Cap.

1 TURISMUL –
ACTIVITATE ECONOMICO-
SOCIALA
1.1. Conceptele “turism” si “turist”
1.2. Turismul si dezvoltarea economico-
sociala
• 1940 – Hunziker – “Individual und Sozial
Turisme Westereuropanische Raun” –
Turismul = ansamblul relatiilor si
fenomenelor ce rezulta din
deplasarea si sejurul persoanelor
in afara locului de resedinta, atat
timp cat sejurul si deplasarea nu
sunt motivate de o stabilire
permanenta sau o activitate
lucrativa oarecare.
 1937 – Consiliul Societatii natiunilor: turistul
international=persoana care calatoreste pentru cel putin
24 de ore intr-o alta tara decat cea de resedinta.

1950 – OMT – vizitator international

TURISTI EXCURSIONISTI
= vizitatori temporari ce = vizitatori temporari ce
stau cel putin 24 de calatoresc pentru
ore in tara vizitata si propria placere si stau
ale caror motive de mai putin de 24 de
calatorie pot fi: loisir, ore in tara vizitata.
afaceri, familie,
misiuni si reuniuni.
 Alte concepte
- Calatorul in tranzit = orice persoana care
traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult
de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de
scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat
cele turistice.
- Turistul intern = acea persoana care viziteaza
un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul
obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta,
pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o
activitate remunerata, efectuand un sejur de cel
putin 24 de ore.
 PRINCIPALELE FORME ALE
TURISMULUI
• Turism intern (domestic tourism) =
rezidentii unei tari care calatoresc numai in
interiorul acesteia.
• Turism receptor (inbound tourism) =
non-rezidentii care calatoresc in tara data.
• Turism emitator (outbound tourism) =
rezidentii unei tari care calatoresc in alte
tari.
 TURISTUL=orice persoana care se deplaseaza in afara
resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12
luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele
decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

CRITERII
- Voiajul trebuie efectuat in afara resedintei
obisnuite;
- Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive,
peste acest prag, vizitatorul avand statut de
rezident;
- Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul
decat exercitarea unei activitati remunerate.
 MOTIVE DE CALATORIE
• Loisir, recreere si vacanta (odihna) – vizitarea oraselor,
participarea la manifestari cultural-sportive, efectuarea
cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori),
croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc.
• Vizite la rude si prieteni – vizitarea parintilor, concedii in
familie, participarea la funeralii, etc.
• Afaceri si motive profesionale – reuniuni, conferinte,
targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc.
• Tratament medical – statiuni balneare, fitness,
talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire,
infrumusetare).
• Religie/pelerinaje – evenimente religioase.
• Alte motive – personal insotitor de bord, tranzit, etc.
 NEINCLUSI IN STATISTICA
TURISMULUI
• Lucratori la frontiera
• Refugiati
• Membrii fortelor armate
• Reprezentanti consulari
• Diplomati
• Imigranti temporari si permanenti
 TURISMUL SI DEZVOLTAREA
ECONOMICO-SOCIALA

„ Turismul, in sensul modern al cuvantului,

este un fenomen al timpurilor noastre
bazat pe cresterea necesitatii de
refacere a sanatatii si schimbarea
mediului inconjurator, pe nasterea si
cultivarea sentimentului de
receptivitate pentru frumusetile
naturii” G.Frenler
 IMPACTUL ECONOMIC AL
TURISMULUI

Creator şi utilizator de venit naţional – Din

mijloacele financiare realizate prin acest
consum, o parte revin factorilor generatori direcţi
din industria turistică, ca venituri (sub formă de
costuri şi beneficii), o altă parte intră în bugetul
statului sub forma impozitelor şi taxelor, iar a
treia parte este transmisă diverselor ramuri ale
economiei pentru prestări anterioare
 Stimulator al investitiilor
• investiţiile specifice societăţii industrializate determină
dezvoltarea nu numai a activităţii de producţie, dar şi a
celor de prestare de servicii, deci şi a turismului;
• investiţiile specifice turismului atrag după sine eforturi
investiţionale atât în domeniul sectorului terţiar cât şi al
societăţii, în general.
Odată ce un obiectiv turistic este dat în folosinţă, el
exercită o influenţă pozitivă asupra zonei unde a fost
localizat, prin veniturile generate de exploatarea
obiectivului respectiv prin turism, prin consumul de
bunuri şi servicii şi prin câştigurile salariale ale
angajaţilor. La nivel mondial, investiţiile în turism stau la
originea a 7% din totalul eforturilor investiţionale.
 Mijloc de diversificare a
structurilor economice
Diversificarea structurilor economice se
realizează in primul rand prin crearea unor
activităţi şi chiar ramuri specifice
turismului: industria agrementului, agenţii
de voiaj, tour-operatorii, transportul pe
cablu, etc. sau dezvoltarea la noi
dimensiuni a celor existente: industrie
hotelieră, industrie alimentară, industria
mijloacelor de transport, etc.
 Valorificarea superioară a
resurselor
• Prin turism se pot valorifica elemente precum peisajul,
clima, apele minerale terapeutice, obiective culturale,
elemente ce nu pot fi valorificate în alte domenii de
activitate. Astfel se asigură dezvoltarea unor zone mai
puţin bogate în resurse care să permită dezvoltarea
industrială a acestora, pe baza resurselor turistice
naturale şi antropice, care atrag turiştii şi duc la
dezvoltarea staţiunilor turistice.
• Datorită efectelor benefice asupra economiei unor zone,
activitatea turistică favorizează eliminarea decalajelor
interregionale, privite la scară naţională sau mondială, “o
soluţie pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un
remediu pentru localităţile dezindustrializate”
Asigurarea unei circulatii banesti echilibrate

Prin cheltuielile făcute de turişti pentru

procurarea de bunuri şi servicii specifice,
este redată circulaţiei o bună parte din
veniturile acestei populaţii, conducand
spre un echilibru optim, necesar între
cererea şi oferta de mărfuri şi servicii.
 Turismul - furnizor de locuri de muncă
• Angajare directă – persoanele care lucrează într-o
întreprindere turistică, precum hoteluri, restaurante (mai
mult de 1 milion şi jumătate de activităţi turistice sunt în
sectorul “Hoteluri şi Restaurante”, reprezentând mai mult
de jumătate din industria turistică, şi însumând mai mult de
6 milioane de slujbe; în Europa, sectorul “Hoteluri
&Restaurante” angajează 3,9% din totalul forţei de muncă;
• Angajare indirectă – locuri de muncă produse în sectoarele
de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi nealimentare,
respectiv industrie, agricultură, piscicultură;
• Angajare indusă – personal suplimentar angajat pe baza
cheltuirii câştigurilor salariale rezultate de angajaţii direcţi şi
indirecţi
• Angajare în domeniul construcţiilor – locuri de muncă în
domeniul construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism;
acestea, de regulă sunt temporare.
 Turismul international si
comertul mondial
Comerţul invizibil = ansamblul tranzacţiilor
economice internaţionale care nu au ca obiect
un bun material. El cuprinde operaţiuni ca:
servicii,- transporturi şi telecomunicaţiile
internaţionale, turism internaţional, operaţiuni de
păstrare, asigurări, consulting, know-how;
transferuri băneşti particulare –salarii, diverse
venituri; transferuri băneşti de stat - despăgubiri,
compensaţii; operaţiuni legate de investiţiile în
străinătate precum şi o serie de operaţiuni
băneşti avand caracter necomercial, cum ar fi
participarea la organismele internaţionale,
întâlniri mondiale, specializarea şi studiile în
străinătate, deplasările la tratative, etc.
 Turismul international si
comertul mondial
Prin apartenenţa la comerţul invizibil, turismul internaţional
are o contribuţie semnificativă la creşterea şi diversificarea
exporturilor. În funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei
ţări, turismul reprezintă un export sau un import; astfel,
bunurile şi serviciile pe care le consumă turiştii pe durata
deplasării lor într-o ţară pot fi asimilate, pentru ţara
vizitată, cu un export; în acelaşi timp, cheltuielile pe care
le face un turist în străinătate constituie pentru ţara lui de
reşedinţa un import.

În consecinţă, o creştere a numărului turiştilor

internaţionali şi/sau a cheltuielilor acestora conduce
la sporirea volumului schimburilor internaţionale.
 Semnificatii socio-culturale ale
turismului
• Satisfacerea nevoilor materiale si
spirituale ale oamenilor
• Utilizarea timpului liber
• Intensificarea si diversificarea legaturilor
intre natiuni
• Influenta asupra mediului si
componentelor sale