Universitatea Transilvania din Braşov

FACULTATEA DE ŞTIINȚE ECONOMICE ŞI

ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: ECTS-ZI

MĂRFURI DIN STICLĂ

REFERAT LA
MĂRFURI NEALIMENTARE ȘI SECURITATEA
UTILIZATORULUI

Student: Lázár Norbert

Anul: I / Grupa: 2
BRAȘOV 2022-2023
Prof.univ. ANCA POPESCU
CUPRINS
CAP.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND MĂRFURILE DIN STICLĂ.....................................3
CAP.2. CLASIFICAREA MĂRFURILOR STICLELOR..............................................................4
CAP.3. PROPRIETĂȚILE MĂRFURILOR STICLELOR............................................................5
CAP.4. DEFECTELE MĂRFURILOR STICLELOR ȘI CAUZELE APARIȚIEI LOR...............6
CAP.5. VERIFICAREA CALITĂȚII MĂRFURILOR STICLELOR............................................7
CAP.6. AMBALAREA MĂRFURILOR STICLELOR.................................................................8
6.1. MODALITĂȚI DE AMBALARE........................................................................................8
6.2. ROLUL/IMPORTANȚA AMBALAJULUI.........................................................................9
6.3. SECURITATEA UTILIZATORULUI DE MĂRFURI STICLOASE.................................9
CONCLUZII..................................................................................................................................10
CAP.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND MĂRFURILE DIN STICLĂ

Materiile prime folosite la obţinerea sticlei

La obţinerea sticlei sunt utilizate materii prime principale, care dau marea

majoritate a proprietăţilor, în rândul cărora intră vitrifianţii, fondanţii şi stabilizanţii,
precum şi materii prime secundare, care cuprind afinanţii, opacizanţii, decoloranţii şi
coloranţii.

Materiile prime principale sunt principalele trei categorii de oxizi care

alcătuiesc compoziţia sticlei cu un rol bine determinat în formarea proprietăţilor acesteia.

Fondanţii au rolul de a coborî temperatura de topire a vitrifianţilor (sub 1500 oC)

şi de a realiza trecerea sticlei solide în stare păstoasă la o temperatură mai scăzută.

Stabilizanţii au rolul de a mări stabilitatea chimică şi de a îmbunătăţi proprietăţile

mecanice şi termice ale sticlei.

Materiile prime secundare sunt substanţe care se adaugă în proporţii mai mici

pentru a-i conferi anumite proprietăţi sticlei.

Afinanţii au rolul de a limpezi masa sticloasă topită, eliminând bulele de aer şi de

gaze rezultate din reacţiile chimice dintre componenţi prin antrenarea acestora la
suprafaţă.

Opacizanţii sunt substanţe, care dacă se află fin dispersate în sticlă, fac ca aceasta
să fie opalescentă.

Decoloranţii se introduc cu scopul de a înlătura culoarea imprimată sticlei de

către diferite impurităţi din materiile prime, de exemplu culoarea verzuie datorită
prezenţei fierului.

Coloranţii se utilizează pentru obţinerea unor sortimente de sticlă cu diferite

culori.

Se pot folosi ca materii prime şi cioburile de sticlă, care contribuie la reducerea

consumului de materii prime, concomitent cu ameliorarea proprietăţilor sticlei.

CAP.2. CLASIFICAREA MĂRFURILOR STICLELOR

Marfurile din sticla se clasifica in :

  Marfuri din sticla pentru constructii – exemplu: geamuri cu sau fara izolatie termica si
fonica, caramizi de sticla
 Marfuri din sticla pentru menaj

Recunoaşterea sortimentului articolelor din sticlă se efectuează prin analiză organoleptică

avându-se în vedere următoarea clasificare:

1. Articole de menaj

            Dupa destinatie:

 piese detasate: pahare, cani, platouri, etc

 servicii de: apa, vin, sampanie, etc.

            Dupa compozitia chimica a sticlei:

 articole din sticla comuna

 articole din sticla cristal

2. Articole decorative

            Dupa destinatie:

 vaze, scrumiere, bomboniere, etc

            Dupa compozitia chimica a sticlei:

 articole din sticla comuna

 articole din sticla cristal   

3. Articole intrebuintate ca ambalaje: sticle, borcane, flacoane pentru medicamente, etc

4. Articole din sticla termorezistenta: cani de cafea, de ceai, farfurii, vase de laborator,
etc.
5. Diverse articole de menaj: storcator de fructe, razatoare de fructe, etc.

CAP.3. PROPRIETĂȚILE MĂRFURILOR STICLELOR

1. Proprietăți termice
 Coeficientul de expansiune termică: măsoară nivelul de expansiune a sticlei
odată cu creșterea temperaturii. Sticla se extinde mult mai puțin decât
 majoritatea metalelor și materialelor plastice. Sticla este rezistentă la diverse
temperaturi. Prin urmare, poate fi utilizat la șeminee, sobe pentru arderea
lemnului, blaturi de gătit și zone cu temperaturi ridicate, unde este nevoie de o
expansiune scăzută.
 Conductivitatea termică: este capacitatea de a conduce căldura prin sticlă
sau departe de sursa de căldură / lumină. Fiecare tip de sticlă are o
temperatură maximă de funcționare și un grad de șoc termic. Acestea vor
ghida alegerea sticlei în funcție de cantitatea de căldură care va rezista sticla și
modul în care se răcește după ce sticla este supusă unei schimbări rapide a
temperaturii. 

2. Proprietăți optice
 Indicele de refracție: determină cât de mult o undă de lumină este „îndoită” la intrarea
sau la ieșirea de pe suprafața sticlei. Acest lucru este important în producerea anumitor
dispozitive/ efecte optice.
 Transmisia: măsoară cantitatea de lumină care trece prin sticlă și reflectivitatea sa. Sticla
absoarbe, reflectă și transmite lumină. Transmite până la 80% din lumina naturală (în
ambele direcții) fără să îngălbenească, încețoșeze sau altereze sticla.
 Transparența: permite luminii să treacă, făcând obiectele dincolo de sticlă să fie clar
vizibile. Sticla îți permite să te conectezi vizual cu lumea de afară.
 Proprietatea de absorbție: este cantitatea de energie lumină transformată în căldură în
sticlă care nu este transmisă și nici reflectată. Materialele vopsite vor absorbi mai multă
lumină decât materialele transparente.

3. Proprietăți chimice

 Rezistența la acid și rezistența la alcalin măsoară timpul necesar pentru a elimina un

strat de grosime specificat pentru fiecare test.
 Spre deosebire de alte materiale, sticla este rezistentă la coroziune și doar în anumite
condiții, sticla poate fi afectată chimic. Rezistă la efectele vântului, ploii sau soarelui și
poate menține înfățișarea și integritatea în cele mai multe condiții.

4. Proprietăți electrice
 Rezistivitatea volumului: este rezistența în ohmi dintre fețele opuse ale unui centimetru
cubic al sticlei testate. Acest lucru este important atunci când sticla este folosită ca
izolator electric.
  Constanta dielectrică: măsoară capacitatea sticlei de a stoca energia electrică și variază
în funcție de frecvența tensiunii aplicate condensatorului. Acest lucru este important
atunci când sticla este folosită ca substrat pentru dispozitive electrice sau electronice.
 Rezistivitatea suprafeței: este o metodă utilizată pentru a măsura conductivitatea sticlei.
Sticla este un conductor slab al energiei electrice, fiind un material de izolație excelent. În
absența electronilor liberi, sticla te protejează de pericolele electrice. Astfel, ea poate fi
utilizată la realizarea lustrei, decorarea luminilor de perete sau altor aparate electrice.

5. Proprietăți mecanice
 Stresul este forța perpendiculară pe unitatea de suprafață aplicată unui obiect, într-un mod
care comprimă (tensiunea compresivă) sau întinde (tensiunea la tracțiune) obiectul.
Materialele din sticlă care nu sunt întărite au o rezistență la tracțiune relativ redusă, dar o
rezistență la compresiune ridicată.
 Sticla este un material excelent rezistent la abraziune, astfel încât va rezista la uzura
suprafeței cauzată de frecarea plană și contactul direct cu un alt material.
 Suprafața netedă și lucioasă face ca sticla să fie rezistentă la praf și apă.

CAP.4. DEFECTELE MĂRFURILOR STICLELOR ȘI CAUZELE APARIȚIEI

LOR

Defectele mărfurilor din sticlă se pot clasifica după diverse criterii, cel mai reprezentativ
fiind în funcție de cauzele apariției lor.

Astfel deosebim:

 Defectele de topitură: apar sub formă de incluziuni diferite în masa sticloasă, defecte de
culoare și stabilitate chimică necorespunzătoare.
 Defectele de culoare: apar din cauza utilizării cantităților necorespunzătoare de
decoloranți sau coloranți.
 Defectele de fasonare: sunt abateri de la formă, dimensiuni, capacitate, masă și
integritate.
 Defectele de recoacere și călire: sunt cauzate de nerespectarea curbei de recoacere și
călire, respective a parametrilor procesului de recoacere și călire și apar sub forma de
tensiuni interne, fisuri și deformare.
 Defectele de finisare: pot apărea de la fiecare operație de finisare (șlefuire, polizare,
matisare, decorare). Ca urmare a executării incorecte ele apar sub formă de șlefuire
incompletă, zgâriată, matisare neuniformă, asimetrii ale elementelor de décor, scurgeri de
colorant.
 Defectele din timpul manipulării, depozitării și transportului: sunt în general defecte
de aspect și integritate.
CAP.5. VERIFICAREA CALITĂȚII MĂRFURILOR STICLELOR

Principalele caracteristici care se verifică sunt: aspectul, culoarea, stabilitatea suprafeței

de sprijin, ovalitatea, dimensiunile, capacitatea și masa, rezistența la șoc termic, prezența
tensiunilor interne.

Aspectul și culoarea se verifică vizual prin compararea produsului analizat cu un produs

de referință considerat etalon. La produsele din sticlă incolore nu se admit variații de culoare,
verificând aspectul se urmărește prezența defectelor de topitură, de fasonare și de finisare.

Stabilirea nivelului caracteristicilor de calitatea a produselor supuse verificării calitative,

concret, se realizează prin metode de analiză specifice grupelor de produse și uneori fiecărui
produs separat. Rezultatele verificărilor se califică prin comparare cu specificațiile de calitate și
pot prezenta abateri mai mult sau mai puțin grave. În circuitul economic se ridică problema
stabilirii limitelor în care unele produse deși prezintă neconformități, pot fi acceptate spre
vânzare și utilizare. Respingerea din circuitul economic a produselor care prezintă defecte este
determinată de măsură în care acestea afectează destinația, prin gravitatea, numărul și poziția lor.
După gravitatea lor, defectele pot fi critice, majore si minore.

Modalitățile de verificare pot fi prin control total, adică a fiecărui produs în parte, prin sondaj sau
controlul statistic al calității:

 Verificarea totală
 Verificarea prin sondaj
 Verificarea prin attribute
 Verificarea prin aprecierea numărului de defecte

Verificarea prin măsurare se aplică în cazul în care o singură caracteristică de calitate este
esențială și care sub influență unor factori în timpul producției are anumite variații ce necesită a
fi apreciate și stabilită limita în care sunt acceptabile (aceste variații). Limitele de toleranță
reprezintă exigențele pe care trebuie să le satisfacă caracteristică de calitate verificată la fiecare
produs supus măsurării. Pretențiile calitative se exprimă printr-o limita inferioară și una
superioară. Aprecierea încadrării în limitele acceptate de beneficiar va fi rezultatul unor calcule
statistice pe baza măsurătorilor. Stabilirea deciziei de acceptare în circulație a produselor
verificare se efectuează pe baza mediei pătratice și a mediei valorilor obținute la măsurare a
unităților elementare luate spre verificare în cazul eșantionului reprezentativ.

CAP.6. AMBALAREA MĂRFURILOR STICLELOR

6.1. MODALITĂȚI DE AMBALARE

Sticla este considerată materialul ideal, datorită caracteristicilor sale şi a avantajelor pe
care le oferă ca ambalaj.
Este folosită la ambalarea produselor lichide sau vâscoase în domeniul alimentar, dar și în
industria farmaceutică la ambalarea produselor chimice, etc.  

Majoritatea ambalajelor ce vin sub diverse forme (pahare, borcane, butelii, flacoane, etc.) sunt
realizate din sticlă, atât pentru produsele alimentare solide, lichide cât și păstoase.

În principiu, ambalajele de sticlă se pot grupa în două mari categorii:

 ambalaje de sticlă cu gât îngust (diam. interior sub 30 mm) – sticle pentru ambalarea
lichidelor;
 ambalaje de sticlă cu gât larg – borcane pentru ambalarea produselor semi lichide sau
solide.

Avantajele utilizării sticlei ca material de ambalare:

 este un material igienic, uşor de spălat, care suportă sterilizarea;

 nu transmite şi nu modifică gustul alimentelor;
 este transparentă, permiţând vizualizarea produselor;
 poate fi colorată, aducând astfel o protecţie suplimentară a produsului împotriva
radiaţiilor ultraviolete;
 este un material rigid, impermeabil, care poate fi realizat în forme variate;
 are o bună rezistenţă la presiuni interne ridicate, fiind utilizată la ambalarea unor băuturi
ca: şampanie, cidru etc.;
 este inertă din punct de vedere chimic faţă de produsele alimentare şi nu pune probleme
de compatibilitate cu produsul ambalat;
 este reciclabilă, nu poluează mediul înconjurător;
 se poate inscripţiona uşor prin ataşarea de etichete.

Dezavantajele utilizării sticlei ca material de ambalare:

 rezistență scăzută la  şoc  mecanic,   rezultând  dificultăţi  în  transport  şi depozitare;
 rezistenţă scăzută la şoc termic;
 masă proprie mare. 

Din cauza acestor dezavantaje ambalajele din sticlă sunt protejate suplimentar, în timpul
transportului și al manipulării, de alte ambalaje din carton sau plastic.
 6.2. ROLUL/IMPORTANȚA AMBALAJULUI
Sticla ocupa o pondere importanta in structura materialelor de ambalat din domeniul
alimentar, desi este concurata de materialele plastice si celulozice.

Avantajele ambalajelor din sticla sunt:

 are proprietati de „bariera“ foarte bune la gaze, vapori, lichide;

 nu intra in reactie chimica cu produsele alimentare ambalate, nu le modifica
caracteristicile organoleptice;
 este un material igienic, usor de spalat si se bucura de opinia favorabila a clientilor;
 suporta sterilizarea, deci rezista la temperaturi de peste 100sC.
 transparenta specifica sticlei ii permite consumatorului un control vizual a calitatii
produsului;
 se poate colora usor, asigurand o protectie a produsului impotriva radiatiilor ultraviolete;
 rezista la presiuni interne ridicate de aceea se foloseste la ambalarea sampaniei;
 este reciclabil, nu polueaza mediul.

Dezavantajul ambalajelor din sticla sunt bine cunoscute, precum: rezistenta relativ

redusa la socurile mecanice si termice, greutatea relativ mare fata de alte materiale, ceea ce ridica
cheltuielile de transport.

6.3. SECURITATEA UTILIZATORULUI DE MĂRFURI STICLOASE

Protectia consumatorului se refera la respectarea tuturor regulilor de mai sus:

 - cunoasterea manipularii utilajelor din dotare, inlatura aparitia unor accidente si boli
profesionale atat pentru lucratorul comercial cat si pentru clienti.

 - incendiile in unitatea comerciala se previn prin remedierea defectelor si prin existenta

unor spatii special amenajate pentru fumat.

 - conditiile de pastrare si depozitare a marfurilor atrag dupa sine o servire civilizata si pe

masura nevoilor cumparatorilor.

  - fiecare consumator servit necorespunzator poate sa faca sesizari catre O.P.C privind
servirea din unitatea respectiva sau amanunte despre marfurile legate de expirare sau absenta
unor accesorii care impiedica buna functionare.

Aceste sesizari sau reclamatii daca se rezolva pozitiv adica i se restituie contravaloarea
produsului cumparat sau eventual i se da altul in schimb in prezenta bonului de casa si a
certificatului de garantie. Daca se rezolva negativ clientul poate sa ajunga cu unitatea in cauza
pana la justitie sau procuratura urmand amenzi, iar in cazul nerespectarii sesizarilor facute,
unitatea se poate inchide.

CONCLUZII

În cadrul bunurilor de larg consum sticla şi mărfurile din sticlă ocupă un loc important, datorită
proprietăţilor sale deosebite pe care le prezintă. In anumite domenii de utilizare, cum ar fi
articolele de menaj, geamurile, articolele optice produsele din sticlă nut pot fi înlocuite, cu bune
rezultate, de alte mărfuri. Sticla este considerată materialul ideal, datorită caracteristicilor sale şi
a avantajelor pe care le oferă ca ambalaj. Este folosită la ambalarea produselor lichide sau
vâscoase în domeniul alimentar, dar și în industria farmaceutică la ambalarea produselor
chimice, etc. este cel mai potrivit pentru depozitarea materialelor lichide.
BIBLIOGRAFIE

https://woow.ro/proprietatile-sticlei/

https://conspecte.com/merceologia-marfurilor-nealimentare/marfuri-din-
sticla.html

https://www.rasfoiesc.com/business/economie/merceologie/Verificarea-
calitatii-marfuril99.php

https://ambalaje.net/ambalaje-din-sticla/

https://www.scritub.com/economie/comert/MARFURI-DIN-
STICLA64951619.php

https://www.rasfoiesc.com/business/economie/merceologie/AMBALAREA-
MARFURILOR24.php

https://elearning.masterprof.ro/lectiile/merceologie/lectie_18/
identificarea_sortimentului_articolelor_din_sticl.html