GRUPA

MUNTILOR
RETEZAT
Proiect realizat de: Parasca Andreia
clasa a XII-a A
 CUPRINS

1. LOCALIZARE
2. MOD DE FORMARE A
RELIEFULUI
3. ALTITUDINEA RELIEFULUI
4. TIPURI DE ROCI
5. TIPURI SI FORME DE RELIEF
6. 1 HAZARD
NATURAL/ANTROPIC
7. 1 OBIECTIV
TURISTIC/DESTINATIE
TURISTICA
 LOCALIZARE

Retezatul este cel mai complex şi mai grandios masiv montan din toate sectoarele
geografice ale Carpaţilor româneşti. Munții Retezat fac parte din Carpații Meridionali,
grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalță între două depresiuni importante, Petroșani
și Hațeg și între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord și est și Jiul
de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjurați de Munții Țarcu la vest, Munții
Godeanu, la sud-vest și Munții Vâlcan, la sud. Cel mai inalt varf din Muntii Retezat este
Vf. Peleaga avand o altitudine de 2509m. Este un varf pe care se poate ajunge destul de
usor dinspre Poiana Pelegii trecand pe la lacul Bucura, lac care poate fi admirat in toata
splendoarea lui de la inaltimea celor 2509 metrii ai Pelegii. Se urmeaza Curmatura
Bucurei, apoi custura. Pe Varful Peleaga putem ajunge si din Valea Pelegii pe la Lacul
Pelegii; in apropierea lui se afla Varful Papusa (2508m). Partea cea mai importantă a
masivului este alcătuită în principal din roci cristaline și se numește Retezatul Mare;
partea sudică, cu relief dezvoltat și în mase mai importante de calcare, se numește
Retezatul Mic. ele se unesc în apropierea lacului Bucura.
 RELIEFUL- mod de formare

În urma activităţii îndelungate a gheţarilor si a modelării aerofluviale în cuprinsul masivului s-au

format numeroase tipuri geomorfologice, dintre care se menţioneaza: circurile si morenele glaciare;
vaile adânci sculptate de ghetari; lacurile alpine de origine glaciara; vârfurile ascuţite şi culmile
zimţate; stâncăriile golaşe şi blocurile mari de piatră (granitice) şi grohotisurile, haotic risipite pe
versanţi; platformele înalte şi şeile de legătură între vârfuri; văile adânci si înguste cu ape abundente
şi limpezi.
  Caracteristici ale reliefului:
- altitudini: maxime peste 2000 m (Peleaga 2509 m, Gugu 2291 m);
- aspecte specifice: are formă triunghiulară, este delimitată de regiuni joase, are relief glaciar (în
Retezat); munţii sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcare, sunt masivi, fragmentaţi doar pe
margini (depresiunile Petroşani şi Haţeg, pasul Lainici), sunt printre cei mai înalţi munţi din ţară;
- diviziuni : Retezat, Godeanu, Ţarcu, Cernei, Mehedinţi, depresiunea Petroşani şi depresiunea
Haţeg;
 HERE IS THERELIEFULUI
ALTITUDINEA SLIDE TITLE!

Cel mai înalt vârf din Munții Retezat este 

vârful Peleaga(imagine) având o altitudine de
2509 m. Este un vârf pe care se poate ajunge
destul de ușor dinspre Poiana Pelegii trecând pe
la lacul Bucura, lac care poate fi admirat în toată
splendoarea lui de la înălțimea celor 2509 metri
ai Pelegii. Se urmează Curmătura Bucurei, apoi
custura. Pe Vârful Peleaga se poate ajunge și din
Valea Pelegii pe la Lacul Pelegii; în apropierea
lui se află Vârful Păpușa (2508m).
 -relieful glaciar este foarte bine exprimat la
altitudini mari (circuri, vai, morene); 
- sisturile cristaline (care predomina) dau reliefului
un caracter masiv si putin fragmentat si
conserva foarte bine platformele de eroziune; 
 - pe alte roci (calcare, indeosebi) exista fenimene
carstice si forme structurale; 

TIPURI DE ROCI
TIPURI SI FORME DE RELIEF

In peisajul muntilor Retezat, circurile (caldarile) si vaile glaciare ocupa un loc

deosebit de insemnat. Multimea caldarilor glaciare, unele din acestea adapostind lacuri,
au imprimat acestor munti un pitoresc rar intalnit in Carpati. Caldarile sau circurile
glaciare, numite de localnici zanoage, reprezinta depresiuni circulare formate din
eroziunea ghetarilor montani, la obarsia vailor glaciare sau pe versantii acestora, adesea
suspendate deasupra vailor glciare principale. Ele sunt un rezultat al activitatii ghetarilor
cuaternar care s-a intiparit adanc in relieful Masivului Retezat.
Hazard geomorfologic:
 PARCUL NATIONAL RETEZAT

Peisajele din muntii Retezat nu au fost alterate de

interventia omului, astfel ca in 1935 masivul a devenit primul
parc national din Romania avand o rezervatie stiintifica
exclusiva- Gemenele. In padurile verzi si dese sau prin
campurile luminoase de jnepenis si-au gasit locul cele peste
1190 de specii de plante; se intalnesc aici 90 de specii
endemice care pot fi admirate doar in Retezat si alte plante
rare, ocrotite de lege. Vara, muntele se acopera cu un imens
covor multicolor, din care rasare movul atragator al
smardarului, albastrul intens al gentienelor, rozul jucaus al
rhododendronului, macul galben, argintica, sangele
voinicului, ghintura. In acest colt de rai tihnit traiesc capre si
ciocanitori negre, cocosi de munte, ursi, marmote, rasi si
pisici salbatice.
Multumesc pentru atentia acordata!