Capitolul I

1.1.Notiuni de anatomie si fiziologie a S.N.C

1.1.1. Anatomia S.N.C.

Sistemul nervos pune in contact cu mediul exterior si coordoneaza unitar activitatea celorlalte aparate si sisteme.

Segmentele sistemului nervos central sunt: - maduva spinarii - trunchiul cerebral - cerebelul - diencefalul - emisferele cerebrale Organele nervoase care formeaza nevraxul sunt invelite de sistemul meningeal, format din trei membrane: - piamater - arahnoida - duramater Sistemul nervos este subimpartit in doua parti: a) sistemul nervos de relatie b) sistemul nervos vegetative a) Sistemul nervos de relatie este format din: - sistem nervos central: reprezentat de mielencefal, metencefal, mezencefal, diencefal, telencefal. - sistem nervos periferic: reprezentat prin nervii cranieni si nervii spinali (rahidieni). b) Sistemul nervos vegetativ este format din: - sistemul nervos simpatic - sistemul nervos parasimpatic
Centrii nervosi vegetativi sunt grupati distinct la nivelul sistemului central si coordoneaza activitatea activitatea organelor interne prin intermediul unor fibre efectoare proprii. misferele cerebrale reprezinta partea mai voluminoasa a sistemului nervos central. misferele cerebrale sunt separate prin fisura interemisferica si legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba: - Corpul calos - Trigonul cerebral - Comisura alba anterioara - Comisura alba posterioara Fiecare emisfera cerebrala are trei fete: - Convexa externa - Mediala interna - Bazala

!etele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri, unele adanci care delimiteaza lobii ( frontal, parietal, temporal, occipital), altele superficiale care delimiteaza girusuri sau circumvolutii cerebrale(precentral, postcentral, hipocampic). Structura emisferelor cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata formand scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre deasociate, comisurale si de protectie.

1.2. Prezentarea teoretica a bolii. 1.2.1 Definitie

"ccidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central determinate de modificari circulatorii cerebrale, caracterazindu-se prin pierderea mobilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de echilibru senzitiv-senzoriale si de limba#. $n accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocata de un cheag sangvin. %n cateva minute celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. %n cazul in care apar simptome ale unui "&C, este necesar un tratament de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. %n cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

1.2.2. Etiologie
"&C trombotice: - "teroscleroza, hipertensiune arteriala, hipotensiune arteriala, scaderea activitatii fibrinolitice nocturne - "rterite infectioase: luetice, tifice' - "rteriopatii: trombageita obliteranta' - (oli de sange: anemie, coagualopatii' - "lte cauza: traumatisme cranio-cerebrale, malformatii incraniene, graviditate' "&C embolice: a) de origine cardiaca: stenoza mitrala, !ia, %.)., endocardite bacteriene, boli congenitale si complicatii ale chirurgiei cardiace' b) de origine extracardiaca: ateroscleroza a aortei si a arterelor carotide, trobi din venele pulmonare, embolii grasoase dupa fracturi, embolii gazoase, embolii tumorale. %n producerea infarctului miocardic, pelanga emboli si tromboza, intervin si alte elemente: spasmul, insuficienta circulatorie cerebrala si gazoase, embolii tumorale.