Platoul Mehedinţi

Profesor coordonator: Tenche Alina Student: Bejinaru Andrei

Localizare
• Aria naturală se află în partea nordică a județului Mehedinți (pe teritoriile
administrative ale comunelor Bala, Balta, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița,
Isverna, Izvoru Bârzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia
de Aramă) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș.

• Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupă muntoasă a Munților
Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și Piemontul
Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă municipiul Drobeta-
Turnu Severin de Caransebeș.

• Poziția: România
• Județul Gorj: 5%
• Județul Mehedinți: 95%
• Cel mai apropiat oraș: Drobeta Turnu-Severin
• Coordonate : 44°55′23″N 22°38′29″E44°55′23″N 22°38′29″E
• Suprafața : 106.500 ha
• Bioregiune: Continentală
• Înființare: 2005
Descriere

Geoparcul Platoul Mehedinți a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30
noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde
pe o suprafață de 106,500 hectare

Câmp cu lapiezuri la Ponoarele, Mehedinți

Aria protejată reprezintă o zonă deluroasă (cu un statut mai special datorită gradului
destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și
calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare (Podul lui Dumnezeu),
doline, lapiezuri (Câmpul de Lapiezuri), văi, cheiuri, lacuri (Lacul Zătonul Mare, Lacul
Zătonul Mic), peșteri (Peștera Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe.
Flora
Flora parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi) distribuite în
concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau
altitudinii.

Arbori :
Fag (Fagus sylvatica) Gorunul (Quercus petraea)
Flora

Visin turcesc (Prunus mahaleb) Paducel (Crataegus monogyna)

Fauna

Fauna parcului este una

diversificată și reprezentată de
mai multe specii de mamifere,
păsări, pești, amfibieni și reptile,
unele protejate prin lege și aflate
pe lista roșie a IUCN sau
enumerate în anexa I-a a
Directivei Consiliului European
92/43/CE din 21 mai 1992 (privind
conservarea habitatelor naturale
și a speciilor de faună și floră
sălbatică.
Mamifere

Lup (Canis lupus) Cerb (Cervus elaphus)

Păsări

Uliu-păsărar (Accipiter nisus) Privighetoare(Luscinia megarhynchos)

Cucul (Cuculus canorus) Pupăza (Upupa epops)

Pitulicea (Sylvia nisoria) Ciocanitoare (Melanerpes carolinus)

Reptile

Viperă cu corn (Vipera ammodytes) Sarpele de alun (Coronella austriaca)

Tritonul cu creastă (Triturus cristatus ) Broască (Testudo hernmanni)
Pești

Moioaga(Barbus meridionalis) Dunarita(Sabanejewia aurata)

Pedologie

Răspândirea cea mai largă în sit

o au solurile de trecere între
solurile brun-acide şi cele brune
argilo-iluviale.Solurile brun-acide
apar de regulă pe povârnişurile
nordice formate din roci sărace
în carbonati,sub pădurea de fag.
Hidrologie
Reţeaua hidrografică este
impartia în două tipuri de
râuri:alohtone,cu obârşia în
Munţii Mehedinţi, fiind
reprezentate de râuri lungi că
Topolnita,Bahna şi Coşuştea şi
autohtone, cu obârşia la
contactul dintre Podişul
Mehedinţi şi munti,reprezentate
de râuri scurte.Dintre
acestea,Topolnita şi Coşuştea
sunt râuri cu drenaj subteran.
Lacurile din sit sunt de
dimensiuni reduse şi
puţine,formate în doline în mare
parte temporare,aşa cum sunt
Zătonul şi Balta.Apele freatice
sunt cantonate în depozite de
versant,scoarţe de alterare sau în
roci sedimentare ,variind în
adâncime în funcţie de regimul
precipitaţiilor.
Clima

Situl aparţine zonei climatice de

podiş şi de dealuri în care se
resimte influenţă climatului
submediteraneean,atât sudic cât
şi vestic.Temperatura medie
anuală depăşeşte 11°C în sud şi
9,5°C în nord.Se remarcă verile
călduroase în care sunt prezente
în medie câte 20 de zile tropicale
cu temperatura care depăşeşte
35°C.Precipitaţiile sunt în jur de
800mm/an şi se caracterizează
prin două maxime ( mai-iunie şi
octombrie-noiembrie) şi minime
(august-septembrie).Există mai
multe topoclimate în funcţie de
expunere,calcare ,culoare şi
bazinete depresionare.
 Bibliografie

www.wikipedia.ro
www.apmmh.anmp.ro
www.ingha.ro
 Cuprins

1.Localizare
2.Descriere
3.Flora
4.Fauna
4.1.Mamifere
4.2.Păsări
4.3.Reptile
4.4.Pești
5.Pedologie
6.Hidrologie
7.Clima
8.Bibliografie