5.

CERINE DE SECURITATE PENTRU ECHIPAMENTELE

ELECTRICE CU TIP DE PROTECIE CAPSULARE
ANTIDEFLAGRANT DIN ARII PERICULOASE, ALTELE
DECT MINELE GRIZUTOASE

Obiect i domeniu de aplicare

n cadrul lucrrii sunt prezentate cerinele specifice pentru
construcia, ncercarea i marcarea aparaturii electrice cu tip de protecie
capsulare antideflagrant, destinate pentru a fi folosite n atmosfere
explozive.
Pentru a selecta corect aparatura electric adecvat pentru ariile
periculoase sunt necesare urmtoarele informaii:
- clasificarea ariei periculoase (aparatura electric cu tip de
protecie capsulare antideflagrant este admis n zonele 1 i 2).
- clasificarea gazelor i a vaporilor n legtur cu
grupa/subgrupa aparaturii electrice
- clasa de temperatur sau temperatura de aprindere a gazelor
sau vaporilor care formeaz amestecul exploziv
- influene externe i temperatura ambiant
Una din cele mai rspndite metode de asigurare a proteciei la
explozii a mainilor electrice, aparatelor i echipamentelor este nchiderea
sau includerea prilor conductoare de curent ale acestora n capsulri
solide, rezistente, capabile s rein presiunea exploziei fr distrugere i
fr deformaii remanente i care nu transmit explozia mediului exploziv.
Acest tip de capsulare poart denumirea de capsulare
antideflagrant.
Echipamentul electric cu tip de protecie capsulare antideflagrant
are n principiu utilizare general el putnd fi folosit n orice loc n care pot
aprea gaze, vapori sau ceuri care n amestec cu aerul pot da natere la
amestecuri explozive.
n mod general, aparatura electric cu capsulare antideflagrant este
utilizat in :
- industria chimic i petrochimic ;
- extracie de petrol i gaze ;
- staii de pompare pentru medii explozive ;
- vopsitorii pentru industria de maini, industria uoar, etc.;
- depozite de materiale inflamabile, etc.;

92
 Rcire iniial prin
suprafeele mbinrii

Explozie interna
suprafeele mbinrii

Racire suplimentara
datorita amestecarii
turbulente la iesirea din
imbinare
Imbinari antideflagrante
Capsulare (lungime minima si
interstiiu maxim definite)

Fig. 1 Principiul de funcionare al capsularii antideflagrante

Mediul cu pericol de explozie care poate s apar legat de aplicarea

substanelor cu pericol de explozie n procesul tehnologic, este capabil s
ptrund n interiorul capsulrii aparaturii, unde poate s se produc
inflamarea acestuia, cu trecerea n explozie. Dar datorit faptului c toate
jonciunile (legturile) exterioare ale capsulrii sunt executate sub o form
special de fante, jocuri calibrate, explozia nu se transmite din capsulare n
mediul nconjurtor.

Altfel spus, mbinarea capsulrii se realizeaz prin interstiii de forme

geometrice i dimensiuni precise. Aceste interstiii au proprietatea de a rci
flacra i produsele rezultate dintr-o explozie interioar, datorit absorbiei
de cldur de ctre materialul flanelor i a destinderii adiabatice. Astfel
rcite, gazele arse i particulele de metal produse i ncinse de explozie, la
ieirea lor din capsulare, nu sunt capabile s produc aprinderea
amestecului exploziv din atmosfera nconjurtoare. O astfel de execuie a
aparaturii poart denumirea de capsulare antideflagrant.

Capsulrile antideflagrante i toate piesele de susinere sunt supuse

calcului mecanic, care ine cont de presiunea maxim a exploziei ce apare
n interiorul capsulrii.
La proiectarea capsulrilor antideflagrante trebuie s se in seama
de o serie de factori, ca de exemplu:

93
 - grupa de explozie in care se ncadreaz gazul pentru care a fost
proiectat aparatura ;
- clasa de temperatur in care se ncadreaz gazul pentru care a
fost proiectat aparatura ;
- aparatajul montat n capsulare.
Grupa de explozie influeneaz asupra :
- dimensiunilor mbinrilor antideflagrante ale capsulrii.
- grosimea pereilor capsulrii.
Clasa de temperatur are influen asupra dimensiunilor de gabarit
ale capsulrii care trebuie s asigure disiparea n mediul nconjurtor a
energiei termice produse n interiorul capsulrii n scopul limitrii
temperaturilor exterioare.
Tipul echipamentului are influen asupra :
- modului de fixare : pe cadru metalic (staionar), pe sanie
(semistaionar), pe roi (mobil) sau fr fixare (portabil) ;
- felului i construciei introductoarelor de cablu (pentru
echipamente staionare, mobile, etc.).
Aparatajul electric montat n interior influeneaz asupra :
- dimensiunilor capsulrii ;
- dimensiunilor i tipului cutiei de borne ;
- realizrii blocajelor mecanice ntre diferitele pri ale capsulrilor;
- construcia i asamblarea capacelor fa capsulare (aparate vizitate
des sau rar).
Ptrunderea amestecului exploziv n interiorul capsulrii se
produce prin deschiderile (mbinrile) ce strbat capsularea. Explozia se
poate propaga n exteriorul capsulrii pe aceeai cale. Cercetrile efectuate
au scos n eviden faptul c pentru fiecare gaz, exist o dimensiune
maxim a interstiiului la care explozia nu se propag n exterior. Oprirea
propagrii se explic prin aceea c gazul parcurge interstiiul cu asemenea
pierdere de energie, nct energia termic eliberat la contactul cu
atmosfera exploziv exterioar nu mai este suficient pentru aprinderea
acesteia. Capacitatea de propagare a exploziei are valori mult diferite de la
un amestec exploziv la altul. De exemplu, la o mbinare de 25 mm lungime,
interstiiul maxim de securitate admis este de 1,14 mm la metan; 0,37 mm
la acetilen i 0,25 mm la hidrogen. Desigur, din punct de vedere al
proteciei este recomandabil ca aparatele protejate la explozie s aib
mbinrile antideflagrante cu lungimea ct mai mare i interstiiul de
mbinare ct mai mic, ns nu se poate stabili o singur valoare maxim a
interstiiului pentru toate gazele.
Dimensiunile care acoper toate cazurile ar avea o valoare foarte
mic i ar crea greuti nejustificate la fabricarea aparaturii electrice
destinate s funcioneze in atmosfere potenial explozive mai puin
periculoase (de ex. metan, propan, etc.). De aceea s-a recurs la clasificarea
94
gazelor i vaporilor inflamabili dup capacitatea lor de propagare a
exploziei, stabilindu-se o valoare limit a interstiiului pentru fiecare grup
de gaze (la diferite lungimi ale mbinrii).

Terminologie

Capsulare antideflagrant "d".

Carcasa in care sunt amplasate prile ce pot aprinde o atmosfera
exploziva si care poate rezista la presiunea dezvoltata in timpul unei
explozii interioare a unui amestec exploziv, si care mpiedic transmiterea
exploziei ctre atmosfera exploziva ce nconjoar capsularea.
O capsulare antideflagranta este proiectata sa poat sa reziste la
presiunea unei explozii interne; de aceea nu este necesar ca ea sa fie
prevzut cu deschideri intenionale pentru eliberarea presiunii. Acolo unde
exista o deschidere totui, sau unde un ax sau un arbore trece prin peretele
capsularii, produsele de ardere pot iei din capsulare. Trebuie neles ca
scopul unei capsulari antideflagrante nu este acela de a evita in totalitate
ptrunderea gazelor sau vaporilor intr-o capsulare. Este deci greita
concepia potrivit creia o capsulare antideflagranta trebuie sa fie perfect
etan. Principiul tipului de protecie recunoate ca anumite deschideri nu
pot fi evitate in practica si se limiteaz la cerina ca aceste deschideri sa nu
depeasc valorile limita maxime de sigurana deasupra crora atmosfera
inflamabila exterioara poate fi aprinsa. Pe de alta parte, scopul tipului de
protecie nu este nici acela de a cere realizarea unor interstiii intenionate in
pereii capsularilor.

Volum
Volumul total intern al capsulrii. Totui, pentru capsulri la care
coninutul este esenial n funcionare, volumul care trebuie considerat este
volumul care rmne liber.
Pentru corpuri de iluminat, volumul este determinat fr lmpile
montate.

mbinare antideflagrant
Locul in care se suprapun suprafeele corespondente a doua pri
ale unei carcase, sau mbinarea carcaselor, si care mpiedica transmiterea
unei explozii interioare ctre atmosfera exploziva care nconjoar carcasa.

Limea mbinrii antideflagrante (L)

Calea cea mai scurt printr-o mbinare antideflagrant de la interiorul
la exteriorul capsulrii.

95
 Distana (l)
Calea cea mai scurt printr-o mbinare antideflagrant, cnd limea
"L" a mbinrii este ntrerupt de guri destinate trecerii prezoanelor pentru
asamblarea prilor de capsulare antideflagrant.

Interstiiu de mbinare antideflagrant

Distana dintre suprafeele corespondente ale unei mbinri
antideflagrante dup asamblarea carcasei aparaturii electrice. Pentru
suprafeele cilindrice care formeaz mbinri cilindrice, interstiiul este
diferena ntre diametrul orificiului gurii i componenta cilindrica.

Interstiiul experimental maxim de securitate (MESG) (pentru un

amestec exploziv) este interstiiul maxim al unei mbinri de 25 mm lime
prin care se mpiedic orice transmitere a unei explozii n urma a 10
verificri fcute n condiiile specificate cu amestecuri de gaze bine
precizate.
Fiecare mbinare, pe unde flcrile sau gazele rezultate in urma
exploziei pot iei din capsulare, trebuie sa aib o lungime suficient de mare
si un interstiiu suficient de mic pentru a raci produsele de ardere in aa fel
nct sa fie mpiedicate propagarea exploziei la atmosfera exterioara.
Produsele de ardere sunt rcite la trecerea prin mbinarea
antideflagranta, astfel nct sa nu mai fie capabile sa aprind gazele sau
vaporii inflamabili din exteriorul capsulrii. Cu cat este mai mare volumul
capsularii, cu att este mai mare volumul de gaze sau vapori inflamabili
care se pot acumula in interiorul acesteia si deci lungimea necesara a
mbinrii trebuie sa fie mai mare. Interstiiul mbinrii trebuie meninut la o
valoare cat mai mica si pentru a mpiedica ptrunderea gazelor sau
vaporilor in interiorul capsularii.
Valoarea MESG este determinata in parte de volumul intern al
capsularii si de grupa de gaze, vapori pentru care este destinata
capsularea, astfel nct gazele de grupa IIC au MESG mai mic dect gazele
de grupa IIA si IIB, pentru acelai volum al capsularii.

Acumulare de presiune
Termenul de acumulare de presiune se refera la creterea de
presiune intr-un compartiment al capsularii, peste valoarea care ar aprea
in acelai compartiment daca nu ar exista subdivizarea in compartimente.
Aceasta cretere de presiune poate fi considerata anormala comparativ cu
presiunea obinuta ca urmare a unui proces de ardere intr-un volum
constant de gaz aflat la o presiune iniiala apropiata de presiunea
atmosferica. Este de notat faptul ca compartimentarea intr-o capsulare

96
poate fi rezultatul dispunerii aparatajului interior sau al folosirii pereilor de
compartimentare sau partiionare.
Cauzele acestor vrfuri de presiune nu sunt nelese n totalitate, cel
puin nu in ceea ce privete nivelul pana la care geometria capsularii, sursa
de aprindere si amplasarea acesteia, influenta amestecului exploziv, pot fi
utilizate ca baza pentru a anticipa daca aceste vrfuri de presiune se vor
produce si in caz afirmativ, care vor fi valorile de presiune care se vor
obine.
Principalii factori care influeneaz aceste vrfuri de presiune sunt:
- geometria capsularii;
- compartimentarea capsularii;
- natura gazului precum si concentraia acestuia;
- precomprimarea iniiala a amestecului exploziv;
- accelerarea frontului de ardere;
- instabilitatea frontului de flacr.

Intrri de cablu
Atunci cnd un utilizator comanda unui productor o aparatura cu
capsulare antideflagranta, este necesar sa fie specificate numrul de intrri
de cablu de pe capsulare, precum si dimensiunile acestora. Aceste intrri
de cablu trebuie sa fie realizate de ctre productorul capsularii, aceasta
operaie nefiind permisa sa fie efectuata de ctre utilizatorul aparaturii.

Gruparea aparaturii si clasificarea temperaturilor

In cazul aparaturii cu capsulare antideflagranta de Grupa II se aplica
subdivizarea in subgrupele IIA, IIB si IIC. Capsulrile antideflagrante sunt
grupate conform interstiiului maxim admis intre suprafeele mbinrilor.
Standardul precizeaz valorile maxime ale interstiiilor de mbinare pentru
capsulari aparinnd fiecrei subgrupe, dar in practica, mbinrile trebuie
realizate n aa fel nct interstiiile care rezulta sa fie cat mai mici posibil,
valorile maxime precizate in standard nefiind permis sa fie depite in nici o
situaie. Toate capsulrile de aparatura trebuie sa fie marcate cu subgrupa
corespunztoare. Capsulrile certificate pentru o anumita subgrupa pot fi
folosite in aplicaii de gaze sau vapori corespunztoare unei subgrupe care
permite interstiii mai mari intre suprafeele de mbinare. De exemplu,
capsulrile de aparatura de grupa IIB pot fi folosite in aplicaii de grupa IIA,
nsa reciproca nu este valabila.
Suprafeele fierbini pot aprinde o atmosfera exploziva. Pentru a evita
acest lucru, toata aparatura electrica destinata folosirii in atmosfere
potenial explozive se clasifica in funcie de temperatura maxima atinsa in
timpul funcionarii. Acesta temperatura, care se bazeaz pe o temperatura
ambianta maxima de + 40C poate fi apoi comparat cu temperatura de
aprindere a gazelor care pot veni in contact cu aparatura si se poate evalua
97
daca aparatura este corespunztoare folosirii in acea aplicaie. Capsulrile
de aparatura sunt marcate cu clasa de temperatura corespunztoare (T1
T6, conform standardului) si ele nu trebuie instalate acolo substanele
inflamabile folosite au temperatura de aprindere sub temperatura
corespunztoare clasei de temperatura a aparaturii.
In tabelul urmtor este exemplificata Adecvarea folosirii capsularilor
de aparatura de grupa II in prezenta anumitor gaze, vapori, in funcie de
temperaturile de aprindere ale acestora

Tabelul 1

Criterii de selectare a aparaturii electrice in atmosfere periculoase de

gaze, vapori.
Temperatura de aprindere a gazelor sau vaporilor = 1700C.
Clasa de temperatura a gazelor (indiferent de grupa de gaz) va fi T4
Parametri Aparatura electrica Aparatura electrica
corespunztoare necorespunztoare

Temperatura 400C 400C

ambianta
Creterea de 80 K 100 K
temperatura
Temperatura 1200C 1400C
maxima de
suprafa
Clasa de T4 T3
temperatura

Temperatura ambianta si efectul sau asupra aparaturii Ex d

In general se presupune ca in cazul folosirii aparaturii intr-un
domeniu de temperaturi ambiante care este in afara domeniului pentru care
a fost realizata certificarea, numai clasa de temperatura a aparaturii se
poate modifica. Acest lucru nu este valabil ntotdeauna, fiind posibil ca si
metoda de protecie sa fie invalidata, intr-un mod permanent, fcnd
aparatura necorespunztoare pentru folosire in continuare intr-o arie
periculoasa.
Problema are mai multe aspecte:
- Capsularea antideflagrant este proiectata sa poat sa reziste la
presiunea unei explozii interne si sa nu transmit explozia la exterior. O
capsulare antideflagranta din aluminiu trebuie sa fie capabila sa conin
explozia in interior in ntreg domeniul de temperaturi ambiante. La
temperaturi ambiante mai mici dect temperatura minima pentru care a fost
98
certificata capsularea, aluminiul poate deveni casant. La asemenea
temperaturi foarte sczute, capsularea din aluminiu ar putea fi distrusa de
ctre presiunea unei explozii interne, permind astfel propagarea exploziei
la mediul nconjurtor.
- Aluminiul are un coeficient de dilatare destul de mare, astfel nct
la temperaturi ambiante deasupra temperaturii maxime pentru care a fost
certificata capsularea, interstiiile mbinrilor ar putea sa se lrgeasc
suficient de mult pentru a permite transmiterea unei explozii interne la
atmosfera nconjurtoare. De asemenea, dilatarea aluminiului poate face ca
mbinrile sa se deformeze in mod permanent, invalidnd astfel tipul de
protecie al capsularii.
- Ciclurile de nclzire pot duce la slbirea organelor de asamblare
ale capsularii, care sunt rareori asigurate mpotriva deurubrii, acest lucru
conducnd de asemenea la anularea tipului de protecie.

Cerine privind realizarea tipului de protecie

Metoda de protecie Ex d se bazeaz pe rezistenta mecanica a unei
capsulari de a rezista unei explozii interne. Ea nu trebuie sa permit
exploziei interne sa se propage la atmosfera inflamabila care nconjoar
capsularea.
Capsularea nsi trebuie verificata cu privire la funcionarea
corespunztoare mpreuna cu dispozitivele specificate din interiorul
acesteia.
Nu este permisa modificarea poziiei componentelor interne pentru
ca acest lucru ar putea conduce la apariia fenomenului de precomprimare
rezultnd astfel vrfuri de presiune. Nu este permisa modificarea capsularii,
adugarea sau excluderea unor componente interne dect cu aprobarea
scrisa a autoritii de certificare. Aceasta aprobare trebuie obinut de ctre
productorul aparaturii, daca modificarea nu invalideaz certificarea iniiala.
Trebuie notat faptul ca o capsulare antideflagranta nu este verificata
pentru abilitatea ei de a rezista efectelor unei defeciuni interne de natura
electrica.
n standardul specific sunt date prescripii detaliate in ceea ce
privete urmtoarele aspecte care trebuie avute in vedere de ctre
productorul capsularii antideflagrante:
- Rugozitatea minima a suprafeelor de mbinare prelucrate.
- Accesul in scopul verificrii interstiiului mbinrilor plane - de
regula cu ajutorul trusei de spioni (lera).
- Guri in suprafeele mbinrilor.
- mbinri filetate, incluznd tipul filetului, clasa, adncimea de
filetare, nr. de spire filetate, etc.
- Garnituri de etanare, inele O.
- Tije funcionale.
99
 - Arbori de maini si lagre.
- Dispozitive de rsuflare si de drenare.
- Elemente de asamblare.
- Rezistenta mecanica a capsularilor si precomprimare.
- Intrri de cablu si metode de conectare a cablurilor la o capsulare
de aparatura.
- Borne pentru circuite exterioare: bornele trebuie sa fie
dimensionate in mod corespunztor si sa fie de seciune suficienta pentru a
permite conectarea conductorilor de seciune suficienta innd cont de
curentul nominal al aparaturii. Bornele trebuie de asemenea astfel
poziionate si construite nct s nu permit slbirea sau deteriorarea
conductoarelor in timpul funcionarii.
- Metode acceptate pentru racordarea conductoarelor interne ale
aparaturii.
- Distante de izolare in aer: sunt specificate distante de izolare in aer
minime intre pri conductoare avnd poteniale diferite, funcie de
tensiunea de lucru a aparaturii.
- Distante de izolare pe suprafa: sunt date specificaii cu privire la
categoriile diferitelor materiale electroizolante folosite precum si distantele
de conturnare minime in funcie de tensiunea nominala de lucru.
- Configuraia geometrica a materialelor electroizolante.
- Materiale electroizolante, incluznd aici stabilitate termica,
temperatura de funcionare, rezistenta mecanica, etc.
- nfurri: specificaii privind diametrele minime ale conductorilor
nfurrilor, metode de impregnare, etc.
- Limitarea temperaturii: Temperatura maxima de suprafa nu
trebuie sa depeasc temperatura corespunztoare clasei de temperatura
a gazelor sau vaporilor pentru care este prevzut s funcioneze
capsularea de aparatura.
- Dispozitive de protecie la suprasarcina: nfurrile mainilor
electrice trebuie sa fie protejate pentru a se asigura ca nu este depita
temperatura limita in timpul funcionarii. Acest lucru se realizeaz de obicei
cu ajutorul unui dispozitiv de protecie cu temporizare dependent de curent.
Acest dispozitiv de protecie trebuie selectat in mod corespunztor, iar
calibrarea sa trebuie sa fie verificata pentru funcionare corespunztoare.
- Grade normale de protecie ale capsularilor de aparatura. Pentru
capsulari care conin pri neizolate aflate sub tensiune gradul normal minim
de protecie este IP 54.
- Pentru maini electrice rotative: distane minime pentru ventilatoare
interne, ntrefierul radial minim intre stator si rotor

100
 Construcia i tehnologia de fabricaie a capsulrilor
antideflagrante.
nchiderea aparatelor in capsulare antideflagrant constituie una
dintre cele mai sigure moduri de protecie mpotriva aprinderii unei
atmosfere explozive. Acest mod de protecie prezint ns dezavantajul c
este scump, iar aparatele protejate astfel, devin grele i voluminoase. Astfel,
capsularea antideflagrant fiind supus unei presiuni interioare ridicate s-a
tins ct mai mult posibil spre forma sferic care asigura o rezisten
mecanic optim.
Ulterior, dei n unele cazuri forma sferic sau cilindric a fost
pstrat, s-a trecut din ce n ce mai mult la construcia paralelipipedic.
Aceast form permite utilizarea mai bun a spaiului interior i deci
obinerea de echipamente cu gabarite mai mici.
Fiecare capsulare trebuie sa poat fi deschisa in aa fel nct s
permit instalarea aparaturii interioare. Rezulta deci, ca o consecin
naturala, ca atunci cnd se nchide capsularea, poate sa existe un interstiiu
intre suprafeele corespondente ale capacului si capsularii. Suprafeele
conjugate ale mbinrii trebuie sa ndeplineasc anumite cerine
dimensionale precizate, pentru ca in cazul unei aprinderi interne, produsele
de ardere rezultate sa nu poat iei prin interstiiul dintre mbinri.
mbinarea antideflagranta trebuie deci sa aib o lungime si un interstiiu
bine definite.
Standardul specific precizeaz ca nu trebuie sa existe interstiiu
intenionat, dar acolo unde acesta exista, nu trebuie sa fie mai mare dect
valorile maxime precizate in tabelele din standard. Figura 2 prezint un
exemplu tipic de capsulare Ex d.

Interstitiul nu Arie periculoasa:

trebuie sa Vaporii patrund in
depaseasca interiorul
valoarea declarata Explozia interna ridic capsularii
pe durata capacul capsularii
exploziei

Figura 2 Exemplu de capsulare Ex d

101
 Nu este necesar sa existe un interstiiu intenionat intre suprafeele
de mbinare pentru eliberarea presiunii, totui, in cazul unei explozii interne,
este probabil ca fora care ia natere sa ncerce sa ridice capacul capsularii
si astfel sa ia natere un interstiiu. Acest interstiiu de mbinare nu este
intenionat, el apare ca o consecina a faptului ca presiunea exploziei din
interior ncearc sa ridice capacul capsularii. Mrimea acestui interstiiu nu
trebuie sa depeasc valorile precizate in standard, pentru a asigura
protecia la explozie a capsularii. In momentul ridicrii capacului, frontul
flcrii poate sa treac prin interstiiul care rezulta si valoarea maxima a
interstiiului precum si lungimea minima a mbinrii devin critice pentru
capacitatea mbinrii de a raci gazele rezultate in urma exploziei.
Capsulrile sunt astfel dimensionate nct s suporte presiunea ce ia
natere n cazul exploziei amestecului exploziv din interior fr s sufere
stricciuni sau deformri capabile s modifice dimensiunile mbinrilor
antideflagrante. Diferitele compartimente ale capsulrilor antideflagrante se
izoleaz prin perei despritori. Elementele de asamblare cum ar fi
uruburile i prezoanele nu trebuie s traverseze peretele capsulrii
deoarece n cazul pierderii unui astfel de element se anuleaz caracterul
antideflagrant al capsulrii prin crearea unei comunicri directe ntre
interiorul i exteriorul capsulrii. In mod normal uruburile i prezoanele se
execut din OL37. Pentru fixarea capacelor se folosesc uruburi cu cap
cilindric i loca hexagonal, uruburi cu cap hexagonal, etc.,conform SR-EN
60079 0/ 2010.
Pentru protejarea uruburilor i piulielor de fixare sunt prevzute
gulere de protecie care depesc nlimea uruburilor cu cel puin 2 mm.
Nu este permis folosirea garniturilor de etanare pe suprafeele de
mbinare antideflagrante. Dac totui este necesar s se mpiedice
ptrunderea apei sau prafului, atunci folosirea garniturilor nu este
considerat ca o msur care asigur caracterul antideflagrant al capsulrii.
n general se folosesc garnituri din cauciuc rezistent la medii agresive de tip
neopren sau perbunan. Ca material, capsulrile antideflagrante au fost
iniial realizate din oel (OT40) sau font turnat (Fc18). Numrul mare de
rebuturi aprute dintr-o turnare defectuoas i ca urmare a faptului c
aceste capsulri trebuie s fie etane, a condus la realizarea capsulrilor
din oel sudate. Pentru obinerea unei suduri de calitate se folosete de
obicei sudura n gaz neutru (argon).
Concomitent cu aceasta s-au dezvoltat capsulrile turnate din aliaje
uoare care prezint avantajul unei prelucrri uoare, concomitent cu
reducerea greutii proprii. La aceste capsulri se folosesc aliaje de
aluminiu cu cupru, siliciu, magneziu, etc. (cu condiiile precizate in SR-EN
60079-0/2010, pentru aparatura de grupa II). n afara metalului pentru
confecionarea capsulrilor antideflagrante se mai folosesc mase plastice

102
termorigide de tipul melamin sau poliester n matrie, masele de presare
de acest tip avnd avantajul c nu ard i nu ntrein arderea.
Pentru obinerea suprafeelor de mbinare, zona respectiv se
prelucreaz pentru realizarea suprafeei interstiiului de laminare a gazelor.
Aceste suprafee impun realizarea unor tolerane care s asigure obinerea
interstiiilor de laminare corespunztoare subgrupelor de explozie. Aceste
prelucrri se fac cu maini achietoare obinuite.

Toate mbinrile antideflagrante, fie c sunt permanent nchise sau

sunt destinate s fie uneori deschise, trebuie s corespund n lipsa
presiunii cerinelor urmtoare:

- suprafeele mbinrilor trebuie s fie n aa fel prelucrate nct

rugozitatea lor medie " Ra " s nu depeasc 6,3m.

- suprafaa mbinrilor poate fi protejat mpotriva coroziunii.

Mijloacele folosite nu trebuie s modifice nici caracteristicile i nici
calitatea mbinrii. Nu se admite acoperirea cu vopsea sau acoperirea cu
pulberi. Pot fi utilizate alte materiale de acoperire daca s-a demonstrat ca
materialul si procedeul de aplicare nu afecteaz negativ proprietile
antideflagrante ale mbinrii.
nainte de asamblare se poate aplica pe suprafeele mbinrii un
lubrifiant mpotriva coroziunii. Unsoarea, daca se aplica, trebuie sa fie de un
tip care nu se ntrete datorita mbtrnirii, nu conine solvent care se
evapora, si nu produce coroziunea suprafeelor de mbinare. Verificarea
adecvabilitii trebuie s fie in conformitate cu specificaiile productorului.
Suprafeele de mbinare pot fi protejate prin electroplacare. Placarea
metalic, dac se aplic, nu trebuie s aib o grosime mai mare de 8 m.
mbinrile antideflagrante pot fi nefiletate (plane, cilindrice,conice, cu
cep) i filetate.
mbinrile nefiletate trebuie s corespund solicitrilor mecanice care
li se aplic. Limea mbinrilor nefiletate nu trebuie s fie mai mic dect
valorile cuprinse n standardul specific.
Nu se admit interstiii intenionate ntre suprafeele mbinrilor cu
flan. n cazul cnd datorit abaterilor de prelucrare, se formeaz un
interstiiu ntre suprafaa unei mbinri, aceasta nu trebuie s depeasc n
nici un loc valorile maxime date n standard. Pentru suprafeele cilindrice,
interstiiul este diferena ntre diametrele gurii i componentei cilindrice.
Msurarea limii mbinrii i a interstiiului maxim n cazul mbinrilor
nefiletate, se face cu ublerul, micrometre de interior i de exterior i trusa
ler.
La mbinrile aparaturii electrice din grupa IIC sunt necesare msuri
suplimentare corespunztoare pentru prevenirea aprinderii atmosferei
103
nconjurtoare datorit ieirii prin mbinri a sedimentelor interne de
reziduuri i praf i mai ales a sedimentelor de carbon care se pot produce
prin arderea incomplet a acetilenei, de exemplu: asigurarea cu garnituri de
etanare, mbinri cu unghi sau labirint, deflectoare, ecrane.

Garnituri de etanare
Garniturile din material compresibil sau elastic folosite pentru a
etana o mbinare, de exemplu pentru a mpiedica intrarea umezelii sau
prafului sau preveni scurgerea unui lichid, trebuie folosite suplimentar la
mbinarea antideflagrant i nu inclus n aceasta
Garnitura de etanare trebuie s fie montat n aa fel nct s se
menin interstiiul prescris i limea prescris a mbinrilor antideflagrante.
Aceste prescripii nu se aplic la intrrile de cablu.

mbinri cimentate
mbinrile cimentate sunt admise numai pentru asigurarea etanrii
capsulrii antideflagrante din care fac parte. Construcia capsulrii trebuie
s fie executat n aa fel nct rezistena mecanic a ansamblului s nu fie
determinat numai de ciment.
Materialele folosite pentru cimentare trebuie s fie conform SR EN
60079-0:2010.
(stabilitate termic adecvat pentru temperatura maxim la care sunt
supuse n regimul nominal al aparaturii electrice) i s nu fie elastice.

mbinri de arbori
mbinrile antideflagrante la arborii mainilor electrice rotative trebuie
s fie realizate n aa fel nct s nu se uzeze n funcionare normal.

mbinarea antideflagrant poate fi:

- mbinare cilindric

- mbinare labirint

- mbinare cu un organ flotant

Limea mbinrii n cazul unui arbore cu un lagr de alunecare

trebuie s fie cel puin egal cu diametrul arborelui fr s depeasc ns
25 mm.

Dac se folosete o mbinare cilindric sau o mbinare labirint la o

main electric rotativ cu lagre de alunecare, cel puin o fa a mbinrii
trebuie s fie din material care nu produce scntei (de ex. alam) ori de
104
cte ori ntrefierul ntre stator i rotor este mai mare dect jocul radial minim
(k), specificat de productor (fig.3). Grosimea minim a materialului care nu
produce scntei trebuie s fie mai mare dect ntrefierul.

Nu se admite utilizarea lagrelor de alunecare (cuzineilor) la

mainile electrice rotative din grupa IIC.
n cazul arborilor cu lagre cu rulmeni, jocul radial maxim (m) nu trebuie s
depeasc dou treimi din interstiiul maxim admis, pentru astfel de
organe, indicat n standard.

Fig.3. mbinri pentru organe de maini electrice rotative.

K = joc radial minim

m = joc radial maxim
D d = joc diametral

mbinrile izolatoarelor i prilor care transmit lumina

O capsulare n general este format din mai multe pri componente:
carcas, capac, ui, intrri de cablu, tije, axe, arbori, izolatoare.

105

K = joc radial minim

m = joc radial maxim
D d = joc diametral
 n situaia n care n interiorul unei capsulri se afl aparate de
msur sau lmpi de control, sau n cazul corpurilor de iluminat, n
componena capsulrii intr i pri care transmit lumina (vizoare).
Materialul pentru prile care transmit lumina de la corpurile de
iluminat sau pentru ferestre de control (din sticl sau material plastic) ale
capsulrilor antideflagrante, trebuie s corespund prescripiilor SR EN
60079-0:2007 (rezisten mecanic, stabilitate termic, rezisten la ageni
chimici, etc.).
La montarea prilor care transmit lumina trebuie s se ia msuri
pentru a nu se produce tensiuni mecanice interne n materialul acestora.
Limea mbinrii i interstiiul mbinrii antideflagrante trebuie s respecte
prevederile din standard, n cazul mbinrilor plane, sau prevederile pentru
mbinrile filetate n cazul n care vizorul se fixeaz pe capsulare cu acest
tip de mbinare.
n cazul n care se prefer mbinarea cimentat, prile care transmit
lumina pot fi cimentate fie direct n peretele capsulrii pentru a forma cu
acesta un ansamblu inseparabil, fie ntr-o ram metalic, n aa fel nct
ansamblul s poat fi nlocuit fr a deteriora cimentul i s respecte
prevederile referitoare la mbinrile cimentate.
mbinrile prilor care transmit lumina pot conine o garnitur dac
aceasta este din metal sau dintr-un material comprimabil neinflamabil cu un
nveli metalic.
Prescripiile referitoare la construcia i montarea pe capsulare a
prilor care transmit lumina i pstreaz valabilitatea i n cazul
izolatoarelor de trecere.

Organe de asamblare
Organele de asamblare accesibile din exterior i necesare pentru
asamblarea prilor componente ale unei capsulri antideflagrante trebuie
s fie organe de asamblare speciale (uruburi cu cap hexagonal sau cu cap
cilindric i loca hexagonal n carcase protectoare), conform prescripiilor
SR-EN 60079-0:2010.

Fora de rupere a uruburilor i piulielor metalice trebuie s nu fie

mai mic de 240 N/mm2 pentru:

- uruburi cu cap hexagonal;

- uruburi cu cap cilindric i loca hexagonal;

- piulie hexagonale.

106
 Gurile filetate pentru uruburile folosite la fixarea unor pri ale
capsulrii antideflagrante, nu trebuie s strpung pereii capsulrii.
uruburile pot strpunge pereii unei capsulri antideflagrante, dac au o
parte fr filet care s formeze o mbinare antideflagrant cu peretele i
dac ele devin nedetaabile de capsulare (ex. prin nituire, sudare sau alt
metod la fel de eficient).
Grosimea metalului n jurul gurilor filetate pentru uruburi sau
prezoane trebuie s fie egal cu cel puin 1/3 din diametrul nominal al
urubului sau prezonului, dar nu mai puin de 3 mm.
n cazul uruburilor strnse n ntregime n guri oarbe, la baza gurii
trebuie s rmn liber cel puin o spir complet plus grosimea aibei de
siguran.
Dac pentru uurarea execuiei trebuie perforat un perete al
capsulrii, gaura rezultat trebuie nchis ulterior cu un dispozitiv, in aa fel
nct sa fie meninute proprietile antideflagrante (adic sa fie sudate sau
nituite, sau ataate permanent la carcasa printr-o alta metoda la fel de
eficienta).
Deschiderile nefolosite dintr-o capsulare antideflagrant trebuie
nchise, cu meninerea proprietilor antideflagrante ale capsulrii, folosind
un dispozitiv de nchidere care s poat fi montat sau demontat din
exteriorul sau interiorul peretelui capsulrii.
Daca dispozitivul de nchidere este demontabil din exterior, acest
lucru trebuie sa fie posibil numai dup eliberarea unui dispozitiv de reinere
din interiorul carcasei.
O alta posibilitate este ca dispozitivul de nchidere sa fie proiectat
astfel nct sa poat fi montat sau demontat numai prin folosirea unei scule
speciale, sau dispozitivul de nchidere sa fie de o construcie speciala, in
care mijloacele cu care se monteaz sa nu poat fi folosite si ca mijloace de
demontare.
Aceste cerine sunt ilustrate in Fig.4.
De asemenea, pentru asigurarea sau slbirea uilor si capacelor
filetate trebuie prevzute mijloace de fixare separate, care necesita
folosirea unei scule speciale, sau alte metode la fel de eficiente.
Nu se admite utilizarea uruburilor, prezoanelor, tifturilor i piulielor
din material plastic sau metale uoare.

107
 Fig.4 Ilustrarea cerinelor pe care trebuie sa le ndeplineasc
dispozitivele de nchidere

Dispozitive de drenare i rsuflare

Dac sunt necesare dispozitive de rsuflare sau drenare, ele trebuie
s fie construite astfel nct s nu poat deveni nefuncionale (de ex. din
cauza acumulrii prafului sau vopselei). Deschiderile pentru rsuflare sau
drenare nu trebuie s fie realizate prin mrirea intenionat a mbinrilor
plane. Dac un dispozitiv poate fi desfcut n buci el trebuie s fie
construit n aa fel nct s fie imposibil o reducere sau o mrire a
deschiderilor n timpul reasamblrii.

Materiale si rezistenta mecanica a carcaselor

Daca o carcasa conine mai multe compartimente care comunica
intre ele, sau daca este submprit din cauza dispunerii aparatajului
interior, din cauza fenomenului precomprimrii, se pot produce presiuni si
108
viteze de cretere a presiunii mai mari dect cele normale. In general, astfel
de fenomene trebuie excluse pe cat posibil din faza de proiectare, iar daca
nu este posibil sa se evite aceste fenomene, la construcia carcasei trebuie
sa fie luate in considerare solicitrile rezultante cele mai mari (de exemplu,
in cazul mainilor electrice rotative datorita existentei ntrefierului dintre
stator si rotor fenomenul precomprimrii nu poate fi exclus si productorul
este obligat sa ia si alte masuri pentru a se putea conforma cerinelor
standardului specific).

Intrri de cablu i de eav

Pot fi folosite mijloace diferite pentru a asigura conectarea aparaturii
electrice dintr-o capsulare antideflagrant, la circuitele exterioare sau alt
aparatur electric. Cu toate acestea, productorul trebuie s prevad n
documentaia aparaturii, acele mijloace care sunt destinate explicit pentru a
fi folosite n acest scop, locurile unde pot fi montate i nr. maxim permis al
acestor mijloace.
Gurile filetate in carcasa pentru a facilita fixarea intrrilor de cablu
sau intrrilor de eava trebuie sa aib identificate tipul si dimensiunea
filetului, acest lucru putnd fi realizat prin diferite mijloace:
- marcarea tipului si dimensiunii specifice a filetului lng gaura;
- identificarea tipului si dimensiunii specifice ale filetului pe plcu
metalica, sau
- identificarea tipului si dimensiunii specifice a filetului ca parte a
documentului care conine instruciunile de instalare.
Intrrile de cablu i de eav trebuie s fie astfel construite i montate
nct s nu deprecieze caracteristicile specifice tipului de protecie
capsulare antideflagrant.
Etanarea dintre cablu i corpul intrrii de cablu poate fi asigurat
prin unul din urmtoarele mijloace:
- un inel elastic din elastomer;
- un inel de etanare metalic sau compozit;
- un compund de umplere.
Dac la o intrare de cablu se poate utiliza o gam de inele de
etanare compresibile de diferite diametre, aceste inele trebuie s aib
nlimea axial necomprimat de 20 mm pentru cabluri cu diametre pn la
20 mm i minim 25 mm pentru cabluri cu diametre mai mari de 20 mm. Att
inelele elastice ct i intrrile de cablu trebuie marcate cu diametrele
minime i maxime ale cablurilor admise.
Inelele de etanare din elastomeri trebuie executate dintr-un material
care s corespund verificrii pentru rezistena la mbtrnire, realizat
conform metodei descrise n SR EN 60079-0/2010.

109
 Intrrile de eav (fig.5) sunt admise numai pentru echipamentele
electrice din grupa II i au ca scop protecia cablului mpotriva agenilor
distructivi din atmosfer.
Caracteristicile specifice ale tipului de protecie capsulare
antideflagrant nu trebuie s fie schimbate dac intrrile de eav determin
limi ale mbinrilor i interstiiile indicate n standard.
Intrrile de eav trebuie s fie prevzute cu un dispozitiv de
etanare (o cutie de stopare umplut cu compund), fie n capsularea
antideflagrant, fie imediat la intrare n aceasta. Partea cutiei de stopare
ntre umplutur i capsularea antideflagrant este considerat capsulare
antideflagrant.
Materialul de umplere trebuie s fie specificat fie n documentul de
certificare a calitii cutiei de stopare, fie n documentul de certificare a
calitii echipamentului electric complet.

Fig.5 Exemplu de intrare de eav ntr-o capsulare antideflagrant

A-capsulare antideflagrant
B-Fiting de etanare utilizat la capsulrile antideflagrante
C- Teav de metal pentru instalaii Ex

ncercri de tip specifice tipului de protecie d

ncercrile de tip efectuate asupra aparaturii antideflagrante sunt in
principal ncercri in amestecuri explozive si au ca scop verificarea in primul
rnd a capabilitii capsularii antideflagrante de a rezista la presiunea unei
explozii interne fr a se deteriora si in al doilea rnd verificarea capacitii
110
capsularii de a nu transmite aprinderea din interior la atmosfera exploziva
nconjurtoare. Avnd in vedere acest lucru ncercrile de tip in amestecuri
explozive sunt structurate astfel:
ncercri privind determinarea presiunii maxime de explozie
(presiunii de referin);
Fiecare ncercare consta din aprinderea unui amestec exploziv
specificat, in funcie de grupa aparaturii (la concentraia care genereaz
presiunea maxima de explozie), in interiorul carcasei si msurarea presiunii
dezvoltate de explozie. Aparatura se ncearc in configuraia cea mai
defavorabila, care da natere presiunilor de explozie cele mai ridicate. In
funcie de valoarea cea mai mare a acestei presiuni de explozie,
proiectantul aparaturii va dimensiona in mod corespunztor carcasa,
aplicnd un coeficient de securitate egal cu 1,5 care se considera
acoperitor. Nu se justifica in practica adoptarea unor coeficieni mai mari de
1,5 avnd in vedere faptul ca ar duce la o cretere nejustificata a volumului
de material care intra in construcia capsularilor si implicit a costurilor de
fabricaie.
ncercarea la suprapresiune;
Aceasta ncercare se face cu scopul de a verifica daca capsularea
rezista la o presiune egala cu de 1,5 ori presiunea maxima de explozie
(presiunea de referin) si reprezint presiunea la care productorul
aparaturii va efectua ncercarea individuala la suprapresiune (bucata cu
bucata) a fiecrei capsulari de aparatura fabricata.
ncercarea la netransmitere a unei aprinderi interne.
Aceasta ncercare se face cu scopul de a verifica capacitatea de
netransmitere a unei aprinderi interne. Carcasa aparaturii se amplaseaz
intr-o camera de ncercare (autoclava). Acelai amestec de verificare se
introduce att in carcasa cat si in camera de ncercare, la presiune
atmosferica (sau la o presiune mai ridicata), se iniiaz aprinderea
amestecului exploziv din carcasa si se urmrete daca aprinderea este sau
nu transmisa in camera de ncercare. Daca are loc o singura transmitere a
aprinderii in camera de ncercare produsul este respins de a certificare, fiind
necesara revizuirea si modificarea proiectului, in vederea relurii
ncercrilor de netransmitere. ncercrile privind netransmiterea unei
aprinderi interne sunt deosebit de solicitante pentru capsulare ele fiind
efectuate cu amestecuri de ncercare aflate la concentraiile care transmit
aprinderea cu cea mai mare uurin (MESG este cel mai mic).
Si aceste ncercri privind netransmiterea unei aprinderi interne se
fac cu aplicarea unui factor de securitate K, care reprezint raportul dintre
interstiiul maxim de securitate al gazului reprezentativ al grupei pentru care
se dorete certificarea aparaturii si interstiiul maxim de securitate al gazului
ales pentru ncercare (se folosete un amestec mai agresiv dect
amestecul de gaz reprezentativ al grupei respective).
111
Fig. 6 mbinare cilindrica cu anuri pentru etanare la vaselin

Fig. 7 Geometria unei mbinri tip labirint

112
 Fig. 8- Exemplu de mbinare cu organ flotant

Fig. 9- Exemplu de mbinare cementata a unui vizor

113
 Fig. 10- Exemplu de mbinare necementat a unui vizor

Fig. 11- Exemplu de intrare de cablu flexibil armat intr-o cutie terminala
114
 Fig. 12- Exemplu de cutie de stopare

Fig. 13 Intrare directa intr-o capsulare antideflagranta

115
 Fig. 14- Exemplu de capsulare antideflagranta pentru Grupa IIB

ntreruptor / comutator antideflgrant Cutie cu capsulare antideflagranta

Fig. 15- Exemplu tipic de capsulari Ex d

116
 Fig. 16- Exemplu de capsulare antideflagranta cu numr mare de
organe de asamblare

Responsabilitatea utilizatorului
Este responsabilitatea utilizatorului sa instaleze, utilizeze si sa
menin corespunztoare aparatura antideflagranta pe durata sa de via.
Neglijarea urmtoarelor aspecte poate sa anuleze tipul de protecie iniial si
dei acest lucru nu mai poate fi controlat de ctre productorul aparaturii,
ele sunt aduse la cunotin utilizatorului ca fiind de importanta cruciala.

Instalare
S instaleze aparatura in mod corect, innd cont de instruciunile
productorului.
S previn apariia curenilor de scurtcircuit sau de suprasarcina in
interiorul aparaturii prin prevederea de dispozitive automate de protecie.

Utilizare
S utilizeze aparatura numai in atmosfere pentru care aceasta a fost
certificata.
S exploateze aparatura numai in cadrul parametrilor tehnici cu care
aceasta a fost proiectata.
S limiteze creterile de temperatura ale unor componente ale
aparaturii care se pot nclzi excesiv (rezistente, nclzitoare, corpuri de
iluminat).
117
 S tina cont de faptul ca anumite echipamente pot ele nsele sa fie
sursa unor degajri de substane inflamabile.

ntreinere
S previn lrgirea in timp a mbinrilor antideflagrante ca urmare a
uzurii in funcionare si sa mpiedice acumulrile de substane strine in
interiorul mbinrilor.
S pstreze curate suprafeele mbinrilor. Este permisa ungerea cu
vaselina neutra a suprafeelor de mbinare pentru protecia mpotriva
coroziunii.
S se asigure ca toate organele de asamblare, uruburi, prezoane,
piulie sunt prezente, sunt bine strnse si sunt asigurate mpotriva
deurubrii. nlocuirea organelor de asamblare, a uruburilor, prezoanelor
sau piulielor se va face conform instruciunilor productorului.

Bibliografie

1. Directiva 94/9/EC a Parlamentului European i Consiliului din 23 martie 1994

privind evaluarea legilor statelor membre referitoare la echipamente i
sisteme protectoare destinate utilizrii n atmosfere potenial explozive.

2. SR EN 60079-0:2010 - Atmosfere explozive. Partea 0: Echipamente. Cerine

generale

3. SR EN 60079-1:2008 - Atmosfere explozive. Partea 1: Protecia

echipamentului prin carcase antideflagrante "d"

118