UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE
Studiu privind evoluţia modului de folosinţă a terenurilor agricole
în judeţul Călărași în perioada 2007-2020 şi analiza efectelor asupra
sustenabilităţii utilizării solurilor

Absolvent:
Florența PARASCHIV
 În România, modul de utilizare a terenurilor a cunoscut de-a lungul timpului
modificări semnificative generate de factorii politici, tehnologici, socioeconomici
dar şi de factorii naturali şi schimbările climatice.
Cum este administrat terenul în prezent și ce se va întampla dacă practicile
actuale rămân neschimbate? Aceasta este întrebarea la care vom încerca să găsim
răspuns.
 Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul temei abordate

• Legea fondului funciar spune ca „terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de

titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac
parte, constituie fondul funciar al României”(Legea nr.18/1991).

• Terenurile se împart pe grupe de folosință (agricol si neagricol), clase de folosință,

subclase de folosință (folosite de cadastrele de specialitate).

• În România, structura fondului funciar este dominată de ponderea terenurilor

agricole (peste 61%), acestea fiind prezente în toate unităţiile de relief. În câmpii,
la altitudinii sub 200 m, terenul agricol deţine peste 80% din suprafaţa totală.

• Fermele din zona de câmpie sunt preponderent exploatații agricole mixte. Forma
principală de exploatație agricolă este gospodăria țărănească, exploatând o
suprafață mică de teren.
 • Acest studiu s-a realizat în primă fază prin
adunarea de informații despre fondul funciar,
informații despre caracteristicile mediului și ale
comunităților din județul Călărași.
• Apoi s-a realizat analiza statistică a datelor prin
compararea informațiilor despre indicatorii care
Metode influentează modificarile din structura fondului
funciar.
• La final s-au emis concluziile și recomandările.
 Caracteristici generale,
economice şi ecologice ale
judeţului Călăraşi
• Județul Călărași este situat în partea de
Sud-Est a României și a Câmpiei
Române, pe cursul mijlociu al
fluviului Dunărea şi al braţului Borcea
şi face parte din regiunea de
dezvoltare Sud Muntenia. Conform
datelor Direcţiei Regionale de
Statistică Călăraşi, suprafaţa judeţului
Călăraşi este de 5088 km2,
reprezentând 2,1 % din teritoriul
României.
• Agriculura județului Călărași
reprezintă 3,6% din producția
națională. 2/3 din locuitori trăiesc în
mediul rural, deținând 60% din
suprafața agricolă a ținutului. În
funcție de modul de folosinţă, 83,7%
din terenurile județului Călărași sunt
ocupate cu terenuri agricole, iar restul Structura mediului de afaceri din punct de vedere al numărului de întreprinderi
de 16,3% sunt cu terenuri neagricole.
Evoluţia temperaturii în perioada 2007-2020
Datele înregistrate la staţiile meteorologice Călăraşi şi Olteniţa din ultimii ani arată
că temperaturile cele mai ridicate se înregistrează la Călăraşi ca urmare a influenţei
fluviului Dunărea, a Braţului Borcea şi datorită poziţiei geografice pe latura sudică
a unităţii de câmpie, unde şi cantitatea de radiaţie solară este superioară.

Temperaturile în perioada 2007-2020 în județul Călărași

 Sursa: rp5.ru, prelucrare autor
Valorile precipitațiilor din perioada 2007-2020
Pe teritoriul județului Călărași sunt predominante cernoziomurile.
Pe direcția E-V se succed : cernoziomuri calcarice, cernoziomuri cambice, faeoziomuri.
În luncile largi ale Dâmboviței, Argeșului și Dunării se întalnesc solurile aluviale cu
diferite texturi sau stadii de gleizare, dar și suprafețe destul de reduse solonețuri.
 Rezultate şi discuţii
• Studierea terenului (cartarea pedologică) a fost începută în 2002
prin implementarea Sistemului Național de Monitorizare sol-teren
(Ordinul 223/2002).
• Studiile efectuate în Călărași până astăzi au împărțit teritoriile în 4
categorii:
• teritorii studiate (cartate) în ultimii 10 ani;
• teritorii studiate în perioada 2002-2011, pentru care există studii
complete, dar expirate;
• teritorii studiate înainte de 2002, pentru care există studii
incomplete și expirate;
• teritorii nestudiate (acestea sunt 9 la numar și se află în zona de
vest a județului).
 Conform datelor obținute de la Oficiul de Studii Pedologice și
Agrochimice Călăraşi, date calculate pe baza studiilor pedologice
și de bonitare efectuate, situaţia încadrarii terenurilor până la
data de 31.12.2006, este următoarea:

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din ha % din ha % din ha % din ha % din

total total total total total

12462 2.92 194953 45.68 177455 41.58 37599 8.81 4311 1.01

Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Călăraşi

Sursa: Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Călăraşi
 Analizând încadrarea pe clase de calitate ale solurilor în perioada 2007-2010,
observăm că s-au produs modificări însemnate, unele terenuri au fost
reîncadrate într-o clasă superioară de calitate, altele au fost declasate.

Nu se poate face comparație între anii 2010 și 2021 deoarece, în această

perioadă, clasele de calitate au fost stabilite numai pentru suprafața cartată.

Specificație UM Clase de calitate ale solurilor

I II III IV V
Arabil ha 51824 103348 95048 67207 2887
Pășuni ha   3993 5440    
Vii ha   2938 1432    
Livezi ha   234      
Total agricol ha 51824 110513 101940 67207 2887

Repartiția terenurilor pe clase de calitate, în funcție de suprafața cartată, situația la nivelul județului Călărași, 2010
Sursa: Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Călăraşi, prelucrare autor
 Modul de utilizare a terenurilor este influențat și de formă de proprietate și de
dimensiunea exploatațiilor agricole. Fragmentarea accentuată a terenurilor agricole
are un impact semnificativ asupra utilizării terenurilor, reflectat prin degradarea
continuă a potenţialului productiv al acestora şi prin imposibilitatea practicării unei
agriculturii durabile şi competitive.

Exploatații agricole (număr) care au utilizat suprafeţe agricole şi/sau care au

deţinut efective de animale, după statutul juridic al exploatațiilor agricole
 În județul Călărași se diferențiază exploatațiile mici și foarte mici (96%), care au
o suprafață mai mică de 5 ha. Peste 89% dintre acestea au o suprafață mai mică
de 1 ha, neîndeplinind astfel condițiile de eligibilitate pentru a beneficia de
plățile directe la hectar.

Suprafaţa agricolă utilizată, suprafaţa agricolă neutilizată şi alte suprafeţe, pe

categorii de folosinţă, pe clase de mărime a suprafeţei totale
 Potenţialele efecte ale modului de folosinţă a terenurilor asupra proprietăţilor
fizice şi chimice ale solurilor

• Unele dintre procesele care modifică proprietăţile fizice ale solului sunt
compactarea și eroziunea.
• Principala cauză a compactării solului este reprezentată de gestionarea
necorespunzătoare a terenurilor. De exemplu, un efectiv de animale prea mare
pentru o anumită suprafaţă de teren, utilizarea necorespunzătoare a utilajelor grele
în agricultură şi lucrarea unui câmp atunci când acesta este prea umed.
• În ceea ce privește managementul apei, în județul Călărași cantitatea de precipitații
deși pare a fi suficientă, în unii ani, în unele perioade din an plouă mult mai puțin
decât este necesar, sau plouă prea mult. Agricultura se poate face numai dacă se
îndepărtează plusul de apă prin lucrări de îndiguire, desecare și drenaj, sau dacă se
completează prin irigație.
• Din suprafata totală a județului, 71% este amenajată cu sisteme de irigații, iar 96%
din această suprafață reprezintă terenul arabil.
• În perioada studiată, suprafețele pe care s-au efectuat lucrări de desecare sau drenaj
nu s-au modificat.
Potenţialele efecte ale modului de folosinţă a terenurilor asupra proprietăţilor
biologice a solurilor şi a fertilităţii acestora

•Poluarea solului este considerată o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau

practici necorespunzătoare, cauzată de îndepărtarea şi depozitarea la întâmplare a
reziduurilor rezultate din activitatea antropică, a deşeurilor industriale sau a
utilizării necorespunzătoare a unor substanţe chimice în practica agricolă.
•Este foarte important de reţinut că pe măsură ce creşte nivelul degradării
terenului agricol, fertilitatea solului se micşorează în aceeaşi măsură, influenţând
negativ nivelul recoltelor.
•Îngrăşămintele de orice tip, contribuie la sporirea fertilităţii solurilor și implicit
la creșterea productivității agricole. Utilizarea acestora în agricultură, pe lângă
avantajul obţinerii unor producţii sporite, prezintă dezavantajul poluării mediului.
 Suprafața terenurilor și cantitatea de îngrășăminte
aplicate în agricultură

Suprafețele pe care s-au aplicat îngrășaminte

Cantitate îngrășăminte aplicate 400000
90000
350000
80000
300000
70000
60000 250000
50000 200000
40000 150000
30000
100000
20000
10000 50000
0 0
07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Chimice Naturale Chimice Naturale

 Suprafața terenurilor și cantitatea de pesticide aplicate
în agricultură

Cantitate pesticide aplicate Suprafețe

250000
180000

160000
200000
140000

120000
150000
100000

80000
100000
60000

40000 50000
20000

0 0
20072008200920102011201220132014201520162017201820192020 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Erbicide Fungicide Insecticide Erbicide Fungicide Insecticide

 Concluzii
Influența negativă a sectorului agricol asupra factorului de mediu ”sol”
(folosirea substanțelor chimice împotriva dăunătorilor și bolilor, aplicarea de
norme de udare necorespunzătoare, lucrări agricole efectuate în condiții
incorecte), cât și extinderea fenomenului sever de deșertificare a solului, în
contextul lipsei unui volum adecvat al irigațiilor, atage atenția asupra unor
oportunități de îmbunătățire a activității antropice și a interacțiunii omului cu
mediu, cum ar fi:
• Creșterea eficienței energetice și promovarea energiilor verzi în cadrul
județului;
• Integrarea aspectelor de mediu în deciziile administrației publice în vederea
asigurării condițiilor pentru dezvoltare durabilă;
• Programe de educare și responsabilizare a populației în ceea ce privește
colectarea selectivă și deșeurile;
• Creșterea ponderii agriculturii ecologice în practicile agricole;
• Menținerea biodiversității;
• Amenajarea, protejarea și valorificarea durabilă a ariilor naturale protejate;
• Refacerea rezervei de nutrienți pe baza fertilizărilor cu substanțe naturale;
• Refacerea și valorificarea fostelor situri industriale abandonate și remediate.
Vă mulţumesc pentru atenţia
acordată!