Sunteți pe pagina 1din 6

Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA

Sectorul HORECA include o gamă largă de ocupaţii, activităţi şi locuri de muncă care implică diferite riscuri de accidentare şi îmbolnăvire, generale şi specifice.
Complexitatea sectorului face dificilă prezentarea unei imagini exhaustive a situaţiei.

În literatura de specialitate se acordă o mare atenţie activităţilor din bucătării şi în mai mică măsură activităţilor de servire.

Activităţile auxiliare, ca cele de curăţenie sau aprovizionare, sunt ocazional abordate de literatura ştiinţifică.

De asemenea, sunt mai puţin abordate activităţile din hoteluri, pensiuni, discoteci, cafenele, bistrouri, cantine, firme de catering, campinguri, piscine etc.

Acest sector oferă condiţii de angajare şi de muncă atipice, ceea ce se reflectă atât în programul de lucru, cât şi în tipurile de contracte.

În general, acest sector cere mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte condiţiile şi programul de lucru.

În perioada 1995-2000 a existat o deteriorare vizibilă a condiţiilor de muncă, în special în legătură cu riscurile psihosociale, condiţiile ergonomice, exigenţele profesionale, programul de
lucru şi autonomia muncii.

Sectorul este considerat ca o poartă de intrare pe piaţa muncii pentru tineri şi persoane mai puţin calificate. Deşi condiţiile de muncă sunt dificile, sectorul nu prezintă indicatori de
morbiditate superiori celor medii la nivel de economie.

Sectorul HORECA se modifică rapid pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii, iar cerinţele clienţilor se schimbă.

Factorii care determină aceste transformări sunt numeroşi şi variaţi, incluzând: schimbările sociologice, cum ar fi diversificarea familiilor şi multiplele roluri pe care le îndeplinesc în
prezent oamenii; schimbările demografice cauzate de îmbătrânirea populaţiei; schimbările economice, cum ar fi fuziunile, restructurările şi o circulaţie mai liberă a forţei de muncă şi a
resurselor.

Angajatorii au datoria legală şi morală de a menţine locuri de muncă sănătoase şi sigure.

Există, de asemenea, motive economice/financiare: pierderea unui lucrător valorospoate fi dăunătoare pentru afacere, însă, totodată este costisitoare recrutarea şi formarea unui înlocuitor;
se pot, de asemenea, înregistra pierderi economice mari în urma accidentului produs în plin sezon.

Multe accidente pot fi prevenite printr-o bună administrare şi supraveghere, combinate cu formarea eficientă a personalului.

Prevenirea accidentelor este parte integrată din conducerea cu succes a unei întreprinderi.

Angajatorii pot preveni majoritatea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor, dacă identifică şi apoi elimină sau cel puţin reduc la minimum pericolele/riscurile la locul de muncă.

Una dintre cerinţe în ameliorarea condiţiilor de muncă constă în a asigura implicarea în acest proces atât a angajaţilor, cât şi a angajatorilor.

Aceasta pune un accent mai mare pe dialogul social şi pe rolul sindicatelor.

Diferenţele culturale dintre ţări şi regiuni pot duce la variaţii în interpretare şi realizare.

Diferenţele culturale dintre lucrătorii din diferitele regiuni pot duce, de asemenea, la diferenţe în preferinţele referitoare la condiţiile de lucru.

Aceasta poate reprezenta o provocare pentru reprezentanţii lucrătorilor implicaţi în dialogul social.

Datorită faptului că majoritatea firmelor sunt companii mici, cu mai puţin de 10 angajaţi, angajatorilor le lipsesc adesea timpul şi resursele pentru a se conforma politicilor şi prevederilor
legislative relevante pentru securitatea şi sănătatea în muncă.

Le lipseşte experienţa pentru a realiza o evaluare extensivă a riscurilor şi uneori sunt refractari în a apela la consultanţi externi (costisitori).

Prevenirea cu succes a riscurilor implică:

 o cât mai bună identificare şi evaluare a riscurilor, ca o primă etapă în demersul de prevenire a riscurilor profesionale şi ca bază pentru elaborarea şi implementarea unui plan de
măsuri vizând eliminarea/reducerea acestora;
 implicarea lucrătorilor în acest proces pentru a asigura o identificare corectă şi a obţine sprijinul necesar pentru implementarea măsurilor de prevenire;
 angajamentul din partea conducerii exprimat în mod explicit;
 formare şi instruire profesională şi din punct de vedere al SSM corespunzătoare;
 o abordare complexă care să utilizeze diferite tipuri de acţiuni ce pot conduce la creşterea succesului general al oricărei măsuri aplicate.
În tabelul următor sunt prezentate sintetic riscurile generale şi specifice sectorului HORECA, factorii de risc, efectele acestora şi măsurile de prevenire în raport cu fiecare categorie de
riscuri în parte.

Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA


Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

Alunecări, împiedicări
şi căderi
 Alimente răsturnate / deşeuri alimentare  Luxaţii, entorse,  Asigurarea curăţeniei locului de muncă şi a spaţiilor de
/ uleiuri / apă pe căile de acces şi fracturi. circulaţie şi menţinerea acestor spaţii fără obstacole.
 Cea mai pardoseli.
 Vătămări ale gâtului şi  Utilizarea de încălţăminte de protecţie corespunzătoare,
frecventă
cauză
 Finisaje de pardoseli şi covoare spatelui. cu tălpi antiderapante.
pentru
alunecoase.
 Tăieturi, hematoame şi  Asigurarea unei iluminări adecvate a locului de muncă,
producerea  Diferenţe de nivel ale pardoselilor. alte vătămări din scărilor şi căilor de circulaţie.
accidentelor
, în special
 Căi de acces, trepte insuficient
căderi, din căderi pe
sau în maşini sau în
 Închiderea uşilor cuptorului, ale maşinii de spălat vase
iluminate. şi ale dulapurilor de vase.
în bucătării. friteuze.
 Potrivit
 Semnalizări lipsă.  Evitarea alergării în special la deplasarea pe scări şi pe
statisticilor,  Lipsa de experienţă şi vârsta
pardoseli alunecoase.
pardoselile favorizează alunecările şi căderile.  Asigurarea unor scări suficient de lungi în raport cu
umede sau
cu alte
 Încălţăminte necorespunzătoare.
nevoile, prevăzute la capetele inferioare şi superioare
ale şinelor laterale cu tălpi antiderapante. Nu se vor
pericole  Mersul prea rapid sau alergarea. folosi niciodată improvizaţii pentru a înlocui o scară,
cauzează  Inexistenţa sau neutilizarea
precum scaune, cutii sau butoiaşe.
mai multe
alunecări şi
balustradelor la scări.  Echiparea casei scării cu balustrade solide şi iluminarea
corespunzătoare a acesteia.
căderi decât
în industria  Folosirea de covoraşe antiderapante.
de
alimentaţie
 Utilizarea de indicatoare pentru pericole.
publică.  Luarea în considerare a unor spaţii, precum cele: pentru
frigidere, de răcire şi depozitare, punţile de încărcare şi
spaţiul din spatele barurilor.

Tăieri şi înţepări
(fie prin utilizarea unor
Echipamente de tăiat şi cuţite mai ales în bucătării:
 Tăieri  Ascuţirea şi păstrarea cuţitelor în condiţii
echipamente / obiecte,  Maşini de feliat;  Înţepări
corespunzătoare; spălarea acestora separat.
fie prin curăţarea lor)
  Folosirea cuţitului corespunzător operaţiilor.
 Maşini de tocat carne; Plăgi
Localizate în special la mâini şi  Utilizarea unui fund corespunzător de tăiat,
 Mixere; braţe, abdomen, laba piciorului antiderapant.
 Cuţite şi tacâmuri. Vătămări ale membrelor prinse în
părţile în mişcare ale maşinilor.
 Păstrarea cuţitelor într-un suport de cuţite, pe o
platformă adecvată pentru cuţite sau pe o bandă
magnetică montată pe perete.
 Instruirea lucrătorilor pentru utilizarea în siguranţă a
aparaturii.
 Dotarea aparatelor cu dispozitive de protecţie pe care
lucrătorii le utilizează în momentul funcţionării
aparatului. De ex. la maşinile de feliat trebuie să se
asigure dispozitive de protecţie a degetelor şi pentru
tăierea ultimei felii.
 Asigurarea că butoanele de oprire sunt uşor accesibile.

Arsuri, opăriri
 În activităţile din bucătării: contactul  Arsuri de diferite  Folosirea unei tăvi sau a unui cărucior pentru a servi
cu: vase fierbinţi, diverse echipamente, grade. lichide, farfurii sau alte obiecte fierbinţi.
friteuze, platouri, alimente şi lichide
fierbinţi (mai ales uleiul fierbinte),
 Opăriri.  Avertizarea personalului de serviciu şi a clienţilor în
legătură cu platourile fierbinţi.
vapori de apă în cantităţi mari.
 În activităţile de servire a clienţilor
 Montarea de geamuri pe uşa de la bucătărie pentru a
asigura o trecere sigură pentru personalul de servire.
(ospătarii): contactul cu farfuriile şi
platourile fierbinţi, precum şi cu  Instruirea lucrătorilor privind tehnicile corecte de
mâncare sau lichide fierbinţi vărsate. manipulare a obiectelor fierbinţi, ca de exemplu
 Riscul de opărire apare la:
ridicarea capacelor de pe vase la distanţă faţă de corp.

 mişcări bruşte ca urmare a


 Ţinerea mânerelor cratiţelor sau ale oalelor departe de
marginea sobei.
unei alunecări /
împiedicări;  Ridicarea obiectelor fierbinţi cu ajutorul materialelor
 ciocnirea unor vase
uscate.
Măsuri pentru utilizarea în siguranţă a friteuzelor
neacoperite;
 turnarea apei în vase cu
 Folosirea de dispozitive automate de coborâre a
alimentelor în baia de ulei.
ulei fierbinte;
 intervenţii la instalaţiile de
 Aruncarea uleiului şi a grăsimii fierbinţi numai după ce
s-au răcit.
încălzire.
 Electrocutări.
 Utilizarea de recipiente suficient de mari şi rezistente la
temperaturi ridicate.
 Asigurarea că lucrătorii poartă echipamente individuale
de protecţie corespunzătoare.

Contact cu substanţe
periculoase
Lucrătorii pot fi expuşi la acţiunea unor substanţe
chimice potenţial periculoase, precum:
Substanţele periculoase pot cauza
vătămări sau îmbolnăviri, dacă nu
 Păstrarea agenţilor de curăţare doar în recipiente a căror
formă sau model indică în mod clar faptul că
sunt utilizate în mod
respectivul conţinut nu poate fi confundat cu
 detergenţi pentru pardoseli, corespunzător. Pot afecta
tegumentele sau straturile
alimentele. Recipientele în care sunt păstraţi agenţii de
 dezinfectanţi şi soluţii de curăţat subcutanate, mucoasele sau căile
curăţare trebuie să fie marcate astfel încât riscul să
poată fi recunoscut de către toţi utilizatorii.
depunerile de calcar, respiratorii prin contact direct
 săpunuri şi alte substanţe de curăţat, urmat de acţiune mecanică sau  Folosirea unor înlocuitori mai puţin periculoși.

 pesticide,
chimică corozivă.
 Utilizarea de produse cu sistem şi robineţi de deversare,
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

 insecticide,
Pot produce: dozarea făcându-se în conformitate cu indicaţiile de
utilizare.
 apă în exces,  eczeme,  Utilizarea instalaţiilor de ventilaţie sau deschiderea
 detergenţi de spălat vase,  infecţii, ferestrelor.
 produse de curăţare a canalelor,  iritaţii ale pielii,  Purtarea echipamentului individual de protecţie în
 soluţii de curăţat cuptoarele, ochilor si nasului, timpul utilizării agenţilor de curăţare periculoşi.
Echipamentul individual de protecţie trebuie să includă
 soluţii pentru curăţat toaletele,  dermatite, măşti şi ochelari de protecţie, eventual măşti de
 înălbitori,  alergii, protecţie împotriva inhalării, mănuşi de protecţie, şorţ
de cauciuc şi cizme de protecţie.
 alimente precum: sucul de fructe şi  arsuri la nivelul pielii
 Existenţa şi respectarea instrucţiunilor de folosire, care
legume; proteinele din peşte, crustacee, şi ochilor,
să definească pericolele pentru oameni şi mediu,
carne şi făină;  afecţiuni respiratorii, precum şi măsurile de protecţie şi regulile de conduită
 vapori şi fum provenind de la gătit şi  cancer pulmonar, necesare.
mâncare arsă;
  Asigurarea de spaţii în care nu se fumează pentru a
 pentru angajaţii care lucrează în cluburi
asfixiere, stare de
inconştienţă, deces. proteja lucrătorii de fumatul pasiv. Dacă acest lucru nu
de noapte, cafenele, baruri şi discoteci, este posibil, se vor utiliza sisteme de ventilaţie
fumatul pasiv ca şi consumul de alcool performante.
(care fac parte din serviciul de primire
şi la care personalul are acces uşor)
este, în mod deosebit, o problemă.

Riscuri biologice
 Activităţile în timpul cărora lucrătorii  Boli de piele ca:  Utilizarea de echipamente sau unelte pentru a evita
pot fi expuşi riscurilor biologice: dermatite și reacții contactul direct al mâinilor neprotejate cu alimentele,
 prepararea mâncării;
alergice; de exemplu folosirea maşinilor de spălat vase, a celor

  Boli respiratorii;
de mărunţit alimente etc.
curățarea: podelei, echipamentelor,
mașinilor, echipamentelor de gătit;  Afecţiuni infecţioase
 Stabilirea şi aplicarea strictă a unor măsuri de
manipulare a obiectelor contaminate.
 curățarea: camerelor de hotel,
digestive şi hepatice.
 Furnizarea de mijloace igienico-sanitare pentru
camerelor de baie;
lucrătorii expuşi şi respectarea strictă de către lucrători
 spălarea manuală a vaselor; a măsurilor igienico sanitare.
 curăţarea hainelor;  Utilizarea de mijloace individuale de protecție.
 curăţarea conductelor de drenare.  Protejarea pielii prin aplicarea unor unguente de
 Factorii de risc:
protecţie şi îngrijire a acesteia.

 riscul de infecție cu microorganisme


 Protejarea rănilor de pe piele cu pansamente.
(viruși, bacterii, paraziți, ciuperci);  Dezinfectarea mâinilor.
 apa care picură de pe păsările  Verificarea regulată a infestării cu dăunători şi spori de
congelatele; mucegai şi combaterea acestora.
 sânge de animale sacrificate;  Semnalarea seringilor găsite, fără a fi atinse.
 seringi şi alte obiecte umezite, murdare  Curăţarea regulată, dezinfecţia şi combaterea
sau contaminate de persoane bolnave, dăunătorilor.
găsite în timpul curăţeniei;
 Asigurarea unei ventilaţii eficiente.
 infestare cu dăunători şi spori de
 Dotarea cu recipiente închise, pentru stocarea de
mucegai a:
deşeuri organice.
 spaţiilor de lucru şi de
 Depozitarea la rece a gunoiului.
depozitare,
 deşeurilor alimentare;
 Verificarea şi curăţarea periodică a instalaţiei de
condiţionare a aerului şi a hotelor.
 impurități din sistemul de aer
 Curăţarea / schimbarea periodică a filtrelor.
condiționat precum: viruşi, bacterii sau
spori de mucegai;  Controlul periodic al puterii de aspiraţie a instalaţiei de
 muşcături de insecte;
aer condiţionat pentru combaterea contaminării.

 nerespectarea regulilor de igienă.


 Utilizarea de ecrane şi capcane pentru insecte.
 Controlul periodic al tegumentelor pentru a detecta
orice semn de dermatită.

Zgomot,
Frecvenţe şi intensităţi
 Bucătării: vase şi oale manipulate,  Afectarea auzului  Înlăturarea zgomotelor periculoase de la locul de
procese zgomotoase de gătit, maşini de (hipoacuzie, surditate); muncă.
ridicate ale sunetelor
spălat vase;
 Oboseală mentală;  Purtarea unor dispozitive de protecţie corespunzătoare,
 Discoteci, cafenele şi cluburi de noapte:
 Lipsă de concentrare;
pentru urechi (antifoane de tip extern sau intern).
echipamente de sunet, vocile clienţilor;
În restaurante nivelurile zgomotelor tind să crească  Stres,
 Izolarea pe cât posibil a locurilor de muncă zgomotoase
(încăperi separate sau utilizarea panourilor
datorită vocilor clienţilor, ordinelor strigate de care pot duce la accidente.
fonoabsorbante).
personal, zăngănitului vaselor, paharelor,
tacâmurilor, instalaţiilor de ventilaţie şi
dispozitivelor de ridicat şi transportat;
 Altele: semnalele de avertizare,
utilajele, ventilatoarele, maşinile de
măcinat cafea, activităţile de menaj,
spălatul, muzica din baruri şi,
bineînţeles, conversaţiile colegilor sau
ale clienţilor.

Iluminat deficitar
cantitativ şi calitativ
O ambianţă luminoasă redusă poate fi plăcută pentru Risc ridicat de accidentare
clienţi (restaurante, baruri, cazinouri şi discoteci),
 Asigurarea unor niveluri de iluminare corespunzătoare
sarcinilor ce trebuie realizate.
dar poate fi cauză de accidente prin căderi, arsuri,
suprasolicitare vizuală.

Microclimat şi
calitatea aerului
 Microclimat cald şi umed;  Disconfort;  Dotarea cu instalaţii de ventilare generală sau locală
deficitare  Alternarea între mediu cald şi rece;  Dureri de cap;
(instalaţii de aer condiţionat sau sisteme de răcire locală
a aerului). În bucătăriile profesionale, ventilarea prin
 Curenţi datoraţi aerului condiţionat;  Capacitate de deplasare maselor de aer viciat şi înlocuirea lor cu aer
 Probleme de ventilare, calitate slabă a
concentrare redusă; proaspăt şi eventual tratat (filtrat, răcit, uscat etc.).
aerului, mirosuri neplăcute;  Stres şi solicitare  Utilizarea echipamentelor de gătit prin inducţie (gătit la
 Substanţe vătămătoare şi toxice
termică; „căldură rece” folosind câmpuri magnetice). Nu există
flacără deschisă.
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

prezente în aer (praf, grăsimi, vapori,


fum şi gaze);
 Crampe calorice  Reducerea umidităţii utilizând sisteme de aer
(musculare); condiţionat şi dezumidificatoare şi acţionând asupra
 Frigul artificial pentru conservarea
 Epuizare de căldură;
surselor de producere a umezelii; de exemplu, băile de
alimentelor. apă deschise, canalele de scurgere, şi supapele de aburi
 Colaps caloric; neetanşe.
 Şoc termic şi  Aclimatizarea personalului pentru creşterea toleranţei la
hiperpirexie; căldură şi reducerea solicitării termice.
 Manifestări cronice:  Alternarea perioadelor de activitate cu repaus în spaţii
agravarea unor mai răcoroase pentru a reduce efectele expunerii la
afecţiuni preexixtente căldură.
(cardiovasculare,
gastrointestinale,
 Reducerea solicitărilor fizice în activitate (de exemplu
evitarea manipulărilor manuale inutile, utilizarea
dermatologice, renale,
mijloacelor tehnice ajutătoare pentru manipulare,
respiratorii, ale
montarea unui furtun la robinet pentru umplerea
aparatului locomotor
găleţilor).
etc.).
 Asigurarea unor puncte de apă potabilă rece în
aproprierea zonei de lucru pentru ca lucrătorii să poată
înlocui lichidele pierdute prin transpiraţie.
 Purtaţi echipamente individuale de protecţie
corespunzătoare. Trebuie să se asigure îmbrăcăminte
răcoroasă, confortabilă, permeabilă, precum cea din
bumbac pentru a permite libera mişcare a aerului şi
evaporarea transpiraţiei.
 Instruirea angajaţilor privind riscurile expunerii la
căldură, măsurile de prevenire şi metodele de lucru
adecvate.

Gazul sub presiune


necesar dozării
 Instalaţii de dozare a băuturilor care  Dureri de cap,  Instalarea de recipienţi noi pentru dioxidul de carbon la
cuprind buteliile cu gaz sub presiune, transpiraţie, respiraţie nivelul solului într-o zonă deschisă. Acolo unde este
băuturilor
precum şi echipamentul de control şi precipitată, creşterea posibil, staţiile de încărcare existente trebuie să fie
amestec. bătăilor inimii, mutate deasupra nivelului solului.
 În multe restaurante şi baruri, instalaţia
afectarea respiraţiei,
ameţeală, depresie,
 Asigurarea unei ventilări corespunzătoare pentru a
de gaz şi buteliile cu gaz sub presiune păstra atmosfera sigură şi montarea unui sistem de
tulburări de vedere şi
sunt instalate în pivniţe insuficient monitorizare a gazului cu alarmă de avertizare, ori de
frisoane.
ventilate. câte ori se produce o scurgere semnificativă de gaz
 Gazele necesare dozării băuturilor sunt:
 Pentru concentraţii necesar dozării băuturilor, Acest sistem trebuie să
mai mari de CO2, funcţioneze permanent şi să fie proiectat astfel încât să
azotul, dioxidul de carbon şi, în anumite
oxigenul din aer este avertizeze o persoană cu o alarmă sonoră sau vizuală
împrejurări, aerul comprimat.
înlocuit, determinând înainte de a intra în zona periculoasă.
 Dioxidul de carbon este cel mai deficitul de oxigen.
 Amplasarea unei semnalizări de avertizare
frecvent utilizat. Aceasta poate afecta
corespunzătoare în afara zonelor în care se pot acumula
gândirea, poate duce la
concentraţii mari de gaz.
pierderea cunoştinţei şi
chiar la moarte.  Asigurarea unei iluminări corespunzătoare.
 Restricţionarea accesului în spaţiile închise doar la
personalul desemnat.
 Instruirea angajaţilor care lucrează cu instalaţia de gaz
necesar dozării băuturilor, referitor la: necesitatea
respectării instrucţiunilor furnizorilor; riscurile
specifice şi măsurile de prevenire.
 Stabilirea de măsuri pentru cazuri de urgenţă şi
instruirea lucrătorilor referitor la procedurile care
trebuie aplicate.
 Planificarea livrărilor astfel încât să se păstreze la
minim numărul şi mărimea buteliilor de gaz sub
presiune.
 Verificarea şi întreţinerea periodică a tuturor ţevilor şi
conductelor, furtunurilor şi garniturilor şi asigurarea
mentenanţei sistemului, conform instrucţiunilor
producătorilor.
 Realizarea unei inspecţii anuale de către un expert
contractat în acest scop.

Pericole de incendiu
 Există un risc semnificativ de incendiu  Arsuri de diferite  Păstrarea echipamentului electric în condiţii bune şi
în special în bucătării în care gazul, grade. verificarea periodică a acestuia .
flacăra deschisă, uleiurile fierbinţi şi
substanţele inflamabile sunt prezente.
 Asfixie.  Montarea de termostate la friteuze pentru a preveni
supraîncălzirea.
 În hoteluri, acest risc este prezent
 Curăţarea robinetelor şi a hotelor de grăsime şi
datorită neglijenţei clienţilor, a scurt
înlocuirea filtrelor.
circuitelor la instalaţiile electrice etc.
 Semnalizarea scărilor şi ieşirilor de incendiu şi
prevenirea blocării lor.
 Dotarea cu extinctoare şi verificarea periodică a
acestora.
 Montarea de dispozitive de detectare automată a focului
(sprinklere, sau drencere).
 Instruirea angajaţilor privind modul de acţiune în caz de
incendiu.

Riscuri ergonomice

Manipularea manuală
şi afecţiunile musculo-
 Ortostatism prelungit, de ex. în  AMS sunt afecţiuni  Analiza ergonomică a activităţilor şi locurilor de muncă
activităţile din bucătărie. profesionale ale unor pentru a identifica şi evalua riscurile şi factorii de risc
scheletale
 Activităţi repetitive în bucătărie, ca cele
structuri ale corpului,
precum muşchii,
de producere de AMS şi pentru a stabili dacă
manipularea manuală şi riscurile asociate pot fi
de spălare, tocare, tăiere şi amestecare,
articulaţiile, eliminate/reduse.
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

spălarea şi ştergerea manuală a vaselor, tendoanele, Utilizarea unor mijloace tehnice ajutătoare ori de câte ori este
debarasarea, ştergerea şi aranjarea ligamentele, nervii şi posibil, ca de exemplu, cărucioare cu patru sau cu două roţi; mixere
meselor, amestecarea cocteilurilor. sistemul circulator la pentru a tăia, toca sau amesteca alimentele).
 Ridicarea vaselor şi a castroanelor pline
nivel local.
şi a tăvilor de la maşina de spălat vase,  AMS profesionale  Utilizarea de suprafeţe de lucru cu înălţime reglabilă.
purtarea de şiruri de farfurii. sunt afecţiuni  Utilizarea de unelte de lucru ergonomice (cuţite cu
 Lucrul în poziţii incomode, de ex.
cumulative /
multifactoriale
mâner ergonomic etc.) pentru a permite o poziţie
aplecarea peste friteuze pentru a le corectă a articulaţiilor.
determinate de
curăţa şi activitatea de aspirat.
expunerea în mod  Amenajarea ergonomică a locului/postului de muncă.
 Manipularea de pachete grele de repetat la sarcini cu  Schimbarea cât mai frecventă a poziţiei de lucru.
alimente pentru aprovizionarea intensitate ridicată sau
bucătăriilor. redusă pe o perioadă  Instruirea lucrătorilor privind utilizarea echipamentelor
mecanice / tehnice ajutătoare.
 Forţa implicată de realizarea diferitelor
prelungită de timp, în
operaţii (manipulări de mase grele,
condiţii nefavorabile
de mediu.
 Instruirea lucrătorilor privind tehnicile corecte de
acţionări de echipamente şi unelte). manipulare (de exemplu ridicarea, purtarea greutăţilor
 Deplasări şi transport de greutăţi la
 AMS pot fi, de cât mai aproape posibil de trunchi, cu spatele drept
asemenea, traume etc.).
servire, adesea agravate de urcatul şi
coborâtul treptelor.
acute, precum
fracturile, entorsele,
 Achiziţionarea de la furnizori, de mărfuri ambalate în
pachete mai mici şi mai uşoare.
 Transport de mase grele (paturi şi care apar în timpul
mobilier) unei accidentări. Sunt  Depozitarea în siguranţă pe rafturi a obiectelor /
mărfurilor.
 Muncă solicitantă fizic, stresantă şi
afectate în principal
implicând program de lucru prelungit şi
spatele, gâtul, umerii
şi membrele
 Utilizarea de echipamente de lucru şi de protecţie
atipic, număr redus de personal. individuală care să respecte cerinţele ergonomice
superioare, însă pot fi (dimensionare; confort fizic, fiziologic şi psihologic).
 Lucrători tineri şi sezonieri care nu au afectate şi membrele
timp să se adapteze cerinţelor locului inferioare.
lor de muncă.
 Factori de mediu deficitari:
microclimat, iluminat, zgomot, vibraţii.
 Capacităţi individuale, mai ales fizice,
sub nivelul cerinţelor activităţii.

Riscuri psihosociale

Violenţă, intimidare,
hărţuire şi
 Violenta si hârţuirea din partea  Violența şi agresiunea  Îmbunătăţirea măsurilor de securitate a personalului
clienţilor adăugate celor din partea fizică presupun care vine în contact cu clienţii.
discriminare
Mai frecvente decât în
colegilor şi superiorilor, reprezintă un
factor de risc semnificativ pentru
împingeri, îmbrânciri,
conducând la
 Instruirea lucrătorilor pentru a face faţă agresiunii, cu
oricare alt sector şi în privire la modalitatea de abordare a clienţilor dificili şi
sectorul Horeca. Angajaţii care au accidentarea prin
special în discoteci, agresivi.
contact cu clienţii trebuie să rămână căderi, arsuri cu
cluburi de noapte şi
prietenoşi şi calmi, ceea ce nu este echipament sau
baruri
întotdeauna uşor în asemenea situaţii obiecte şi alimente
 Contactul cu publicul / clienţii are
fierbinţi, sau prin
lovirea cu obiecte,
legătură în mod deosebit cu violenţa,
alimente aruncate.
agresiunea şi discriminarea pentru
angajaţii care lucrează în pub/uri,  Atenţie sexuală
discoteci, cluburi de noapte şi baruri. În nedorită.
acest caz sunt implicate frecvent
persoane din public care au băut prea
 Absenteism.
mult.  Probleme de sănătate
 Personalul care lucrează în livrările la
fizică şi mentală:
dureri de cap,
domiciliu de asemenea se confruntă cu
depresie, anxietate,
riscul violenţei şi abuzului din partea
epuizare fizică şi
clienţilor.
psihică, morbiditate şi
 Factorii de risc pentru portari includ mortalitate
violenţa sau ameninţarea cu violenţa. hipertensivă şi
 Conflicte interpersonale.
cardiovasculară.
 Stres.
 Frică.

Stres datorat efortului


crescut în muncă
 Contactul continuu cu clienţii.  Lucrătorii din sectorul  Programe flexibile de lucru.
 Complexitatea anumitor sarcini care cer
HORECA raportează
mai mult decât media,
 Schimbări organizaţionale.
niveluri ridicate de concentrare.
dureri de cap, stres şi  Conceperea activităţii.
 Efortul crește la orele de vârf şi depinde frică.
 Participarea lucrătorilor la luarea deciziilor.
de comportamentul clienţilor.
 Lipsa de echilibru

 Neînlocuirea colegilor bolnavi, care între muncă şi viaţa
Ajutor în îngrijirea copilului.
duce la un volum de muncă ridicat. extraprofesională.  Instruirea lucrătorilor în managementul stresului.
 Apar, de asemenea, plângeri pentru ore  Depresie.  Instruirea lucrătorilor în managementul timpului de
suplimentare de lucru şi clienţi dificili.
 Absenteism crescut.
lucru.

Probleme de
organizare,
 Angajaţii adesea trebuie să realizeze  Absenteism.  Programe flexibile de lucru.
management şi
mai mult decât o sarcină şi sarcinile pot
fi diferite, în funcţie de momentul zilei.
 Probleme de sănătate  Schimbări organizaţionale.
climatul în muncă
Exigenţe profesionale
Totuşi, realizarea mai multor sarcini
fizică şi mentală:
dureri de cap,
 Conceperea activităţii.
crescute şi uneori
poate de asemenea expune angajaţii la o
muncă solicitantă şi la o mai mare
depresie, anxietate,  Participare la luarea deciziilor privind îngrijirea
conflictuale epuizare fizică şi copilului.
probabilitate de vătămare din cauza
lipsei unei pregătiri specifice şi
psihică, morbiditate şi
mortalitate
 Instruirea lucrătorilor în managementul stresului.
specializări.
hipertensivă şi  Instruirea lucrătorilor în managementul timpului de
 Uneori angajaţii sunt prinşi între cardiovasculară. lucru.
exigenţele angajatorilor şi ale clienţilor.
 Stres.
 Tipic pentru organizarea muncii din
sector sunt perioadele de vârf care
determină o mai mare presiune asupra
personalului.
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri

Autonomia şi controlul
 Problemele referitoare la control în şi  Absenteism.  Asigurarea libertăţii de a-şi planifica şi organiza
asupra activităţii, controlul din partea
 Probleme de sănătate
activitatea.
superiorilor, lipsa timpului pentru
pauze, nesiguranţa asupra timpului de
fizică şi mentală:  Asigurarea relaţiilor de respect şi recunoaştere la locul
dureri de cap, de muncă.
terminare a activităţii şi lipsa de
comunicare sunt practic inerente în
depresie, anxietate,
epuizare fizică şi
 Participarea lucrătorilor la luarea deciziilor.
acest sector.
psihică, morbiditate şi
 Angajaţii raportează un grad scăzut de mortalitate
influenţă asupra propriei activităţi şi de hipertensivă şi
asemenea se confruntă cu o cardiovasculară.
predictibilitate mai scăzută în muncă.
 Stres.
 Activităţile monotone şi cele care nu
implică creativitate, iniţiativă
(răspândite în acest sector), dependente
de tipul de activitate şi organizare

Oportunităţi de
formare şi învăţare
 Lipsa de formare şi instruire – multe  Absenteism.  Asigurarea formării şi instruirii profesionale.
activităţi tind să fie fără calificare, nu
necesită o instruire formală, ci doar o
 Probleme de sănătate
fizică şi mentală:
formare profesională şi experienţă la
dureri de cap,
nivel de bază.
depresie, anxietate,
 Se confruntă, de asemenea, cu lipsa de epuizare fizică şi
finalizare a cursurilor de pregătire. psihică, morbiditate şi
 Evoluţia în carieră este limitată.
mortalitate
hipertensivă şi
cardiovasculară.
 Stres.

Organizarea timpului
de lucru şi activităţi cu
 În multe ţări există un număr mare de  Lipsa echilibrului între  Forme flexibile de angajare.
caracter precar
contracte de muncă cu timp parţial, muncă şi viaţă.
 Organizarea flexibilă a timpului de lucru.
activităţi ocazionale şi sezoniere.
 Lipsa de control

 Durata excesivă a timpului de lucru şi asupra timpului de
Reducerea programelor de lucru prelungite şi
neregulate.
orare atipice. lucru.
 Programe de lucru prelungite,  Confort psihosocial şi
neregulate şi atipice. fizic redus.
 O mare parte a muncii este efectuată în  Absenteism.
intervale de timp în care, în mod
obişnuit, alte persoane nu lucrează.
 Probleme de sănătate
fizică şi mentală:
dureri de cap,
depresie, anxietate,
epuizare fizică şi
psihică, morbiditate şi
mortalitate
hipertensivă şi
cardiovasculară.
 Stres.

Contactul cu colegii şi
şeful
 Lipsa sprijinului din partea acestora  Agravarea stării de  Suport social (ajutor şi sprijin din partea şefilor,
poate agrava stresul la locul de muncă. stres. colegilor, familiei şi prietenilor).