„Principala problemă în ceea ce privește comunicarea este iluzia că ea a avut loc“ (Albert Einstein).
Alături de farmaciști, asistenții de farmacie reprezintă prima linie de comunicare în
industria farmaceutica. Așa cum asistenții medicali reprezintă interfața între pacient și informația medicala furnizata de către medic, așa asistentul de farmacie este cel care răspunde primul la întrebările clienților și pacienților care ajung în farmacii. Într-o industrie farmaceutică tot mai liberalizată și o tendința tot mai mare spre auto- medicație, cu beneficii, dar si neajunsuri pentru sănătatea populației, rolul asistentului de farmacie este deloc de neglijat. De aici și nevoia tot mai mare de dezvoltare a capacitaților de comunicare inter-personala a angajaților care lucrează în industria de sănătate și farmaceutică alături de dobândirea abilitățile lor profesionale. Într-o astfel de profesie, așa cum e cea de asistent de farmacie, în care comunicarea interumana stă la baza întregii activități, abilitățile empatice, de intuiție și de cunoaștere a personalităților umane pot face diferența între a elibera un tratament corect sau doar a răspunde mecanic într-un proces comercial sau de eliberare de rețete. Este motivat și încredințat de vocația și menirea sa ca ambasador al sănătății și promotor al medicației corecte. În acest fel, un asistent de farmacie va fi întotdeauna mai mult decât fișa postului sau doar un angajat într-o industrie complicată și complexă. Selectarea informațiilor medicale și modul în care înțelege să le urmeze, cade în sarcina personală a pacientului sau a clientului care se prezintă în farmacie, dar comunicarea practicilor medicale corecte și a unui tratament medicamentos adecvat poate corecta la timp eventuale erori de înțelegere. Alături de farmacist, asistentul de farmacie are și menirea, dar și obligația de a evalua cât mai corect nevoile pacientului și de a stabili dacă problema medicală invocata impune un consult medical sau poate beneficia de medicamentele eliberate Oricât de constrânși am fi de timp, profesioniștii din domeniul medical trebuie să se asigure întotdeauna că se bazează pe informații medicale actuale și corecte, iar acest lucru se realizează prin confirmarea continuă a cunoștințelor medicale atât prin cursuri de specialitate, practica medicala de zi cu zi, cât și prin lectura constantă. Nu oricine poate considera că s-a născut cu abilitați naturale de comunicare ușoară și empatica cu cei din jur și ar fi absurd ca un întreg sistem , așa cum e cel de sănătate să se bazeze exclusiv pe astfel de oameni. Exista însă o mulțime de posibilități ca un profesionist care stăpânește teoria și practica medicală sa își însușească prin cursuri și printr-o atitudine autodidactă acele însușiri care îl pot face un comunicator excelent cu cei din jur. Absenţa unei comunicări interpersonale adecvate între asistentul de farmacie şi pacient privind medicaţia poate determina erori de administrare şi chiar eşecul tratamentului medicamentos, iar pe plan mai larg, insatisfacţia pacientului privind asistenţa farmaceutică sau imposibilitatea stabilirii ori dezvoltării unei relaţii profesionale bazate pe încredere şi de durată între cei doi interlocutori. De aceea, asistentul de farmacie are o mare responsabilitate în ceea ce priveşte comunicarea eficientă cu pacientul. Spaţiul nu permite o dezvoltare a subiectului, însă aş aminti câteva elemente-cheie care trebuie avute în vedere pentru o bună comunicare cu pacientul – şi anume, necesitatea structurării informaţiilor transmise, astfel încât acestea să fie clare, precise, coerente şi corect adaptate nevoilor pacientului, respectarea unicităţii sale ca persoană, tratarea cu empatie, promovarea congruenţei mesajului verbal cu cel nonverbal, alocarea de timp şi efort pentru comunicare, dezvoltarea continuă a abilităţilor proprii de comunicare. La fel de importantă este și comunicarea profesională și colegială dintre asistenții de farmacie, dintre farmaciști, în general. O înfățișare agreabilă, o atitudine globală deschisă și empatică, atât în comunicarea asistent de farmacie –pacient, cât și în comunicarea intercolegială, precum și calitatea informației oferite încurajează o bună comunicare și pot constitui pilonii dezvoltării unei relații profesionale cu pacientul care să aducă satisfacții și stimă de sine. Atunci când un pacient este neîncrezător în reușita tratamentului pe care urmează să-l parcurgă, intervenția unui al doilea specialist, în cazul acesta asistentul de farmacie, este benefică și oferă un plus de încredere. De aceea, comunicarea dintre asistenții de farmacie trebuie să fie afirmativă, amabilă și empatică. Comunicarea este cel mai important lucru în stabilirea relaţiei cu pacientul şi cu ceilalţi membri ai echipei farmaceutice. „A şti să asculţi este prima condiţie a unui dialog”. Comunicarea reprezintă un ansamblu de cuvinte şi gesturi prin intermediul cărora se transmit şi primesc mesaje. Ca proces important în actul medical farmaceutic, comunicarea este un proces activ de transmitere şi recepţionare de informaţii, în care cel puţin unul dintre partenerii de comunicare trebuie să aibă abilităţi de ascultare activă, înţelegere a mesajului şi de a răspunde unor întrebări, interpretare a limbajului nonverbal, motivare a interlocutorului pentru ca acesta să susţină conversaţia