Tema proiectului:

s\
0

2006-2007
CUPRINSULPROIECTULUI:
Introducere
I. MEMORIUL DESCRIPTIV:
0
1.2 Analiza factorilor climatici:
0
1.2.2 Lumina (radiatia globala din perioada de vegetatie, durata de stralucire a soarelui lunara, anuala si din perioada de veget
1.2.3 Umiditatea (cantitatea de precipitatii atmosferice lunare, anuale si din perioada de vegetatie, histograma regimului de p
0
0
1.2.6 Indicatorii ecologici sintetici (indicele heliotermic real, coeficientul hidrotermic, indicele bioclimatic al vitei de vie, indicel
0
0
1.5 Reteaua hidrografica a podgoriei
1.6 Vegetatia spontana si cultivata din zona
1.7 Factori social-economici (asigurarea fortei de munca, cai de transport, energie electrica, piete de desfacere, traditia locala
II. MEMORIUL TEHNIC:
2.1 Stabilirea sistemului de cultura si a tipului de plantatie;
2.2 Alegerea soiurilor de vita roditoare si de portaltoi;
2.3 Organizarea terenului
2.3.1 Calculul suprafetelor;
0
0
2.3.4 Amenajarea terenului destinat plantarii vitei de vie;
0
2.4.1 Pregatirea terenului;
2.4.2 Stabilirea distantelor de plantare, a formei de conducere si a tipului de taiere;
2.4.3 Pichetarea terenului;
2.4.4 Plantarea vitei de vie;
0
0
0
III. FISE TEHNOLOGICE:
0
0
0
3.4 Fisa tehnologica pentru instalarea sistemului de sustinere;
0
IV. PIESE DESENATE:
4.1 Schita de organizare a terenului, scara 1:5000;
4.2 Forma de conducere si tipul de taiere;
V. BIBLIOGRAFIE
Introducere
0
0
 0
0
0
0
0
0
0
Printre soiurile cultivate amintim: Pinot gris, Traminer, Muscat Ottonel si struguri de masa.
0
0
N lorgaf 1925) vorbind de schimburile comerciale din Transilvania si Muntenia cu Moldova, afirma ca un vas de vin se vindea c
0
0
0
0
0

0
PODGORIA LECHINTA (si Centrul viticol DEJ )

I MEMORIUL DESCRIPTIV
0
0
 0
0
0
0
0
Desi conditiile climatice sunt mai putin favorabile vita de vie se preteaza acestei zone iar calitatea vinurilor obtinute aici este in
1.2. Analiza factorilor climatici
Desi nu ofera conditii climatice la nivelul celorlalte podgorii di Podisul Transilvaniei , cadrul natural al Podgoriei Lechinta este t
0
0
0
1.2.1.Temperatura
Tabelul 1
0
Nr.
Alt.
Amplitudinea
23

Tabelul 2
0
Nr.
Alt.
96-55

Tabelul 3
Temperatura aerului - media maximelor lunare si anuale, (UC) 1869-1955
Nr.
Alt.
96-55

Tabelul 4
0
Nr.
Alt.
4.1.29

Tabelul 5
0
Nr.
Alt.
16.8.52

Tabelul 6
0
0
Nr.
Alt.
0
0
0
mai
0
mai
0

0
Durata perioadei de vegetatie trebuie sa fie de minim 160 de zile pentru soiurile cu maturare timpurie si extratimpurie, 170 zil
0
0
0
0
0
0
0
0
0
unde: k- bilantul termic util;
0
1.2.2 Lumina:
0
0
0
0
Tabelul 7
Durata de stralucire a soarelui (ore si zecimi) - media lunara si anuala (1948-1955)
Nr.
Alt.
2078.1

0
Tabelul 8
Durata de stralucire a soarelui (ore si zecimi) -% din durata posibila (1948-1955)
Nr.
Alt.
43.8

Desi mai putin favorabila din punct de vedere climatic, zona asigura maturarea strugurilor precum si a coardelor.
1.2.3 Umiditatea:
0
0
0
0
Precipitatii atmosferice-cantitatea medic lunara si anuala (mm);(l896-l9l5,1921-1955)
Nr.
640

0
Tabelul 10
Umiditatea relativa a aerului - media lunara si anuala (%);(!896-1915, 1921-1955)
Nr.
Alt.
76

Umiditatea relativa a aerului din perioada de vegetatie, corespunzatoare lunilor IV-IX, este de 71 %.
1.2.4 Accidente climatice:
 0
Tabelul 11
Fenomene atmosferice - numarul mediu al zilelor cu bruma
Nr.
Alt.
36-55

W V qrtx^cx. V^.Oy\Vf^\vAwV cW ^VtHL\^lVtxVv

0
Tabelul 12
Fenomene atmosferice - numarul mediu al zilelor cu chiciura
Nr.
Alt.
36-55

0
1.2.5 Regimul eolian:
0
Cele mai reduse frecvente sunt din sectorul estic si sud-estic, consecinta a bararii maselor de aer de catre lantul Muntilor Calim
Tabelul 13
0
tare (v > 11 m/s si v > 16 m/s ); 1946-1955
56.7

0.1

1.2.6 Indicatori ecologici sintetici:

0
INDICELE HELIOTERMIC REAL (IHr):
0
 0
unde:
0
Zir - suma orelor de insolatie reala din perioada de vegetatie;
0
IHr = (1067 x 1513.5) x 10'6= 1.61
0

NDisaar"
0

COEFICIENTUL HIDRO TERMIC (CH):

Interactiunea binara dintre precipitatii si bilantul termic activ a fost reprezentata de G. Seleaninov (1936) sub forma coeficient
CH =( :cp/2;t0a)x 10
unde:
Lp - suma precipitatiilor din perioada de vegetatie;
0
0
CH =(439/2767) x 10 = 1,58
0
INDICELE BIOCLIMATIC AL VITEI DE VIE (I hcv):
Urmarind integrarea actiunii temperaturii, insolatiei si umiditatii, Ghe. Constantinescu (1964) a formulat un indice hioclimatic
0
unde:
0
0
IP - suma precipitatiilor din perioada de vegetatie;
Nzv - numarul de zile din perioada de vegetatie;
0
0
INDICELE BIOPEDOCLIMA TIC (I bpc):
Pornind de la indicele hioclimatic al vitei de vie, urmarind optimizarea consumului de apa al vitei de vie, V. G. Popa (1977) a ob
0
unde:
0
Ibpc = [(2767 x 1513.5)/ (629 x 170)] : 10 = 3.91
0
INDICELE EDA FOC LIMA TIC (lec):
0
0
unde:
IU A - reprezinta indicele umiditatii active a solului, dupa C. Chirita (1962):
IUA (%) = (W-Co) /(Cc-Co) x 100
unde:
W - reprezinta provizia momentana de apa din sol (%);
Co - coeficientul de ofilire (%);
0
0
lec = [(2767 x 1513.5) / (80 x 170)] : ! 00 = 3.07
INDICELE APTITUDINII OENOCLIMA TICE (IAOe):
 0
IOAe = T + I - (P - 250)
Unde:
0
0
P - suma precipitatiilor din aceeasi perioada;
0
0
0
0
Relieful:
0
0
0
0
0
1.4 Factori edafici:
Substratul litologic:
0
0
Solurile reprezentative sunt cele brune argiloiluviale podzolite si cele brune eumezobazice (centrele Bistrita. Lechinta si Teaca)
0
0
Solurile brune argiloiluviale
0
0
0
Proprietati.
0
Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului.
0
0
0
Orizontul Bt: 110 - 140 cm. culoare bruna sau bruna - galbuie ; textura luto- argiloasa sau argilo-lutoasa. Structura prismatica b
sau mediu compact; evidente pelicule de argila la suprafata agregatelor structurale ; trecere treptata.
0
Fertilitatea si folosinta.
0
0
Regosoiurile
Se definesc prin orizont A, urmat de material parental neconsolidat sau slab consolidat, mentinut aproape de suprafata prin e
0
0
Proprietati
0
Alcatuirea si descrierea profilului de sol.
0
Orizontul C : reprezentat prin materiale parentale dezagregate si alterate. Culoare mai deschisa, textura diferentiata, de la gro
Fertilitate si folosinta.
0
1.5. Reteaua hidrografica:
0
0
1.6. Vegetatia spontana si cultivata:
0
0
0
Vegetatia cultivata este reprezentata de plantele de cultura ca: cerealele, cartofii , floarea soarelui si altele ,cele mai indicate s
1.7. Factorii social economici:
0
0
0
0
0

Evolutia demografica
0
0
Rata
7,2

0
Reteaua de distributie a gazelor naturale se desfasoara pe suprafata a 42 de localitati, cu o lungime a conductelor de distributi
Sunt alimentate cu apa potabila 60 de localitati, iar reteaua de cale ferata este bine reprezentata si are o lungime de 321 km
0
0
0
- hectare
245

0
- tone -
din care:
2131 2125 1011 1005 1120 1120

Reteaua de drumuri din judetul Nasaud

- km -
28,1

0
0
II. MEMORIUL TEHNIC
2.1.Stabilirea sistemului de cultura si a tipului de plantatie:
0
0
0
Sistemul de cultura semiprotejat:
0
0
0
0
0
Plantatiile viticole pe terase:
0
0
2.2. Alegerea soiurilor de vita roditoare si deportaltoi:
0
Portaltoiul reprezinta un factor important al productiei viticole, prin vigoarea pe care o confera soiului altoi. Alegerea corecta
Feteasca alba
Sinonime:
0
Origine:
0
0
0
0
0
0
Variatii si clone:
0
Zonare:
0
Sauvignon
Sinonime:
0
Origine:
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Acumuleaza mai multe zaharuri, are aroma mai pregnanta si o mai buna rezistenta la ger si boli.
0
0
Zonare:
0
Pinot gris
Sinonime:
0
Origine:
0
Caractere ampelografice:
0
0
 0
0
Variatii si clone:
0
Zonare:
0
Traminer roz
Sinonime:
0
Origine:
0
Caractere ampelografice:
0
0
0
0
0
Suporta foarte bine conditiile ecoclimatice din podgoriile din Transilvania, aflate la limita nordica de cultura a vitei de vie, und
0
FETEASCA ALBA

TRAMINER ROZ

0
Variatii si clone:
0
Zonarea:
Soiul Traminer roz este zonat pentru podgoriile din Podisul Transilvaniei si autorizat in N-E Moldovei.
Portaltoii folositi:
Portaltoii folositi sunt cei din grupa Berlandieri X Riparia. portaltoi care imprima vigoare mijlocie de crestere, care sa sustina p
0
Berlandieri x Riparia Selectia Oppenheim 4 clona 4:
Sinonime: SO 4-4. SO 4-4 Origine:
0
Caractere ampelografice:
0
0
0
0
0
0
Zonare:
0
0
Berlandieri x Riparia Selectia Craci unei 2:
Sinonime: SC-2; C-2; Cr-2.
Origine:
0
Se remarca prin perioada scurta de vegetatie, afinitate buna cu soiurile viguroase pentru struguri de vin si productii mari de bu
Caractere ampelografice:
0
Limbul frunzei este de culoare verde deschis, rugos, slab gofrat si acoperit cu peri scurti si erecti, pe ambele fete. Dintii sunt m
0
0
0
0
Rezistente biologice:
0
0
0
0
Fiind un portaltoi viguros este indicat la soiurile de struguri pentru vin cu potential mare de productie: Feteasca alba si altele.
Nu este indicat pentru soiurile de masa.
Recoltarea coardelor se face obligatoriu din toamna, deoarece este sensibil la ger. Butucii se musuroiesc pentru a fi protejati p
Zonarea:
0
2.3. Organizarea terenului:
0
2.3.1 Calculul suprafetelor:
0
0
-20 %;

b. Determinarea productiei pe soiuri:

0
Feteasca alba:300 tone100 %
x40 %
x = 120 tone
Sauvignon:300 tone100 %
x20 %
x = 60 tone
Pinot gris:300 tone100%
x20 %
x = 60 tone
Traminerroz:300 tone100%
x20 %
x = 60 tone
c. Determinarea suprafetelor:
0
Feteasca alba:120 t: 10 t/ha = 12 ha;
Sauvignon:60t: 7.5 t/ha = 8 ha;
Pinot gris:60t: 7.5 t/ha = 8 ha;
Totalul suprafetei cultivate = 36 ha;
d. Stabilirea numarului de parcele pentru fiecare soi:
0
Feteasca alba:12 ha : 2 ha = 6 parcele
Sauvignon:8 ha : 2 ha = 4 parcele
Pinot gris:8 ha : 2 ha = 4 parcele
Traminer roz :8 ha : 2 ha = 4 parcele
Total:18 parcele
0
0
0
0
 0
f. Determinarea numarului de butuci pe fiecare parcela:
0
0
0
0
Numarul de butuci pentru fiecare soi este:
Feteasca alba: 6 parcele x 8300 butuci / parcela= 49800 butuci;
Sauvignon:4 parcele x 8300 butuci / parcela = 33200 butuci;
Pinot gris:4 parcele x 8300 butuci / parcela = 33200 butuci;
Traminer roz : 4 parcele x 8300 butuci / parcela = 33200 butuci;
0
Poteci:9 poteci x (2 m x 200 m) = 3600m2;
Alei:6 alei x (4 m x 200 m) = 4800m2;
Drum de exploatare:(4 drum x 614 m x 4) = 9824m2;
0
Total suprafata necultivata = 25520 m2 = 2.55 ha
36,0 ha100%
2,55 hax %
x = 7.0
Suprafata necultivata a plantatiei nu trebuie sa depaseasca 7 % din totalul plantatiei.
Tabelul 14
0
Nr.
Suprafata
0
Traminer
SUPRAFATA TOTALA: 38.55 Ha

0
0
Parcela:
0
0
0
Trupul viticol:
Este unitatea teritoriala de exploatare, constituita din mai multe tarlale, si este delimitata prin cumpene de separare a apelor,
0
0
Reteaua de drumuri:
0
Drum urile principale:
0
0
Drumurile secundare:
0
0
Potecile:
0
0
0
2.3.4 Amenajarea terenului destinat plantarii vitei de vie:
 0
0
0
2.4.1 Pregatirea teren ui ui:
0
Defrisarea si nivelarea terenului:
0
Lucrarea de defrisare se executa cu ajutorul tractoarelor grele dotate cu instalatii speciale (lama de buldozer, gheare de scarifi
0
0
Asigurarea perioadei de odihna a solului:
0
Replantarea terenului eliberat prin defrisarea plantatiilor vechi ridica probleme deosebite din cauza "oboselii solului", datorita
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Desfundarea:
0
0
0
0
Lucrarea se face mecanizat cu plugul balansier de desfundat PBD-60 sau PBD -80 actionate de tractoare grele pe senile, cu o p
0
0
0
0
2.4.2 Stabilirea distantelor din plantare, a formelor de conducere si a tipurilor de taieri:
Stabilirea distantelor de plantare:
0
0
0
0
0
0
Forma de conducere:
0
0
Anul II
0
Anul III
0
Anul IV
0
Anul V
0
2.4.3 Pichetarea terenului:
0
 0
0
0
Sistemul de pichetat:
0
Aparatura si materialele necesare:
0
0
Tehnica pichetatului:
0
0
0
0
0
2.4.4 Plantarea vitei de vie:
Perioada de plantare:
0
Pregatirea vitelor pentru plantare:
0
0
0
Metode de plantat:
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
a) . Lucrarile solului:
0
0
0
b) . Controlul vitelor:
0
c) . Copcitul vitelor:
0
0
0
d) . Legatul lastarilor:
0
e) . Irigarea:
0
f) . Fertilizarea:
0
0
0
g) . Combaterea bolilor si daunatorilor:
0
 0
0
0
h) . Completarea golurilor:
0
0
i) . Protejarea vitelor pe timpul iernii:
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Au rolul de a grabi formarea butucilor si intrarea acestora pe rod.
0
0
c) . Fertilizarea:
0
d) . Completarea golurilor:
0
e) . Irigarea:
0
0
Instalarea sistemului de sustinere:
0
0
Instalarea sistemului de sustinere devine necesara din primavara anului al Il-lea .
0
0
Pentru instalarea sistemului de sustinere sunt necesare materialele:
0
0
0
0
Instalarea spalierului cuprinde urmatoarele operatii:
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Copcitul :
0
Combaterea bolilor si daunatorilor:
Se fac stropiri contra manei (6-8), cu Dithane M 45 0.2 %, contra fainarii , cu sulf muiabil 0.4 %.
0
III. FISE TEHNOLOGICE
0
PLANTATIEI
Distanta de plantare si numarul de vite:
-2.0 xl.2m, 4150 butuci la hectar -panta terenului > 12%
0
Volumul
Denumire
Lucrari
mecanice
Lucrari
manuale
0
0
0
0
Transport
0
0.2
p3o5
Administrat
0
1.0
P2Os
Administrat
0.4
Furadan
Desfundat
8.0
Nivelat
0
0
0
0
Administrat
Nivelat
Uniformizarea
pantei
"

Necesarul de materiale pentru pregatirea terenului:

Nr.
30

0
Nr.
Perioada
optima
de
Volumul
Denumire
Lucrari
mecanice
Lucrari
manuale
0
mii
0.8
0
Transportat
3.7
mranita

10.74
0
0
0
2.4
"

0
Nr.
24.3

0
Nr.
Volumul
Denumire
Lucrari
mecanice
Lucrari
manuale
mii
mii
11.4
Apa
mii
7.7
0
2.6
-

0
Nr.
6

0
Nr.
Volumul
Denumire
Lucrari
mecanice
Lucrari
manuale
Transportat
0
2.9
0
0
0
0
0
-

Nr.
0

3.3 FISA TEHNOLOGICA PENTRU INSTALAREA SISTEMULUI DE SUSTINERE

Nr.
Volumul
Denumire
Lucrari
mecanice
0
0
0
0

0
0

Necesarul de materiale pentru instalarea sistemului de sustinere:

Nr.
0

0
Nr.
Volumul
Denumire
Lucrari
mecanice
Lucrari
manuale
Desfacut
mii
mii
0

0
Vite,
0
0
0
1.6
2.5
0
0
5.8
1.6
0
0
mii
-

Nr.
6

IV. PIESE DESENATE

 0
c - toamna, dupa caderea frunzelor

V. BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE:
1. Blaga Ghe., Filipov F., 2005- Pedologie, Editura Academic Pres. Cluj- Napoca;
0
3. Cotea Victoria, Cotea V. Valeriu, 1995 - Viticultura, ampelografie si enologie. Editura Didactica si pedagogica. Bucuresti;
4. Mustea Mihai, 2004 - Viticultura, Editura "Ion Ionescu de la Brad", lasi;
0
0
0
0
0
0
2006-2007
anuala si din perioada de vegetatie);
tie, histograma regimului de precipitatii, umiditatea relativa a aerului din perioada de vegetatie);

oclimatic al vitei de vie, indicele biopedoclimatic, indicele edafoclimatic, indicele aptitudinii oenoclimatice);

te de desfacere, traditia locala din zona);

ma ca un vas de vin se vindea cu un florin.
ea vinurilor obtinute aici este incontestabila

ral al Podgoriei Lechinta este totusi satisfacator pentru cultura vitei de vie.
mpurie si extratimpurie, 170 zile la soiurile cu maturare mijlocie si 180 de zile la cele cu maturare tardiva.

um si a coardelor.
r de catre lantul Muntilor Calimani-Gurghiu.
ov (1936) sub forma coeficientului hidrotermic (CH), folosind relatia:

formulat un indice hioclimatic al vitei de vie., potrivit formulei:

ei de vie, V. G. Popa (1977) a obtinut indicele biopedoclimatic (lhpc), folosind urmatoarea formula:
rele Bistrita. Lechinta si Teaca) la care se asociaza molisoluri argiloiluviale de tipul pseudorendzinelor si cernoziomuri vertice, cu diverse gr

-lutoasa. Structura prismatica bine formata ; fin poros; compact

ut aproape de suprafata prin eroziune geologica.

, textura diferentiata, de la grosiera la fina. Uneori face efervescenta sau poate sa nu contina carbonati.
elui si altele ,cele mai indicate si pretabile culturi din aceste zone sunt plantatiile de vii ti pomi.

ime a conductelor de distributie de 537 km.

a si are o lungime de 321 km
soiului altoi. Alegerea corecta a acestuia se tine seama de adaptarea acestora la conditiile pedoclimatice (rezistenta la calcarul activ din so
a de cultura a vitei de vie, unde aroma strugurilor devine fina si discreta.

e de crestere, care sa sustina potentialul productiv al vitelor roditoare, dar care sa suporte bine si carbonatii de calciu din sol.

ri de vin si productii mari de butasi.

, pe ambele fete. Dintii sunt mici, lati, cu mucronii usor alungiti. Petiolul frunzei este de lungime mijlocie, gros, culoare verde vinetie si aco

ductie: Feteasca alba si altele.

usuroiesc pentru a fi protejati peste iarna.

umpene de separare a apelor, fire de vai. sau alte categorii de folosinta a terenului.
a de buldozer, gheare de scarificare. grebla de adunat cioate ).

auza "oboselii solului", datorita acumularii de toxine, a extinderii bolilor virotice, cancer bacterian si a unor carente de nutritie , ca rezultat

ractoare grele pe senile, cu o productivitate de 1-1,25 ha /zi.

a si pedagogica. Bucuresti;
omuri vertice, cu diverse grade de eroziune ce apar pe versanti, carora li se adauga si regosolurile.
enta la calcarul activ din sol, la seceta, la excesul de umiditate, la saruri), de rezistenta fata de nematozi, de afinitatea cu soiurile roditoare,
alciu din sol.
uloare verde vinetie si acoperit cu peri desi. Floarea este hermafrodita, functional femela, androsterila; formeaza struguri mici cu boabe d
nte de nutritie , ca rezultat al monoculturii accentuate.
tatea cu soiurile roditoare, de influenta lor asupra productiei, de adaptarea lor la tehnicile culturale.
za struguri mici cu boabe de culoare cafenie violacee.