Sunteți pe pagina 1din 3

Muntii Retezat

Asezare si limite

Grupa Retezat - Godeanu este delimitata de bazinele Hateg, Depresiunea Getica,


Culoarul Timis - Cerna si Depresiunea Petrosani, iar intre Motru si Dunare vine in contact cu
Podisul Mehedinti.

Alcatuire petrografica

Masivul Godeanu este alcatuit in majoritate din sisturi cristaline, formatiuni sedimentare
reprezentate prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare care favorizeaza formarea cheilor
(Valea Cernei ).

Relief

Sunt alcatuiti dintr-un masiv central, Masivul Godeanu, din care se desprind culmi cu
directii principale predominante sud - vest, nord - est si vest-est. Inaltimile Muntilor Godeanu
variaza intre 2509 m (Varful Peleaga din Retezat) si cca. 700 - 800 m; cele de 2250 m ocupa
partea centrala a regiunii (Masivul Godeanu), iar cele maxime, 2250 - 2500 m, se situeaza in
Muntii Retezat. O treapta mai joasa cu altitudini de 1500 - 1800 m se distinge in partea de est
unde alcatuieste culmile Valcanului si Varful Gugu, iar catre vest si sud, o alta, la 1200 - 1400 m,
face trecerea spre podisul Mehedinti. Muntii Tarcu sunt situati in partea de nord - vest a regiunii
atingand inaltimi de 2123 m (Varful Baicu), 2190 m (Varful Tarcu); la acestea se adauga Muntele
Mic (1802 m), detasat catre nord - vest. In partea de nord a regiunii dintre Jiu si depresiunea
Caransebes se situeaza Muntii Retezat. Inaltimile lor maxime de peste 2400 m, domina muntii
din jur iar peisajul lor salbatic format din varfuri si creste muntoase, imense caldari glaciare cu
nenumarate lacuri si intinse grohotisuri, se afirma ca o puternica individualitate geografica. In
Muntii Retezat se disting doua culmi principale: cea nordica formata din varfurile Peleaga (2509
m), Varfu Mare (2463 m), Varful Retezat (2489 m) si cea sudica formata din culmi scurte care
coboara pana in depresiunea Petrosani. Sunt formati din sisturi cristaline, gresii si calcare masive
favorizand formarea unui relief carstic (doline, avene, pesteri, lapiezuri). Intre valea superioara a
Motrului si defileul Jiului se desfasoara Muntii Valcan. Culmea principala este formata de
inaltimi de peste 1600 m: Varful Straja (1868 m). Muntii Valcan sunt alcatuiti in mare majoritate
din sisturi cristaline, conglomerate si calcare cristaline, granite, calcare masive care favorizeaza
formarea pesterilor (inprejurimile Tismanei). Intre valea inferioara a Cernei si valea superioara a
Motrului se intind Muntii Mehedinti. Cele mai mari inaltimi se grupeaza in partea centrala, unde
relieful depaseste 1150 m si culmineaza cu varfurile Domogled (1105 m), Pietrele Albe (1335
m). La sud - vest de Masivul Godeanu se situeaza Muntii Cernei alcatuiti din argilite, calcare,
conglomerate si gresii avand ca principal varf Varful Poiana Mare (1364 m). Intre grupele Parang
si Retezat - Godeanu se afla Depresiunea Petrosani iar la nord de aceasta Depresiunea Hateg.

Clima

In regiunea inalta clima este aspra cu temperaturi reduse, media anuala fiind de -2oC, cu
inghet prelungit la cca. 280 de zile pe an si ninsori abundente. Precipitatiile sunt bogate, media
anuala fiind de 1400 mm. Vanturile sunt puternice si au frecventa mare, aici aparand si efectul de
foehn resimtit pe versantii sudici si nordici. De asemenea se resimt influente mediteraneene in
sud - vest.

Ape

Reteaua hidrografica are un caracter divergent si apartine bazinelor Jiului, Streiului,


Timisului , Raul Rece si direct Dunarii la care se adauga numeroase lacuri glaciare(Lacul
Zanoaga , Lacul Bucura ).
Vegetatia

Diferentierea climatica determina existenta unor etaje de vegetatie bine exprimate.


Etajul padurilor de foioase reprezentat prin fagete pure, amestecuri de fag , gorun, tei, izolat
palcuri de stejar pufos, paduri de fag in amestec de molid si brad , etajul molidului reprezentat pe
versantii nordici, etajul subalpin reprezentat prin jnepenisuri, pajisti si tufarisuri si etajul alpin
propriu - zis reprezentat prin tufarisuri pitice. Alte elemente caracteristice sunt alunul turcesc
(Muntii Mehedinti), tufarisurile xerotermofile.

Fauna

Este reprezentata prin capra neagra , lastunul mare sudic, presura barboasa, ciocarlia
urecheata (Muntii Tarcu), vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, fluturi.

Soluri. Padurile de amestec dezvolta soluri acide, soluri humicosilicatice caracteristice


etajului alpin propriu-zis.

Rezervatii: Parcul National Retezat (relief, flora, fauna), pestera ocrotita - Closani , flora
si fauna - Domogled (Muntii Mehedinti), parc dendrologic - Simeria (Depresiunea Hategului).

S-ar putea să vă placă și