2

Argument
Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi nlocuit. Aceste afirmaii nu sunt
figuri de stil, ci citate din standardele de ap din ri dezvoltate. Omul se poate lipsi n
extremis de ap pentru alte folosine, dar nu i de apa de but. Rezist timp destul de
ndelungat fr mncare, dar foarte puin fr ap. !i gsete apa n diverse alimente, dar
nu se poate lipsi de apa lic"id. #e aceea pentru om cea mai importanta ap a fost, este
i va fi apa potabil.
Potabilizarea apei nseamn eliminarea ma$oritii componentelor organice,
anorganice i biologice prezente n ap, astfel nct apa obinut s corespund normelor
naionale i internaionale referitoare la apa potabil. Apa potabil face parte din categoria
apelor dulci care au un grad de puritate %referitor la bacterii i substane toxice& ridicat
nct este adecvat butului, sau pentru buctria omului.
'robleme ce pot aprea cu privire la nrutirea calitii apei sunt, n afar de o
surs necorespunztoare i instalaiile de ap ce nu corespund din punct de vedere
igienic.
O ap potabil de calitate bun trebuie s fie rece %()&, cu un gust plcut, incolor
si inodor, cu un coninut mediu de substane minerale %carbonai de calciu, magneziu,
sruri de sulfai cu metalele amintite&. *oncentraia n minerale stabilete duritatea apei.
+olosirea centralizat a apei n centrele populate constitue o problem de
perspectiv apropiat, legat de creterea continu a gradului de confort i civilizaie.
Nu se mai concepe astzi dezvoltarea social,economic a teritoriului fr ca
aceast utilitate de prim rang, care este apa de calitate, s nu fie asigurat n condiii
te"nice corespunztoare.
3
Apa potabil provine de regul din ape subterane sau din ape de suprafa, mai
rar din alte surse. Aceast situaie se va menine, deoarece sunt factori obiectivi. #e
exemplu -(. din apa dulce de pe /erra e prins n calotele glaciare, dar nu ne putem
atinge aproape deloc de ele, deoarece diminuarea lor ar nsemna creteri catastrofale de
nivel a mrilor i oceanelor.
#esi nu are rol energetic, apa este mai necesara decat oricare alt aliment datorita actiunii
sale asupra tuturor proceselor vitale. *oncret, in organism apa indeplineste urmatoarele patru
mari roluri0
, 1e"iculeaza prin lic"idele circulante %sange, limfa& oxigenul si toate elementele nutritive si
in acelasi timp elimina produsii rezultati din digestie si metabolism2
, Are rol plastic fiind unul din componentele principale ale intregului organism2 astfel apa
intra in mod direct in procesul de crestere a organismului, formarea celulelor fiind direct
dependenta de prezenta apei2
, 3ntervine in reglarea termica in mod decisiv mentinand o temperatura constanta a corpului.
, 'rin evaporarea sa provoaca eliminarea excesului de caldura2
4
CAP I :FILTRAREA METODA DE POTABILIZARE A APEI
!!Con"i#era ii generale:
Alaturi de coagulare, filtrarea apei influenteaza essential nivelul aluminiului din apa
tratata in scop potabil.
'rin filtrarea apei se intelege trecerea apei printr,un strat poros %nisip, antracit& cu compozitie
granulometrica si grosime adecvata, in scopul retinerii particulelor aflate in suspensie. Acestea
pot proven din apa bruta sau pot fi generate in cadrul procesului de tratare. Operatia de filtrare
reproduce un fenomen foarte des intalnit in natura si anume trecerea apei prin straturi
permeabile, de origine sedimentara si care are ca efect imbunatatirea calitatii apei.
+iltrarea este o operatiune de mare importanta, in cadrul ansamblului de procedee, care se
aplica apelor de suprafata in vederea potabilizarii lor. #in punct de vedere valoric, filtrele
reprezinta peste 45 . din investitiile totale, aferente statiilor de tratare a apei.
!$! A"pe%te i"tori%e:
6tilizarea metodei de filtrare a apei in scopul potabilizarii acesteia este prezentata pentru
prima data in 7897, cand :ames 'eacoc; obtine in Anglia un patent pentru tratarea apei prin
filtrare pe un strat de nisip. 'e baza acestui patent, :o"n <ibb construieste, in anul 7-5=, primul
filtru pentru limpezirea apei, la 'aisb>, in Anglia. 3n anii urmatori s,au mai construit in Anglia si
alte filter pentur limpezirea apei, dintre care se remarca cel realizat in anul 7-?9 de :ames
@impson, primul filtru cu functionare continua.
Adoptarea metodelor c"imice de tratarea a apei, incercata in 7-?8, dar utilizata curent din
7--7, a permis sc"imbari importante in conceptia si functionarea filtrelor, asigurand dezvoltarea
filtrelor rapide, cu o utilizare mai larga in @6A. Aulte statii functioneaza in prezent cu viteze
marite de filtrare in perioadelede consum sporit.
5
/otusi in ultimii 8( de ani s,au construit mai ales filtre rapide, debitele din ce in ce mai
reclamate de consumatori eliminand treptat din competitie, aproape cu desavarsire filtrele lente.
6tilizarea pe scara larga a filtrelor rapide, a impus efectuarea unor studii pentru o mai buna
cunoastere a modului de desfasurare a fenomenelor de retinere a suspensiilor. @,au elaborate
numeorase studii care s,au referit la cunoasterea mai aprofundata a mecanismului filtraraii apei,
la elaborarea de modele matematice ale filtrarii apei.
!&! E'olutia meto#elor #e (iltrare a apei :
3n ceea ce priveste evolutia metodelor de filtrare , directiile principale urmarite au fost0
modul de alcatuire a stratului filtrant, sensul de circulatie a apei, marimea vitezei de filtrare.
3n scopul maririi gradului de utilizare a stratului filtrant, au fost elaborate diverse te"nici
de filtrare, din care fac parte0
, filtrele multistrat
, filtrele cu dublu sens
, filtrele ascendente
, filtrele de contact
Filtrele multi"trat!
@unt alcatuite din material granulate de nature diferite 0 nisip de cuart, antracit granulat,
cocs, carbine activ, boabe de sticla, mase plastic. Au aparut pentru prima data in Anglia in
anul 79?-. Aparuta sub forma filtrelor cu dublu strat B mai ales antracit granulat si nisip de
cuart , te"nica respective a cunoscut o extindere apreciabila, astazi fiind utilizate
experimental si filtre cu cinci straturi.
@istemul prezinta avanta$e importante, mai ales in cazul utilizarii unor viteze mai mari de
filtrare. 3n utilizarea acestei metode este necesar sa se tina seama de urmatoarele aspect0
, stabilirea inaltimii fiecarui strat0
6
, alegerea dimensiunii granulelor0
, controlul calitatii floculelor.
3n principiu, filtrele cu strat dublu sunt filtre obisnuite, a caror incarcatura este
constituita din doua straturi si anume0 in partea inferioara un strat de nisip curators, iar in
partea superioara un material de granulatie mai mare si mai usor decat nisipul, cu propietati
de material filtrant, care are rolul unui filtru preliminar> grosier. *el mai folosit in acest
scop este antracitul.
Filtrarea in #ublu "en"
A fost aplicata pentru prima data in Anglia sub forma unor filtre sub presiune,
realizate de firma *and> in anul 79??, dar punerea la punct a acestui s>stem a fost
realizat in 6R@@ in anii 79=9,79(7 la Academia de <ospodarie *omunala. Aodul de
repartazare a debitelor intre cele doua sensuri de curgere a apei depinde de rezistentele
"idraulice intampinate pe fiecare din cele doua sensuri. Rezistentele "idraulice vor fi
determinate de modul de alcatuire al stratelor filtrate si de reteaua de sistributie si
colectare a apei. 'roductivitatea unui filtru cu dublu curent este mult mai mare decat a
filtrelor cu curent ascendant, deoarece la conditii egale de functionare se pot realize
viteze mai mari de filtrare.
Filtrarea a"%en#enta!
A fost utilizata in $urul anului 7945 in Australia, iar mai tarziu aceasta metoda de
filtrare bazata pe o noua conceptie a coagularii prin contact a fost aplicata in 6R@@,
incepant cu 79(=. Cimpezitoarele de contact sunt destinate pentru filtrarea apei cu un
continut de suspensii nu mai mare de 7(5mgDl. Apa de limpezit impreuna cu coagulantul
si ad$uvantul, se introduce printr,un sistem de drena$ de mare rezistenta sub stratul de
pietris si circula de $os in sus, strabatand apoi stratul de nisip.
7
'entru evitatarea pericolului fluidizarii stratului, firma 3AA*/3 a propus un filtru
3mmedium cu grilla$ de bare, care impiedica miscarea ascendenta a nisipului in timpul
procesului de filtrare. Astfel, viteza de filtrare poate fi marita in cazul tratarii cu
coagulant la E,75mD".
Pro%e#eul #e (iltrare mi%ro(lo%
A fost elaborate in @6A. Aetoda se deosebeste de procesul classic al filtrarii rapide
prin nisip prin urmatoarele caracteristici0
, mediul filtrant este gradat, incepand de la fractiunile grosiere la cele fine in directia
curentului2
, apa coagulataeste tratata cu un floculant polielectrolitic inaintea intrarii in filtru2
, doza de coagulant necesara este determinate ca o functie de calitate finala ceruta apei.
@tratul filtrant are doua functii0 bazin de floculare si filtru.
!)! Teorii ale pro%e"ului #e (iltrare a apei!
+enomele fizice, fizico,c"imice si biologice ce au loc in procesul de limpezire a apei prin
filtrare sunt deosebit de complexe. *omplexitatea acestui process este cauzata de numarul mare
de variabile implicate, care apartin0
, mediului filtrant, incluzand marimea, forma si natura granulelor, porozitatea si inaltimea
stratului filtrant2
8
, suspensiei ce urmeaza a se filtra, presupunand marimea, forma si natura suspensilor,
densitatea, concentratia si pozitatea depozitelor de particule, retinute in interiorul stratului
filtrant2
, conditiilor de filtrare a lic"idului si anume debitul de filtrare, temperature apei, metoda de
exploatare.
*omplexitatea procesului este accentuata si defaptul ca ma$oritatea parametrilor implicate sunt
variabili in timpul aceluiasi ciclu filtrant, datorita modificarii continue a stratului filtrant.
!)!! Teorii pri'in# me%ani"mele retinerii parti%ulelor in "u"pen"ie pe "upra(ata
granulelor unui "trat (iltrant
Teorii (izi%e.
@e iau in considerare urmatoarele mecanisme care partial sau in totalitate pot sa explice
fenomenul de filtrare0 miscarea FroGniana, inertia, probabilitatea de contact, clasarea,
sedimentarea, actiunea "idrodinamica.
7& Aiscarea FroGniana0 poate fi un mec"anism prin care particulele in suspensie a$ung sa vina
in contact cu suprafata granulelor mediului filtrant. 3ntesintatea acesteia este in functie de
marimea translatiei particulei sub actiunea difuziei FroGniene. Hcuatia lui Hinstein pentru
translatia unei particule sferice este de forma0
9
unde0 x B translatia medie a particulei de diametru # in timpul t2
I B constanta lui Foltzman
/ , temperature absoluta
J , vascozitatea dinamica a fluidului
?& 3nertia0 O suspensie trecand printr,un mediu poros trebuie sa,si sc"imbe necontenit
directia pentru a permite curentului sa incon$oare granulele stratului filtrant. 3nertia poate
face ca impuritatile sa aibe tendinta sa,si continue drumul pe directia intiala, intrand in
contact direct cu granulele respective.
Acest mec"anism insa este negli$abil in cazul filtrarii ape, lucru demonstrate de
I. 31H@ in 79E5 si mai apoi de I.A. Kao.
4& 'robabilitatea de contact 0 3n acest caz se considera masa de nisip cu o retea de tuburi
strangulate. 3n punctele de strangulare, particulele in suspensie pot fi aduse in contact cu
suprafata granulelor la convergenta liniilor de curent ale fluidului.
@tein a propus relatia 0

unde 0 , probalititatea de inlaturare a unei particule cu diametrul # la scurgerea
printr,un strat filtrant alcatuit din granule de diametrul d.
10
Relatia a fost prezentata si de /". R. *"amp in urma cercetarilor effectuate pe o celula din
material transparent, de forma plata.
=& *lasarea 0 conceptia traditionala a filtrarii rapide prin nisip considera ca retinerea
particulelor se poate datora si clasarii :.R. Fa>lis si L.H. Mall au stabilit> ca particulele mici
pot fi retinute la trecerea prin spatial unde se ating doua granule.
(& @edimentarea0 Masen a stabilit> primul ca spatiile goale dintre granule pot actiona ca
bazine de sedimentare si a aratat ca in filtrele lente de nisip se pot inlatura prin acest
mec"anism particule de dimensiuni foarte reduse % 5,5554 mm &.
'air si @tanle> au completat aceasta conceptie stabilind ca in filtrele de nisip pot fi retinute
particule de ?5 de ori mai mici decat cele retinute in bazinele de deseimentare, la o aceiasi
sarcina "idraulica. Aceasta se explica prin actiunea suplimentara . Aceasta se explica prin
actiunea suplimentara a fortelor adsorbante care retin particulele cand acestea ating granula de
nisip.
E& Actiunea "idrodinamica0 este cunoscut din "idrodinamica capentru valori ale lui Re scazute,
particulele sferice aflate intr,un camp uniform le este imprimata o miscare de rotatie cu o
deplasare lateral, perpendicular pe liniile de current. Acest effect va fi accentuat, daca
campul nu este uniform, si daca nu este stationar, cum este cazul curgerii prin porii stratului
filtrant. 3n mod suplimentar, daca particulele nu sunt sferice, acestea vor suferi o rotatie
suplimentara si o miscare lateral din cauza lipsei de simetrie. Hfectul poate fi in continuare
accentuat daca suspensiile sunt si deformabile.
Teorii %*imi%e "i (izi%o+%*imi%e:
+ortele 1an der Laals0 dintre fortele de intercatiune molecular ce actioneaza intre
particulele care se gasesc suspensionala in apa, se considera ca mai puternice sunt fortele
1an der Laals. Atractia reciproca intre doua particule supuse actiunii acestor forte variaza
11
invers proportional cu distant dintre ele, la puterea a sasea. 3n cazul filtrarii apei, cand
impuritatiile prezinta dimensiuni mari, forta de atractie este invers proportional cu distant la
patrat. *ercetatorii ce"i 1. Aac;rle si @. Aac;rle analizand procesul de filtrare, a$ung la
concluzia ca fortele de natura 1an der Laals, secondate de fortele "idrodinamice constituie
mecanismul principal prin care particulele sunt retinute in filtru. 'rin prelucrari matematice,
ale celor doua legi, autorii definesc un criteriu de adeziune notat cu Aa si care este stabilit ca
o functie a numarului Re.
Hxperimental au obtinut0
Aa N Re
?,7E






!,! Cara%teri"ti%ile "tratului (iltrant!
Apa ce urmeaza a fi filtrate, patrunde prin materialul filtrant si depune pe suprafata si in porii
lui, partial sau total, suspensiile pe care le contine. 'rocesul de retinere a particulelor fine din
apa, prin filtrare are loc in doua faza0
12
, faza de transport0 a suspensiilor din apa in porii materialului filtrant, suspensiile apropiindu,
se mai mult sau mai putin de granulele materialului filtrant sau de depozitele formate
anterior pe acestea
, faza de retinere0 caracterizata prin aderarea suspensiilor la suprafata granulelor
'articulele in suspensie se misca odata cu apa in porii materialului filtrant si vin in contact cu
granulele acestuia. #aca suspensiile au sarcina electrica de semn contrar, cu cea a suprafetei
granulelor stratului filtrant, ele sunt atrase de granulele materialului filtrant si adera la suprafata
lor. 'articulele se vor depune in porii stratului filtrant, acolo unde viteza de circulatie a apei este
redusa. 3n functie de acesti parametric se stabileste o caracteristica importanta a stratului filtrant
B inaltimea. Aceasta inaltime si calitatea apei filtrate depinde de caracteristicile stratului filtrant.
-atura %*imi%a a granulelor: in cazul unei ape acide, materialul filtrant este de regula
cuartul % @i5
?
&, iar in cazul unei ape bazice se utilizeaza dolomite %*a*5
4
O Ag*5
4
&.
Aaterialul filtrant cel mai folosit in filtrele pentru limpezirea apei este nisipul cuartos. Ca
alegerea materialului filtrant se tine seama de accesibilitatea, de costul lui, de propietatile
te"nice si de stabilitatea c"imica. @unt de dorit material cu rezistenta la braziune si
comprimare mare. 6n material filtrant cu bune propietati mecanice nu trebuie sa dea
pierderi prin frecare mai mari de 5,(..
Compozitia granulometri%a: a materialului filtrant se determina prin analiza
granulometrica. #e exemplu 755 g masa granulometrica se adduce pe un set de site
suprapuse cu diametrul oc"iurilor descrescande, diametrele oc"iurilor fiind prestabilite si
se masoara pe fiecare sita refuzul. @e reprezinta grap"ic refuzul in functie de diametru.
#in aceasta se stabileste0
7& 'rocentul de material pulverulent
?& #iametrul eficace
4& #iametrul mediu
Cap II: Te*nologia (iltrarii
13
3n functie de viteza de filtrare, filtrele se impart in filter lente si rapide.
Filtre lente 0 au fost primele filter folosite in potabilizarea apei. Au aparut in Anglia in
secolul P3P. #atorita vitezei mici de filtrare % 75,7?,( cmD"& debitul de apa filtrate este foarte
mic %?,(,4 m
4
Dm
?
suprafata filtranta pe zi&. #urata unui ciclu de filtrare poate varia intre 7 si E
luni in functie de calitatea sursei de apa si de viteza defiltrare. Atunci cand colmatarea a$unge
la o limita datorita vitezei de trecere a apei prin porii membrane biologice, acesta se rupe.
+iltrul trebuie scos din functiune, pentru curatire, inainte ca membrane biologica sa se fi rupt.
3n cazul filtrelor lente, nu este necesara coagularea prealabila a apei si de multe ori nici
sterilizarea apei dupa filtrare. Ruperea membranei biologice are efecte negative asupra unei
functionari a filtrelor.
*resterea interesului pentru filtrele lente din ultimul timp este data de numeroasele cazuri
de aparitie in apa a <. lamblia, la comunitatile unde apa nu este filtrata corespunzator.
+iltrele lente reprezinta o te"nologie simpla care nu necesita cunostiinte de coagulare si sunt
foarte avanta$oase pentru instalatiile mici de tratare a apelor de suprafata.
Filtrele rapi#e: se folosesc in mod curent pentru limpezirea finala a apei tratae in scop
potabil. Avanta$ele fata de filtrele lente sunt0 ocupa spatiu mai redus pentru aceeasi capacitate
de productie, viteza de filtrare este mai mare, debit de filtrare mare. 3n procesul de filtrare
rapida, retinerea suspensiilor are loc in toata masa nisipului filtrant, dar intr,o masura mai
mare in partea superioara. Cipsa membranei biologice face necesara introducerea operatiunii
de dezinfectie a apei. 'entru functionarea in bune conditii a filtrelor rapide este necesara si
coagularea si decantarea prealabila a suspensiilor din apa.
14
'e masura functionarii filtrului, acesta se colmateaza si trebuie scos din functionare si trecut
in faza de spalare. @palarea are drept scop indepartarea cat mai complete a impuritatilor care
s,au depus in porii stratului filtrant pentru a restabili capacitatea de filtrare a filtrului.
@palarea filtrului rapid consta in expandarea stratului de nisip filtrant, in proportie de 45,
(5. fata de grosimea stratului, cu a$utorul unui current de apa si unul de aer, care circula in
sens invers functionarii normale a filtrului.
+iltrele rapide inc"ise %sub presiune& se utilizeaza in special atunci cand presiunea
disponibila dupa filtrare face posibila alimentarea alimentarea unui rezervor de inaltime,
situate la cota convenabila, de unde se poate distribui gravitational, apa la consumatori.
Aodul de functionare este acelasi ca si la filtrele rapide desc"ise0 apa decantata intra pe sus si
trece prin stratul filtrant de sus in $os. @palarea filtrului se face cu contracurent de apa si aer,
de $os in sus. @e prevad cu guri de vizitare pentru a permite accesul in interior, precum si
pentru introducerea si evacuarea nisipului.
15
7 B intrarea apei decantate2 ? B conducta de apa filtrata2 4 B conducta pentru apa de spalare2 = B
conducta pentru evacuarea apei de spalare2 ( B conducta de golire2 E B conducta de aerisire2 8 B
gura de vizitare2 - B suprafata de filtrare2 9, 75 B elementul filtrant.
$!! Meto#e #e e.ploatare a (iltrelor rapi#e
#in punct de vedere al marimii debitului in tot timpul ciclului de functionare, sunt posibile doua
metode0
7& filtrarea cu debit constant
?& filtrarea cu debit variabil
7& +iltrarea cu debit constant0 'roblema principala a filtrarii rapide cu debit constant
consta in necesitatea efectuarii unei reglari, care sa anuleze tendinta de reducere a
debitului pe masura desfasurarii filtrarii, tendinta cauzata de colmatarea porilor stratului
filtrant. Reglaraea debitului de filtrare se poate face manual, dar in genereal aceasta
metoda nu este recomandatapentru ca poate da socuri, care influenteaza negativ
coeficientul efluentului. 'entru a obtine o reglare corespunzatoare a debitului este
necesara folosirea unor dispozitive automate, care sa asigure modificari instantanee ale
vitezei de filtrare sub 4,( . din valoarea vitezei medii de filtrare. Hxperiente efectuate la
statia experimentala din orasul Ames, 3oGa din @6A au aratat ca variatia instantanee a
vitezei de filtrare influenteaza asupra calitatii filtratului. *antitatea de material antrenat
din stratul filtrant depinde si de intervalul de timp in care se realizaeaza modificarea
vitezei de filtrare. Ca cresteri instantanee a vitezei cu 755. , cantitatea de suspensii
spalate de filtru este de ??,( ori mai mare decat in cazul maririi vitezei de filtrare cu
?( .. *antitatea de material antrenat din stratul filtrant depinde si de intervalul de timp
in care se realizeaza modificarea vitezei de filtrare. Ca cresteri instantanee a vitezei cu
755., se spala din filtru de (,? ori mai mult material decat la o crestere in aceeasi
proportie a vitezei realizate intr,un interval de 75 minute. #e aceea se recomanda ca
viteza de reglare sa nu depaseasca (,75 . din viteza de calcul intr,un minut. #e
asemenea, la pornirea filtrului se recomanda ca viteza normala de filtrare sa fie atinsa in
=,E minute. 3n caz contrar, prin filtru poate trece o cantitate marita de suspensii, totalul
acestora putand atinge cifra de (. din cantitatea totala de suspensii de filtrat in timpul
unui ciclu.
#aca se produce o marire a vitezei de filtrare, aceasta va provoca si o marire a fortelor
"idrodinamice de smulgere, astfel ca in aceeasi unitate de timp prin filtre va trebui sa treaca
si o cantitate mai mare de suspensii. +ortele "idrodinamice cresc in marime si tind sa dizloce
materialul de$a retinut pe granulele stratului filtrant, precum si sa impiedice retinerea
16
suspensiilor ve"iculate de apa prin filtru in acest timp. 3nfluenta naturii suspensiilor asupra
eficientei retinerii lor in filtru, se poate atribui caracterului specific al interactiunii acestora cu
material filtrant. 3nfluenta se manifesta in special asupra marimii fortelor de adeziune. +aptul
ca dupa marimea vitezei de filtrare, parametrii calitativi ai filtrului revin aproape la valoarea
lor anterioara, c"iar daca viteza nu este redusa la valoarea intiala, este explicabil, deoarece in
urma smulgerii unora din particule retinute anterior in filtru se desc"id noi canale de
circulatie si se stabileste un nou ec"ilibru intre cele doua categorii de forte, care fac ca
rezultatul calitativ al filtrarii cu viteza marita sa nu difere mult de rezultatul initial. @e
constata si in cazul filtrarii cu debit constant, problema esentiala consta in perfectiunea si
calitatea regulatoarelor de debit.
?& +iltrarea cu debit variabil0 metoda filtrarii cu debit variabil elimina aparatura de
mentinere constanta a debitului, presupunand functionarea necontrolata a filtrului din
punct de vedere al reglarii debitului. Renuntarea la aparatura de reglare a debitului se
bazeaza pe un factor important si anume imbunatatirea calitatii apei filtrate prin
eliminarea efectelor negative provocate de aparatura respectiva. 'rin filtrarea cu debit
variabil, debitul maxim stabilit la inceputul filtrarii este lasat sa scada pe masura
colmatarii filtrului. *iclul de filtrare este limitat, fie de atingerea unei valori minime
admisibile a vitezei de filtrare, fie de o valoare maxima admisibila a pierderii de sarcina,
fie de momentul cand calitatea efluentului nu mai este cea corespunzatoare.
Hxperimente pe statii de tratare a apei s,au efectuat in acest scop cu filtrele desc"ise
din orasul *"icago si L>andotte din @6A. 3n cadrul acestor experimente, s,au comparat
rezultatele obtinute pe doua filtre functionand in paralel, folosind aceeasi apa bruta. 6nul
din filtre a fost prevazut cu un regulator de debit constant, iar celalalt cu un orificiu
calibrat, ales in asa fel incat media vitezelor initiale si finale sa fie ec"ivalenta cu viteza
nominala de filtrare a filtrului de debit constant. 'entru verificare, s,a procedat si la
inversarea modului de functionare a celor doua filtre, astfel ca sa se elimine influenta
unor neegalitati posibile, cauzate de incarcatura filtrelor.
Aetoda filtrarii cu debit variabil prezinta o serie de dezavanta$e printre care0
dificultatea pentru statiile mici de a asigura printr,un circuit rational spalarii, o variatie a
debitului tratat cat mai redusa si mai apropiata de debitul mediu de tratare al statiei.
#ezavanta$ele metodei nu sunt totusi in masura sa anuleze superioritatea eficientei
calitative si cantitative mai mari a filtrarii cu debit variabil.


17


$!$! /palarea (iltrelor!
'roblema refacerii capacitatii de retinere a incarcaturii filtrante reprezinta unul din spectele
cele mai importante ale functionarii corecte a filtrelor, influentand essential intregul regim
te"nologic.
Operatia a$utatoare, spalarea influenteaza mult asupra alegerii principalilor parametrii pentru
proiectarea filtrelor0 viteza de filtrare, inaltimea si compozitia stratului filtrant. *resterea vitezei
de filtrare duce la micsorarea duratei dintre spalari, deci la o solicitare intensive a instalatiei de
spalare.
#in experienta multor statii de tratare, s,a observant ca spalarea insuficienta si facuta in
conditii necorespunzatoare este cauza unor serii de problem, care pot duce c"iar la scoaterea din
functiune a filtrelor.
'rintre nea$unsurile cele mai des intalnite se numara0
, acumularea treptata a impuritatilor remanente in stratul filtrant2
, formarea de crapaturi si circuite preferential in interiorul stratului filtrant2
, modificari ale compozitiei granulometrice a incarcaturii in sensul sortarii si eliminarii
fractiunii fine2
, formarea unor palnii in incarcatura2
, deplasarea straturilor de sustinere de pietris2
@e considera ca realizarea unor eficiente ridicate a spalarii se poate asigura prin0
, intensitatea suficienta a contracurentului de apa sau de apa si aer2
, uniformitatea distributiei si colectarii apei de spalare2
, declansarea operatiei de spalare la momentul potrivit2
18
@istemul de spalare numai cu current invers de apa are numeroase nea$unsuri0
, neuniformitati in distributia apei de spalare2
, aparitia de bule de impuritati in stratul filtrant2
, formarea unui nor de impuritati la suprafata stratului de nisip, care nu poate fi eliminate de
apa de spalare indifferent de intensitatea intrebuintata.
'entru a elimina aceste dezavanta$e s,au elaborate te"nologii de spalare si dispositive care sa
mareasca randamentul in eliminarea impuritatilor.
'rintre cele mai eficace metode sunt0
, spalarea cu un current ascendent de apa si agitare de suprafata mecanica
, spalare cu contracurent de apa si aer sub presiune.
$!&! -oi "trategii #e (iltrare
+iltrarea directa0 reprezinta procesul de tratare a apei de suprafata care include adaosul de
coagulant, amestecarea rapida, flocularea si filtrarea. 3n unele cazuri bazinele de floculare sunt
omise, procesul numindu,se %oagulare pe (iltre cu flocularea avand loc impreuna cu filtrarea.
#in 7985, filtrarii directe a inceput sa 3 se acorde o atentie din ce in ce mai sporita. *osturile
sunt mult mai reduse doarece nu sunt necesare bazinele de decantare. #ozele de coagulant
utilizate sunt, in general, reduse avand scop formarea unor flocule de dimensiuni mai mici,
filtrabile, nu largi, sedimentabile.
Hxista si p serie dedezavanta$e ale filtrari directe, cum sunt0 eficacitate redusa in cazul unor ape
cu turbiditate siDsau culoare ridicata, necesita un timp de raspuns scazut in cazul unor
modificari bruste ale calitatii sursei de apa si un timp de dtectie redus pentru modificarile
sezoniere de gust si miros.

19
BIBLIO0RAFIE
, *oc"eci, 1. si colaboratorii , Fazele /e"nologiei *"imice, vol 4
, +riedman R, Ro$ansc"i B Aetode noi de filtrare a apei, studii de sinteza, Fucuresti.
, Ro$ansc"i, 1., ,*ontributii la stabilirea parametriilor de proiectare si exploatare a filtrelor
rapide cu debit variabil2
20
21
A-E1E

22
23
24