol. Multe podgorii și crame din România oferă tururilor ghidate și
degustări de vinuri, iar acesta este un mod important de a promova vinurile românești și
de a atrage turiști în țară.(Mănilă Mihaela, 2013)
Pe lângă investiții în tehnologie, marketing și turism viticol, o altă direcție
importantă de dezvoltare a industriei vitivinicole din România este protejarea și
promovarea soiurilor autohtone de struguri, care sunt o parte importantă a patrimoniului
viticol al țării.În acest sens, Uniunea Europeană a recunoscut oficial anumite soiuri
autohtone de struguri din România ca fiind de calitate superioară și a acordat acestor
soiuri un statut de protecție prin intermediul unor indicații geografice și a unor denumiri
de origine protejată.De exemplu, zona Cotnari din regiunea Moldovei este recunoscută
pentru vinurile sale produse din soiul Grasă de Cotnari, iar aceste vinuri sunt protejate
prin denumirea de origine protejată Cotnari. Totodată, zona Murfatlar din Dobrogea este
cunoscută pentru vinurile sale produse din soiurile Fetească Neagră, Merlot și Cabernet
Sauvignon, iar aceste vinuri sunt protejate prin denumirea de origine controlată
Murfatlar.(Ardelean M.V., 2016)

15
 Protecția soiurilor autohtone de struguri prin intermediul indicațiilor geografice
și al denumirilor de origine protejată și controlată reprezintă o oportunitate importantă
de promovare și dezvoltare a industriei vitivinicole din România, dar și de protejare a
patrimoniului viticol și cultural al țării.
Patrimoniul viticol al României reprezintă o bogăție care trebuie valorificată și
protejată, iar dezvoltarea industriei vitivinicole este o cale importantă de a atinge acest
obiectiv. Investițiile în tehnologie, marketing și turism viticol, protejarea și promovarea
soiurilor autohtone de struguri prin intermediul indicațiilor geografice și al denumirilor
de origine protejată și controlată, precum și o mai bună promovare a vinurilor românești
pe plan internațional sunt câteva dintre direcțiile importante de dezvoltare a industriei
vitivinicole din România.

2.2. Podgorii și centre viticole

Podgoria este o zonă geografică delimitată, specializată în cultivarea viței de vie

pentru producția de vinuri de calitate superioară. Această zonă poate fi definită oficial
prin lege, de către organizații viticole sau printr-o convenție informală a producătorilor
de vin care folosesc struguri din acea zonă.(Paraschiv C., 2017)
Podgoriile sunt caracterizate de anumite condiții climatice, soluri și topografie
care favorizează cultivarea unor soiuri de struguri specifice și producția de vinuri cu
arome și gusturi distincte. Podgoriile pot fi specializate în producția de un anumit tip de
vin sau în cultivarea unui anumit soi de struguri, iar denumirile acestora sunt adesea
legate de numele localităților din acea zonă.(Mihaiu C., 2015)
În România există 37 podgorii și centre viticole renumite, care produc vinuri de
calitate superioară și sunt populare printre iubitorii de vinuri din țară și din străinătate.
Printre acestea se numără:Podgoria Dealu Mare, Podgoria Murfatlar, Podgoria Cotnari,
Podgoria Dobrogea, Podgoria Alba Iulia, Podgoria Târnave, Podgoria Odobești,
Podgoria Nicorești, Podgoria Pietroasa, Podgoria Miniș, Podgoria Dealurile Hușilor,
Podgoria Drăgășani.(Paraschiv C., 2017)
Podgoria Dealu Mare - se află în Muntenia, în sudul României, și este una dintre
cele mai renumite podgorii din țară. Aici se produc vinuri de calitate superioară din

16
soiurile autohtone Fetească Neagră și Fetească Albă, dar și din soiuri internaționale
precum Merlot, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc sau Chardonnay.
Podgoria Murfatlar - se află în Dobrogea, la malul Mării Negre, și este cunoscută
pentru vinurile sale roșii și albe, produse din soiurile autohtone Fetească Neagră, dar și
din soiuri internaționale precum Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah sau Pinot Noir.
Podgoria Cotnari - se află în regiunea Moldovei, în apropiere de orașul Iași, și
este renumită pentru vinurile sale albe produse din soiul autohton Grasă de Cotnari, dar
și din alte soiuri autohtone precum Frâncușa, Tămâioasă Românească sau Fetească
Albă.
Podgoria Dobrogea - se află în estul României, în zona litoralului Mării Negre, și
este cunoscută pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Babeasca Neagră și
Fetească Neagră, dar și din soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon, Merlot
sau Chardonnay.
Podgoria Alba Iulia - se află în Transilvania, în centrul României, și este
cunoscută pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Fetească Regală și
Fetească Albă, dar și din soiuri internaționale precum Sauvignon Blanc sau Pinot Noir.
Podgoria Târnave - se află în Transilvania, în centrul țării, și este renumită
pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Fetească Neagră și Fetească Albă,
dar și din soiuri internaționale precum Pinot Noir, Merlot sau Sauvignon Blanc.
Podgoria Odobești - se află în regiunea Moldovei, în apropiere de orașul Bârlad,
și este cunoscută pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Grasă de Cotnari și
Fetească Albă, dar și din soiuri internaționale precum Chardonnay, Sauvignon Blanc
sau Pinot Gris.
Podgoria Nicorești - se află în regiunea Moldovei, în apropiere de orașul Vaslui,
și este renumită pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Fetească Neagră și
Fetească Albă, dar și din soiuri internaționale precum Merlot, Cabernet Sauvignon sau
Pinot Noir.
Podgoria Pietroasa - se află în Muntenia, în sudul României, și este cunoscută
pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Fetească Albă și Fetească Regală, dar
și din soiuri internaționale precum Chardonnay sau Pinot Noir.
Podgoria Miniș - se află în vestul României, în apropiere de orașul Arad, și este
renumită pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Fetească Regală și Fetească
Albă, dar și din soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc.

17
 Podgoria Dealurile Hușilor - se află în regiunea Moldovei, în apropierea orașului
Huși, și este renumită pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Busuioacă de
Bohotin și Fetească Albă, dar și din soiuri internaționale precum Chardonnay sau
Sauvignon Blanc.
Podgoria Drăgășani - se află în Muntenia, în apropierea orașului Târgu Jiu, și
este renumită pentru vinurile sale produse din soiurile autohtone Negru de Drăgășani și
Tămâioasă Românească, dar și din soiuri internaționale precum Chardonnay sau
Sauvignon Blanc.
Acestea sunt doar câteva dintre podgoriile și centrele viticole renumite din
România, iar lista poate continua cu multe alte regiuni din țară, care produc vinuri de
calitate superioară și oferă experiențe turistice unice pentru iubitorii de vin.

2.3. Centre de vinificație

În România există mai multe centre de vinificație, unde strugurii sunt procesați
și transformați în vinuri de calitate. Aceste centre sunt de obicei deținute de producătorii
de vinuri, care își asigură astfel controlul asupra întregului proces de producție, de la
strugure la sticlă.
Cele mai importante centre de vinificație din România sunt redate ăn tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Centre de vinificație din România
Denumire Regiune/zonă
Centrul de vinificație Recaș Banat
Centrul de vinificație Oprișor Muntenia
Domeniile Sahateni Muntenia
Centrul de vinificație Stirbey Argeș
Centre de
vinificație din La Salina Muntenia
România Centrul de vinificație Bauer Transilvania
Domeniul Coroanei Segarcea Mehedinți
Centrul de vinificație Basilescu Muntenia
Domeniul Bogdan Moldova
Centrul de vinificație Histria Dobrogea
Centrul de vinificație Gîrboiu Moldova
Centrul de vinificație Avincis Oltenia
sursa:Paraschiv C., 2017
Centrul de vinificație Recaș - se află în județul Timiș și este unul dintre cei mai
mari producători de vinuri din România. Aici se procesează strugurii proveniți din

18
podgoriile din Muntenia, Banat și Transilvania și se produc vinuri dintr-o varietate de
soiuri.(Susan A., 2018)
Centrul de vinificație Oprișor - se află în Muntenia, în apropierea orașului
Ploiești, și este cunoscută pentru producția de vinuri din soiuri autohtone precum
Fetească Neagră, dar și din soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon sau
Merlot. Domeniile Sahateni - se află în județul Prahova și este renumită pentru
producția de vinuri premium din soiuri autohtone precum Fetească Neagră sau
Tămâioasă Românească, dar și din soiuri internaționale precum Pinot Noir sau
Sauvignon Blanc. (Ploeșteanu I., 2013)
Centrul de vinificație Stirbey - se află în județul Argeș și este specializată în
producția de vinuri din soiuri autohtone precum Negru de Drăgășani sau Novac, dar și
din soiuri internaționale precum Chardonnay sau Syrah.(Paraschiv C., 2017)
Centrul de vinificație La Salina - se află în regiunea viticolă Dealu Mare și este
renumită pentru producția de vinuri din soiuri autohtone precum Fetească Neagră sau
Busuioacă de Bohotin, dar și din soiuri internaționale precum Pinot Noir sau Cabernet
Sauvignon. (Dăncilă T., 2015)
Centrul de vinificație Bauer - se află în regiunea viticolă Jidvei din Transilvania
și este specializată în producția de vinuri din soiurile autohtone Fetească Regală și
Fetească Albă, precum și din soiuri internaționale precum Riesling sau Sauvignon
Blanc.(Mihaiu C., 2015)
Domeniul Coroanei Segarcea - este situat în județul Mehedinți și este considerat
una dintre cele mai vechi podgorii din România. Aici se produc vinuri din soiuri
autohtone precum Negru de Drăgășani sau Fetească Neagră, dar și din soiuri
internaționale precum Cabernet Sauvignon sau Syrah.(Rădulescu V., 2013)
Centrul de vinificație Basilescu - se află în regiunea viticolă Dealu Mare și este
specializată în producția de vinuri din soiuri autohtone precum Fetească Neagră și
Tămâioasă Românească, precum și din soiuri internaționale precum Chardonnay sau
Pinot Noir.(Ploeșteanu I., 2013)
Domeniul Bogdan - este situat în județul Suceava și este cunoscut pentru
producția de vinuri din soiuri autohtone precum Fetească Neagră, precum și din soiuri
internaționale precum Merlot sau Cabernet Sauvignon.(Paraschiv C., 2017)
Centrul de vinificație Histria - se află în județul Constanța și este specializată în
producția de vinuri din soiuri autohtone precum Fetească Neagră sau Fetească Albă, dar
și din soiuri internaționale precum Chardonnay sau Pinot Noir.(Ranca A. și alții, 2007)

19
 Centrul de vinificație Vinarte - este situată în Dealu Mare și produce vinuri de
calitate superioară din soiurile autohtone Fetească Albă și Fetească Neagră, precum și
din soiuri internaționale precum Chardonnay și Sauvignon Blanc.(Dăncilă T., 2015)
Centrul de vinificație Gîrboiu se află în regiunea viticolă Murfatlar și produce
vinuri din soiuri autohtone precum Fetească Neagră și Tămâioasă Românească, dar și
din soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon și Merlot.(Paraschiv C., 2017)
Centrul de vinificație Avincis - se află în regiunea viticolă Drăgășani și produce
vinuri din soiurile autohtone Fetească Neagră și Tămâioasă Românească, precum și din
soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon și Merlot.(Mănilă M., 2013)
Aceste centre de vinificație sunt doar câteva dintre cele mai importante din
România, însă există multe altele care produc vinuri de calitate din soiuri autohtone și
internaționale. Țara noastră este una dintre cele mai vechi regiuni viticole din Europa,
cu o istorie bogată în producția de vinuri, iar podgoriile și centrele de vinificație din
România continuă să atragă atât iubitorii de vinuri din țară, cât și din străinătate.

2.4. Crame și vinării

În România, termenul de "cramă" se referă în general la un mic producător de

vinuri, adesea o afacere de familie, care cultivă propriile vii și produce vinuri artizanale
de calitate. În timp ce termenul "vinărie" se referă mai degrabă la o companie mai mare,
cu o producție mai mare și o distribuție mai extinsă a vinurilor.(Paraschiv C., 2017)
Printre cele mai cunoscute crame și vinării din România se numără:Domeniile
Ostrov, Domeniile Sâmburești, Avincis, Vinia, Crama Dealu Mare, Lacerta Winery,
Crama Oprișor, Serve, Murfatlar, Crama Girboiu, Vinarte, Corcova Roy &
Dâmboviceanu, Prince Știrbey, Davino, Coroana Segarcea, Crama Budureasca.
Domeniile Ostrov - este situată în Dobrogea, în apropiere de Marea Neagră, și
produce vinuri din soiurile autohtone Fetească Neagră și Grasă de Cotnari, precum și
din soiuri internaționale precum Syrah și Cabernet Sauvignon.(Ranca A. și alții, 2007)
Domeniile Sâmburești - este situată în regiunea viticolă Dealu Mare și produce
vinuri din soiurile autohtone Fetească Neagră și Fetească Albă, precum și din soiuri
internaționale precum Merlot și Cabernet Sauvignon.(Ploeșteanu I., 2013)

20
 Avincis - este situată în regiunea viticolă Dealu Mare și produce vinuri din
soiurile autohtone Fetească Neagră și Tămâioasă Românească, precum și din soiuri
internaționale precum Pinot Noir și Cabernet Sauvignon.(Dăncilă T., 2015)
Vinia - este situată în regiunea viticolă Murfatlar și produce vinuri din soiurile
autohtone Fetească Neagră și Grasă de Cotnari, precum și din soiuri internaționale
precum Sauvignon Blanc și Pinot Noir.(Paraschiv C., 2017)
Crama Dealu Mare –se află în Prahova și produce vinuri din soiurile autohtone
Fetească Neagră și Fetească Albă, precum și din soiuri internaționale precum
Chardonnay și Sauvignon Blanc. Crama Dealu Mare oferă tururi ghidate, precum și un
restaurant care servește mâncăruri tradiționale românești, combinate cu vinuri din
propria producție.(Dăncilă T., 2015)
Lacerta Winery - este situată în regiunea Dealu Mare și produce vinuri din
soiurile autohtone Fetească Neagră, Fetească Albă și Busuioacă de Bohotin, precum și
din soiuri internaționale precum Pinot Noir și Merlot. Vinăria are un restaurant care
servește mâncăruri locale, precum și o sală de degustare pentru tururile ghidate.(Dăncilă
T., 2015)
Crama Oprișor - este situată în regiunea viticolă Drăgășani și produce vinuri din
soiurile autohtone Negru de Drăgășani și Tămâioasă Românească, precum și din soiuri
internaționale precum Syrah și Merlot. Crama Oprișor oferă tururi ghidate și degustări
de vinuri, precum și un restaurant cu vedere spre podgorie.(Mănilă M., 2013)
Serve - este situată în regiunea viticolă Murfatlar și produce vinuri din soiurile
autohtone Grasă de Cotnari și Fetească Neagră, precum și din soiuri internaționale
precum Sauvignon Blanc și Merlot. Serve oferă tururi ghidate, degustări de vinuri și un
restaurant care servește mâncăruri tradiționale românești.
Murfatlar - este situată în regiunea viticolă Murfatlar, în Dobrogea, și este una
dintre cele mai mari și mai cunoscute crame din România. Murfatlar produce vinuri din
soiurile autohtone Fetească Neagră și Grasă de Cotnari, precum și din soiuri
internaționale precum Chardonnay și Cabernet Sauvignon. Crama oferă tururi ghidate,
precum și un magazin de vinuri și suveniruri.(Ranca A. și alții, 2007)
Crama Girboiu - este situată în regiunea viticolă Dealu Mare și produce vinuri
din soiurile autohtone Fetească Neagră și Fetească Albă, precum și din soiuri
internaționale precum Cabernet Sauvignon și Syrah. Crama Girboiu oferă tururi ghidate
și degustări de vinuri, precum și un restaurant care servește mâncăruri tradiționale
românești.(Ploeșteanu I., 2013)

21
 Vinarte - este situată în regiunea viticolă Dealu Mare și produce vinuri din
soiurile autohtone Fetească Neagră și Fetească Albă, precum și din soiuri internaționale
precum Pinot Noir și Merlot. Crama oferă tururi ghidate și degustări de vinuri, precum
și un restaurant care servește mâncăruri locale și mediteraneene.(Dăncilă T., 2015)
Corcova Roy & Dâmboviceanu - este situată în regiunea viticolă Mehedinți și
produce vinuri din soiurile autohtone Negru de Drăgășani și Tămâioasă Românească,
precum și din soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon și Syrah. Crama oferă
tururi ghidate și degustări de vinuri, precum și un restaurant care servește mâncăruri
tradiționale românești.(Rădulescu V., 2013)
Prince Știrbey - este situată în regiunea viticolă Drăgășani și produce vinuri din
soiurile autohtone Tămâioasă Românească și Negru de Drăgășani, precum și din soiuri
internaționale precum Sauvignon Blanc și Merlot. Crama oferă tururi ghidate, precum și
un restaurant care servește mâncăruri tradiționale românești.(Mănilă M., 2013)
Davino - este situată în regiunea viticolă Dealu Mare și produce vinuri din
soiurile autohtone Fetească Neagră și Fetească Albă, precum și din soiuri internaționale
precum Pinot Noir și Merlot. Crama oferă tururi ghidate și degustări de vinuri, precum
și un magazin de vinuri și suveniruri.(Ploeșteanu I., 2013)
Coroana Segarcea - este situată în regiunea viticolă Dealu Mare și produce
vinuri din soiurile autohtone Fetească Neagră și Fetească Albă, precum și din soiuri
internaționale precum Chardonnay și Pinot Noir. Crama oferă tururi ghidate, precum și
un restaurant care servește mâncăruri tradiționale românești.(Dăncilă T., 2015)
Crama Budureasca este situată în regiunea viticolă Dealu Mare, la aproximativ
100 km de București, și este una dintre cele mai cunoscute crame din România. Fondată
în 2006, crama produce vinuri din soiurile autohtone Fetească Neagră și Fetească Albă,
precum și din soiuri internaționale precum Chardonnay, Sauvignon Blanc și Pinot Noir.
Aceste crame și vinării oferă o gamă largă de experiențe, de la tururi ghidate și
degustări de vinuri la restaurante care servesc mâncăruri tradiționale românești și
internaționale. În plus, multe dintre aceste crame organizează evenimente speciale,
precum seri de vin sau festivaluri de vin, oferind vizitatorilor ocazia de a experimenta
cultura vinului românesc într-un mod unic și captivant.
Concluzii ale capitolului – nu se regasesc!!!!

Bibliografie

22
1. "Wine Tourism Around the World: Development, Management and Markets" de
C. Michael Hall și Liz Sharples, editura Elsevier, 2008.
2. "Wine Tourism Handbook: South Africa" de Monika Lücke, editura Juta and
Company Ltd, 2003.
3. "Wine Tourism in Portugal: A Strategic Marketing Approach" de Eugénio
Rodrigues, editura Springer, 2015.
4. "Wine Tourism in France" de Jacky Bouffard, editura Hachette Tourisme, 2012.
5. "The Business of Wine Tourism: Managing and Marketing Winery Hospitality"
de Sally Everett, editura Wine Appreciation Guild, 2019.
6. "Wine Tourism: Perfect Weekends in the World's Best Wine Regions" de
Lonely Planet, editura Lonely Planet, 2019.
7. "Wine Tourism in Chile: A Strategic Marketing Approach" de Eugénio
Rodrigues, editura Springer, 2017.
8. "Wine Tourism in the Mediterranean: A Handbook" de Jack Carlsen și Brian
Caton, editura Channel View Publications, 2006.
9. "Wine Tourism and Sustainable Development" de Jack Carlsen și Richard
Butler, editura Routledge, 2011.
10. "Wine Tourism: An Introduction to the Wine Country of France" de Harry
Karis, editura Bastion Books, 2006.
11. Marinela V. Ardelean - autoarea cărții "Ghidul turismului viticol în România",
publicată în 2016 la editura Humanitas Educațional.
12. Cosmin Mihaiu - autorul cărții "Viticultura și turismul viticol în România",
publicată în 2015 la editura Mega.
13. Ionel Ploesteanu - autorul cărții "Turismul viticol în Muntenia și Dobrogea",
publicată în 2013 la editura Aius.
14. Cristina Paraschiv - autoarea cărții "Turismul viticol în România", publicată în
2017 la editura Risoprint.
15. Tiberiu Dăncilă - autorul cărții "Turismul viticol în regiunea Dealu Mare",
publicată în 2015 la editura Mega.
16. Roxana Bala - autoarea cărții "Turismul viticol în județul Maramureș", publicată
în 2015 la editura MEGA.
17. Vasile Rădulescu - autorul cărții "Turismul viticol în județul Mehedinți",
publicată în 2013 la editura Valahia.

23
18. Anca Susan - autoarea cărții "Turismul viticol în județul Timiș", publicată în
2018 la editura Agri-Terra.
19. "Wine Tourism in Spain" by Christopher R. Taylor and Aurelio Pérez. This
book, published in 2013 by Channel View Publications, offers a comprehensive
overview of wine tourism in Spain, including information on wineries, wine
routes, and wine-related events.
20. "The Wine Region of Rioja" by Ana Fabiano. This book, published in 2012 by
Mitchell Beazley, focuses specifically on the Rioja region of Spain, one of the
country's most famous wine regions. It includes information on the history of the
region, its wineries and vineyards, and the wine-making process.
21. "Wine Tourism and Sustainable Development in Spain" by Jack Carlsen and
Richard Butler. This book, published in 2011 by Channel View Publications,
explores the relationship between wine tourism and sustainable development in
Spain. It examines the environmental, economic, and social impacts of wine
tourism and offers strategies for promoting sustainable wine tourism.
22. "Wine Trails: Italy" by Lonely Planet. This book, published in 2015, offers a
comprehensive guide to the best wine regions and wineries in Italy. It includes
information on wine-making traditions, grape varieties, and local cuisine.
23. "Italian Wine: The Essential Guide to the Wines and Wine Regions of Italy" by
Nicolas Belfrage. This book, published in 2016 by Mitchell Beazley, provides
an in-depth look at Italian wine, including information on the history of wine-
making in Italy, the different wine regions, and the grape varieties used.
24. "Wine and Architecture: Detail Special: Winery Design" by Sabine Engelhardt.
This book, published in 2015 by Edition Detail, features a number of wineries
throughout Italy (and other countries), highlighting their unique architectural
features and design elements. It offers insight into the intersection of wine and
architecture in Italy and beyond.
25. Peter Richards "Wine Travel Guide to the World" (Editura Footprint Travel
Guides, 2016)
26. Maurice Pons "Le Terroir et le système de culture" editura Les Éditions de la
Bourdonnaye, Franța, 1954
27. Jancis Robinson "The Oxford Companion to Wine", publicată de Oxford
University Press în 2015

24
28. Hugh Johnson "The Story of Wine",editura Mitchell Beazley în 1989,
republicată în 2020 de Octopus Publishing Group.
29. Nicholas Faith"The Story of Champagne", editura HarperCollins în 2003,
republicată în 2017 de Pavilion Books.
30. Jamie Goode"The Science of Wine: From Vine to Glass", editura University of
California Press 2005, revizuită în 2021 de editura University of California
Press.
31. - http://politici.weebly.com/turism/turismul-viticol-din-romania
32. https://www.ardld.ro/plugins/biblioteca/files/VRANCEA%20Strategia%20de
%20dezvoltare%20integrata%20a%20judetului%20Vrancea%20%202014-
2020.pdf
33. -http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf
34. - https://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2011/06/Studiul_turism_Alba.pdf
35. https://www.researchgate.net/publication/
332857131_WINE_TOURISM_AS_A_VECTOR_OF_LOCAL_AND_REGIO
NAL_DEVELOPMENT_CASE_STUDY_PRAHOVA_COUNTY
36. https://www.researchgate.net/publication/
332409448_GASTRONOMIC_AND_WINE_TOURISM_-
_KEY_ELEMENTS_FOR_LOCAL_ECONOMIC_DEVELOPMENT_CASE_S
TUDY_ROMANIA
37. https://www.researchgate.net/publication/
227576653_Viticultural_potential_and_wine_tourism_in_Romania
38. - http://geo.unibuc.ro/2015/201511/revista_master_turism_2015.pdf
39. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Turismul%20vitivinicol%20in
%20lume%20si%20evaluarea%20acestuia%20in%20raionul%20Cahul.pdf
40. - http://geografie-uoradea.ro/Reviste/Anale/Art/2015-2/AUOG-2015-2.pdf
41. - http://gtg.webhost.uoradea.ro/PDF/GTG-1-2016/GTG-1-2016.pdf
42. - http://cjbuzau.ro/wp-content/uploads/2017/07/Strategia-Turism.pdf
43. http://galdrumulvinului.ro/phocadownloadpap/SDL/SDL%20GAL%20Drumul
%20Vinului.pdf
44. - http://store.ectap.ro/articole/868_ro.pdf
45. https://www.researchgate.net/publication/
338084094_Wine_Routes_in_Vojvodina_Province_Northern_Serbia_A_Tool_f
or_Sustainable_Tourism_Development

25
46. Lignon-Darmaillac Sophi (2009), L’oenotourisme en France. Nouvelle
valorization des vignobles. Analise et bilan, Editura Féret, Bordeaux. 
47. Macici M. (1996), Vinurile României, Editura Alcor Edimpex, București. 
48. Martin T. (1966), Viticultura, Edutura Didactică și Pedagogică, București. 
49. Mănilă Mihaela (2013), Wine tourism - a conceptual approach with application
to Vrancea County, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir", Iaşi,
34, p. 125-136. 
50. Moran W. (1993), Rural space as intellectual property, Political Geography, 12,
p. 263-277. 
51. Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, Stoian V. (1991), Zonarea
soiurilor de viţă de vie în Romania, Editura Ceres, Bucureşti. 
52. Popa A., Dicu C. (2010), Viticultura și vinurile României, Editura Alma,
Craiova. 
53. Popescu M., Urdea Cornelia, Prefac Zoia, Cracu G.M. (2000), Consideraţii
asupra potenţialului oenoturistic din judeţul Constanţa, Lucrări ştiinţifice
USAMV, XIV (1), 4, Iaşi. 
54. Preston-White R. (2000), Wine routes in South Africa, în Hall et al., Wine
Tourism Around the World: development, management and markets, Editura
Butterworth Heinemann, Oxford, p. 102-114. 
55. Ranca Aurora, Brăduceanu Diana, Mihăilescu F., Popescu M. (2007), Wine
route in Dobrogea - solution for sustainable development of the local
agrotouristic potential, Journal of Environmental Protection and Ecology, 8, p.
591-595. 
56. Teodorescu Șt., Popa A., Sandu Ghe.(1987), Oenoclimatele României, Editura
Științifică și Enciclopedică, București. 
57. Sebestyén Gh., Sebestyén V. (1963), Arhitectura Renaşterii în Transilvania,
Editura Academiei RPR, Bucureşti. 
58. Soare I., Man Otilia, Costachie S., Nedelcu A. (2010), Viticultural potential and
wine tourism in Romania, Journal of Tourism, 10, p. 68-74.
59. http://revistadeturism.ro/rdt/article/view/83

60. https://geografie-uoradea.ro/Reviste/Anale/Art/2015-
2/7.AUOG_683_Ungureanu.pdf

26
27