Sunteți pe pagina 1din 3

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, aflându-se în zona de contact a trei

unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei.


Din punct de vedere al ponderii suprafeţei deţinute în totalul teritoriului naţional, judeţul Cluj
ocupă locul 12 pe ţară cu 2,8%. Se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-
Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.
Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime fiind deţinute de
masivele Vlădeasa şi Muntele Mare, cu 1842 m şi respectiv 1826 m. Clima este continental-
moderată şi influenţată de circulaţia atmosferică predominant vestică. Amplitudinile termice
anuale variază între 23-25OC în regiunea deluroasă şi scad la 17-19OC în zona muntoasă.
Organizarea administrativă a judeţului include o reţea de 434 de aşezări omeneşti,
grupate în 81 de unităţi administrativ-teritoriale. Populaţia judeţului este de aproximativ 720
de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc în mediul urban. Ceea ce caracterizează
populaţia judeţului Cluj este şi multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de
aceştia găsindu-se maghiarii, germanii, saşii, armenii. In ceea ce priveşte împărţirea pe religii
şi apartenenţa la cultele religioase a populaţiei din judeţul Cluj, 72% dintre credincioşi sunt
ortodocşi, 12 % reformaţi, 4,3 % greco-catolici, 3,6 % romano- catolici, 2,9 % penticostali,
1,1 % unitarieni si 1,04 % baptişti, fiecare cult religios aparţinând unei episcopii : ortodoxă,
greco- catolică, reformată, unitariană şi evanghelică.
Industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial industrial de
prelucrare, atât a resurselor locale cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt
reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este
faptul că peste 24% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri
industriale. Producţia industrială realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar
şi livrării către partenerii străini. Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea
mai mare în cadrul producţiei industriale sunt: industria materialelor nemetalifere (17,9%),
industria alimentară şi de băuturi (17,5%), industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi
a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hârtiei şi cartonului (8,0%).
In ceea ce priveste domeniile agriculturii si silviculturii, condiţiile climatice variate
ale zonei au creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a
doua ramură, ca pondere şi importanţă în economia judeţului. Un rol important în cadrul
acestui sector economic îl deţine zootehnia, dar o pondere însemnată o are şi producţia
vegetală. Atât sectorul vegetal cât şi cel zootehnic traversează o perioadă de tranziţie
caracterizată prin reducerea producţiei de la an la an, situaţie ce reclamă adoptarea unor
măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii judeţului. Importanţa agriculturii
judeţului rezidă şi în existenţa Universităţii de Ştinţe Agricole şi Medicină Veterinară care
licenţiază anual peste 2000 de absolvenţi, specialişti în toate domeniile agriculturii.
Dezvoltarea economico-socială începând cu anii `90 s-a reflectat şi în procesul de
modernizare a capacităţilor de transport. Poziţia geografică avantajoasă a judeţului constituie
un factor determinant în eforturile întreprinse de autorităţi pentru dezvoltarea infrastructurii
locale. Judeţul Cluj dispune de o reţea densă de drumuri publice totalizând 2454 km, din care
342 km reprezintă drumuri naţionale. Reţeaua de drumuri modernizate cuprinde un număr de
645 km, marea lor majoritate fiind porţiuni ale unor şosele de interes naţional şi internaţional.
Lungimea cailor ferate care strabat teritoriul judetului este de 232 km .
Aeroportul International Cluj-Napoca aflat in administrarea Consiliului Judetean
Cluj a cunoscut o creştere semnificativă a traficului de pasageri ca urmare a programului de
dezvoltare şi modernizare, fiind în acest moment al treilea aeroport internaţional al ţării. Pe
acest aeroport operează zboruri regulate două companii aeriene, legând Clujul de Italia,
Ungaria, Austria şi Germania. În acest moment, prioritar pentru aeroport este găsirea de
parteneri pentru construirea unui terminal cargo modern, proiect care se bucură şi de sprijin
guvernamental.
Potenţialul turistic se reflecta în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru
practicarea unei game variate de forme: drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna şi de
vara, odihna de scurta şi lunga durata, tabere de copii şi tineret, tratament balnear.
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistica trebuie menţionate:
Vladeasa şi Muntele Mare statiuni favorabile practicarii sporturilor de iarna, Munţii
Trascaului, deosebit de spectaculoşi datorita formelor de relief, stâncilor impozante,
peşterilor, Muntele Baişorii, zona ce se remarca prin peisaje de excepţionala frumuseţe
cautata vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”, zona Lacului
Gilau - Tarniţa, care ofera condiţii deosebite pentru agrement la sfârţit de saptamâna si zona
Lacului Beliş - Fântânele situata pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabila pentru
agrement şi practicarea de sporturi nautice.
Gradina botanica, una dintre cele mai cunoscute şi mai bine organizate din sud-estul
Europei, ofera un bun prilej de destindere, dar şi de instruire pentru numeroşi turişti din ţara şi
strainatate.
Judeţul Cluj se numără printre judeţele cele mai active în sfera culturală. Avînd un
patrimoniu valoros, o veche reputaţie în domeniul învăţămîntului şi culturii, precum şi
instituţii de prestigiu, Clujul are şi în prezent o viaţă culturală şi universitară complexă. Una
dintre cele mai cunoscute universităţi din centrul Europei este „Universitatea Babeş - Bolyai”
unde predarea se face în trei limbi: română, germană şi maghiară. De asemenea, în aulele
„Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu” sunt formaţi viitori medici şi
farmacişti, iar specialiştii în domeniul tehnologiei informaticii şi ingineriei provin din
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
În judeţul Cluj funcţionează o serie de instituţii de interes naţional: Teatrul Naţional
“Lucian Blaga” Cluj, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Română şi Opera Maghiară, finanţate
de la bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor şi de interes judeţean: Filarmonica de Stat
“Transilvania”, Teatrul de Păpuşi “Puck” Cluj-Napoca, Teatrul de Stat Turda.
Bogaţia de monumente si obiective istorice, precum şi patrimoniul arhitectural,
incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certa şi permanenta sursa de atracţie.
Atrag atenţia monumente ca: statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga, Catedrala
ortodoxa, grupul statuar “Scoala Ardeleana “, monumentul “Ostaşului Român”, statuia lui
,,Avram Iancu”, Biserica “Sf. Mihail” – biserica a Franciscanilor, Statuia ecvestra a lui Matei
Corvin, Biserica reformata ridicata de Matei Corvin, Statuia ecvestra a domnitorului român
unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cladirea Redutei - de care se leaga
memorabile evenimente din istoria transilvana. De mare interes turistic sunt: Teatrul Naţional,
Muzeul Naţional de Arta, al doilea din ţara ca zestre de arta româneasca dar şi straina (peste
4000 de lucrari), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul
Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secţia în aer liber a Muzeului
Etnografic, Muzeul Memorial “Emil Isac”, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de
Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).In municipiile Dej şi Turda,
bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante
puncte de atracţie.
Un rol deosebit de important, în conturarea şi dezvoltarea economiei de piaţă îl are
sistemul bancar-financiar, care la nivelul judeţului Cluj este deosebit de bine pus în evidenţă,
acest sector cunocând o dezvoltare continuă în ultimii ani. Una din băncile principale din
Cluj-Napoca este Banca Transilvania care are sediul central aici şi 49 de filiale ale băncilor
centrale (Banca Comecială Română, BRD Societe Generale etc).

S-ar putea să vă placă și