CHESTIUNI DE EXAMEN / Horticultura ID

1. Eroarea întâmplătoare (accidentală, aleatoare) este:

A. eroarea involuntară care variază imprevizibil atât ca valoare absolută cât şi ca semn, când se măsoară repetat aceeaşi
mărime, în condiţii practic identice.
B. eroarea involuntară care apare şi variază imprevizibil atât ca valoare absolută cât şi ca semn, ca urmare a unui accident,
când se măsoară repetat aceeaşi mărime, în condiţii practic identice.
C. eroarea involuntară care apare, imprevizibilă atât ca valoare absolută cât şi ca semn, datorită unei metode de măsurare
aleatoare.
D. eroarea involuntară care nu este previzibilă, atât ca valoare absolută cât şi ca semn, datorită atenţiei aleatoare a
experimentatorului pe durata măsurătorilor repetate în condiţii practic identice.
2. Solidele udate de un lichid sunt numite:
A. liofile;
B. liofobe;
C. homofile;
D. heterofile.
3. Incercuiţi varianta INCORECTĂ!
dc
In ecuaţie difuziei (legea I a lui Fick) dm = -D( )Sdt :
dx
A. D este coeficientul de difuzie;
B. S aria unei suprafeţe;
C. dm este drumul liber mijlociu al particulelor (moleculelor);
D. dt este un interval de timp.
4. Osmoza directă este:
A. fenomenul de difuzie pasivă a moleculelor de solvent printr-o membrană permeabilă;
B. fenomenul de difuzie pasivă a moleculelor de solvent printr-o membrană semipermeabilă.
C. fenomenul de difuzie pasivă a moleculelor de solvent ale unei soluţii printr-o membrană selectiv permeabilă.
D. fenomenul de difuzie pasivă a moleculelor de solvent ale unei soluţii printr-o membrană impermeabilă.
5. Principiul întâi al termodinamicii:
A. introduce parametrul de stare numit energie internă;
B. introduce parametrul de stare numit temperatură termodinamică;
C. introduce noţiunea de proces termodinamic şi de zero absolut;
D. introduce noţiunea de proces termodinamic cvasistatic şi de zero absolute
2. Pentru procese spontane, variaţia ΔS a entropiei este:
A. ΔS > 0;
B. ΔS = constantă.
C. ΔS < 0;
D. ΔS = 0;
6. Pentru procese reversibile, entropia S este o funcţie de stare a cărei variaţie dS este:
A. dS = T/dQ;
B. dS = T.dQ;
C. dS = dQ/T;
D. dS = dQ – T.
7. Entropia unui sistem neizolat (deschis):
A. poate numai să scadă, deoarece acesta interacţionează cu unul sau mai multe sisteme auxiliare care consumă mai
multă entropie decât produce sistemul;
B. poate numai să crească, deoarece acesta interacţionează cu unul sau mai multe sisteme auxiliare care consumă mai
puţină entropie decât produce sistemul;
C. poate să scadă numai dacă acesta interacţionează cu unul sau mai multe sisteme auxiliare, astfel încât să se producă
compensarea descreşterii entropiei;
D. poate să rămână constantă dacă acesta interacţionează cu unul sau mai multe sisteme auxiliare, astfel încât să se
producă compensarea consumului de entropie.
8. Care dintre afirmaţiile următoare asupra transportului prin membrane NU este adevărată?
A. Prin transport pasiv şi activ este menţinută constantă, în limite înguste, integritatea chimică în interiorul
compartimentelor celulei.
B. Prin transport pasiv înţelegem difuzia în sensul gradientului termodinamic.
C. Transportul activ reprezintă mişcarea solvitului împotriva gradientului termodinamic.
D. In celule nu pot fi găsite mari diferenţe de concentraţii ale solviţilor între interiorul şi exteriorul veziculelor înconjurate
de membrane.
 AGROMETEOROLOGIE

 Cantitatea de căldură primită direct de la Soare de unitatea de suprafaţă a solului este mai mare la
altitudini mari decăt la altitudini mici, în special datorită atenuării diferite a radiaţiei solare directe
la trecerea prin straturi atmosferice de grosimi diferite. De ce, totuşi, la altitudini mari suprafaţa
solului (deci şi aerul) este mai rece decât la altitudini mici?

 2. Dacă suprafaţa Pământului radiază continuu energie (radiaţia terestră), de ce aceasta nu devine
din ce în ce mai rece?

 3. Cine va prezenta cea mai mare creştere a temperaturii datorită radiaţiei solare directe: un câmp
proaspăt arat sau un strat de zăpadă? Explicaţi!

 4. Pe suprafaţa solului amplitudinea termică diurnă A0 este de 42,0ºC, la adâncimea de 12 cm este

A1= 21,0ºC iar la adâncimea de 24 cm este A 2= 10,5ºC. Ce valoare are amplitudinea termică
diurnă la adâncimea de 36 cm?

 5. Adâncimea, în sol, la care se amortizează oscilaţiile de temperatură cu perioada de o zi este de

0,5 m; la ce adâncime sunt amortizate oscilaţiile de temperatură cu perioada de un an?

 6. Pe o vreme cu cer senin, care sunt urmările (efectele) creşterii cantităţii de vapori de apă din
atmosferă (dar fără a fi atinsă valoarea de saturaţie) ?

 7. Atunci când se formează un nor, se eliberează căldură în atmosferă. Explicaţi de ce!

 8. O umiditate relativă a aerului de 30% măsurată într-o zi geroasă de ianuarie nu înseamnă acelaşi
lucru cu o umiditate tot de 30% măsurată într-o zi foarte toridă (tropicală) de iulie. Explicaţi de ce ?

 9. După un front de ploi s-a înregistrat o cantitate de precipitaţii totală de 14,0 mm. Câţi metri cubi
pe hectar reprezintă această cantitate?

3. Observaţiile efectuate într-o staţie meteorologică sunt reprezentative pentru:

A. vremea şi climatul local;
B. vremea şi climatul pentru toate localităţile de pe meridianul staţiei meteorologice;
C. vremea şi climatul pentru toate localităţile de pe aceeaşi paralelă cu staţia meteorologice;
D. vremea şi clima locului de staţie;
4. Gazul prezent în cea mai mare concentraţie în atmosfera terestră este:
A. oxigenul;
B. vaporii de apă;
C. dioxidul de carbon.
D. azotul;
5. Atmosfera terestră este aproximativ omogenă (exceptând vaporii de apă şi ozonul) până la
înălţimea de circa:
A. 1 km;
B. 8 km;
C. 80 km;
D. 800 km.
6. Constanta solară este:
A. A: distanţa medie dintre Pământ şi Soare;
B. B: valoarea medie a radiaţiei solare care cade pe întreaga suprafaţă a Pământului;
C. C: valoarea medie a radiaţiei solare care cade pe o suprafaţă, îndreptată spre Soare,
perpendiculară pe direcţia razelor solare, la limita superioară a atmosferei;
D. D: valoarea medie a radiaţiei solare care cade pe suprafaţa Pământului îndreptată spre Soare.
7. Radiaţia globală reprezintă:
A. suma dintre radiaţia solară directă şi radiaţia difuză primită de întreg globul terestru într-un an;
B. suma dintre radiaţia solară directă şi radiaţia difuză primită de întreg globul terestru într-o zi;
C. suma dintre radiaţia solară directă şi radiaţia difuză, într-un anumit loc;
D. suma anuală a radiaţiei solare directe şi difuze, într-un anumit loc.
8. Se numeşte albedo A al unei suprafeţe:
A. diferenţa procentuală între radiaţia incidentă şi cea reflectată în toate direcţiile;
B. raportul procentual între radiaţia reflectată în toate direcţiile şi cea incidentă;
C. raportul procentual între radiaţia incidentă şi cea reflectată în toate direcţiile;
D. raportul procentual între radiaţia reflectată de suprafaţă şi radiaţia reflectată de o suprafaţă de
referinţă albă.
9. Radiaţie efectivă reprezintă:
A. diferenţa dintre radiaţia solară directă şi radiaţia terestră;
B. diferenţa dintre radiaţia terestră şi contraradiaţia atmosferei;
C. diferenţa dintre radiaţia globală şi radiaţia terestră;
D. suma între radiaţia solară directă şi contraradiaţia atmosferei.
10. Prin bilanţ radiativ-caloric al suprafeţei terestre se înţelege:
A. diferenţa între radiaţia primită şi cea pierdută de suprafaţa terestră;
B. diferenţa între radiaţia primită şi cea reflectată de suprafaţa terestră;
C. diferenţa între radiaţia solară directă şi radiaţia pierdută de suprafaţa terestră;
D. diferenţa între contraradiaţia atmosferei şi radiaţia terestră.
11. Una dintre următoarele afirmaţii NU reprezintă o lege a propagării căldurii în sol:
A. Perioadele oscilaţiilor termice sunt aceleaşi la toate adâncimile (de o zi şi de un an);
B. Adâncimile la care se amortizează oscilaţiile de temperatură (adică la care A=0) cu perioade
diferite sunt proporţionale cu pătratele perioadelor oscilaţiilor respective.
C. Cand adâncimea creşte în progresie aritmetică, amplitudinea oscilaţiilor termice scade în
progresie geometrică;
D. Momentele producerii temperaturilor maxime şi minime întârzie proporţional cu adâncimea;
12. Prin comparaţie cu aerul uscat la 20 °C, aerul umed tot la 20 °C este:
A. A: mai dens;
B. B: mai puţin dens;
C. C: la fel de dens;
D. D: fie mai dens, fie mai puţin dens, funcţie de alţi factori.
13. Sub un nor nimbostratus se observă următoarele:
A. A: grindină, ploaie torenţială şi/sau vânturi puternice;
B. B: cer acoperit, întunecat, fără ploaie;
C. C: nori, din care cad precipitaţii, acoperă parţial cerul;
D. D: cer acoperit, întunecat şi precipitaţii.
14. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la influenţa temperaturii asupra creşterii
plantelor, NU este adevărată?
A. Temperatura influenţează viteza de creştere a plantelor.
B. Temperatura la care plantele îngheaţă este numită zero de vegetaţie.
C. Creşterea plantelor este slabă sau nulă atâta timp cât temperatura nu atinge o valoare de prag.
D. Intre acest prag (valoare minimă) şi plafon (valoare maximă), creşterea este proporţionalăcu
temperatura.
15. Referitor la rolul apei în dezvoltarea plantelor, perioada critică este:
A. perioada în care seceta poate perturba cel mai mult începutul înfloririi, fecundarea;
B. perioada în care planta moare dacă nu primeşte o cantitate minimă de apă;
C. perioada în care planta are nevoie de cea mai mare cantitate de apă;
D. perioada în care, indiferent dacă este secetă sau nu, planta moare.
16. Unul dintre fenomenele următoare NU reprezintă un efect mecanic dăunător al vântului:
A. eroziunea solurilor uşoare în perioadele de secetă;
B. ruperea (sfâşierea) frunzişului livezilor, căderea fructelor, tulburarea polenizării;
C. culturi mai puţin precoce ca efect al vânturilor reci.
D. deformarea arborilor sub acţiunea vântului dominant în livezile apropiate de litoral sau pe
anumite văi;
17. Care afirmaţie de mai jos NU este corectă?
A. Îngheţurile de iarnă se produc datorită sosirii unei mase de aer rece care invadează culturile;
B. Îngheţurile de iarnă sunt denumite advective sau îngheţuri negre;
C. Îngheţurile de primăvară mai sunt numite îngheţuri albe.
D. Îngheţurile de primăvară sunt determinate de reîntoarcerea unei mase de aer foarte rece după
prima zi de primăvară;
RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRILE URMĂTOARE
ÎN SPAŢIUL REZERVAT DE SUB GRILĂ!
18. Faceţi distincţia între căldură şi temperatură.
19. Pe suprafaţa solului amplitudinea termică diurnă este A 0= ºC iar la adâncimea h 1= 12cm este
A1= ºC. Ce valoare are amplitudinea termică diurnă la adâncimea h3= 36cm?
20. Adâncimea în sol la care se amortizează oscilaţiile de temperatură cu perioada de o zi este h ai=
m; la ce adâncime han se amortizează oscilaţiile de temperatură cu perioada de un an ?
21. Pe o vreme cu cer senin, care sunt urmările (efectele) creşterii cantităţii de vapori de apă din
atmosferă (fără a fi atinsă valoarea de saturaţie, adică nu se produce ceaţă, nu se formează nori)?
22. Atunci când se formează un nor se eliberează căldură în atmosferă. Explicaţi de ce!
23. Intr-o zi, la o temperatură a aerului de +30ºC, s-a măsurat o umiditate relativă a aerului de 30%,
iar în altă zi, la o temperatură a aerului de –10ºC, s-a măsurat o umiditate relativă tot de 30%. Ce
puteţi afirma despre umiditatea absolută a aerului în cele două situaţii? Motivaţi!
24. După un front de ploi s-a inregistrat o cantitate de precipitaţii de mm. Câţi metri cubi pe hectar
reprezintă această cantitate?
25. Primăvara când, după amiaza târziu, temperatura aerului scade vizibil către 0ºC, dar punctul de
rouă se mentine pozitiv (>0ºC), probabilitatea producerii îngheţului nocturn este foarte mică sau
nulă. Cum vă explicaţi acest fapt? (Punctul de rouă reprezintă temperatura la care trebuie răcit
aerul pentru ca vaporii de apă pe care îi conţine să condenseze).