PREVENIREA ŞI PROTECŢIA LA EXPLOZII LA

INSTALAŢII, CABLURI ŞI REŢELE ELECTRICE DIN ARIILE PERICULOASE Ex

Ing. Vătavu Niculina

Ing. Adrian Jurca

Proiectarea şi construirea măsurilor de prevenire şi protecţie la explozie necesită existenţa

unor date relevante despre substanţele inflamabile şi atmosferele explozive în ceea ce priveşte
securitatea. În acestl curs se prezintă conceptele de bază şi metodologia prevenirii şi protecţiei la
explozie.
Exploziile se pot produce de la :
- materialele prelucrate sau utilizate de echipamente, sisteme protectoare şi componente;
- materialele degajate de echipamente, sisteme protectoare şi componente;
- materialele aflate în vecinătatea echipamentelor, sistemelor protectoare şi componentelor;
- materialele de construcţie ale echipamentelor, sistemelor protectoare şi componentelor.
Informaţii detaliate privind echipamentele specifice, sistemele protectoare şi componentele
sunt cuprinse în cursurile referitoare la protecţiile antiexplozive specifice echipamentelor electrice sau
neelectrice.
Deoarece securitatea depinde nu numai de echipamente, sisteme protectoare şi componente
ci şi de manipularea şi utilizarea materialului, prezentul curs cuprinde aspecte referitoare la utilizarea
prevăzută, adică producătorul ar trebui să ia în considerare felul în care trebuie folosite
echipamentele, sistemele protectoare şi componentele şi să ţină seama de acesta la proiectarea şi
construcţia lor. Doar astfel se pot reduce pericolele asociate din echipamente, sisteme protectoare şi
componente.
Identificarea şi evaluarea situaţiilor periculoase care conduc la explozii şi măsurile de
concepere şi elaborare adecvate pentru securitatea cerută se realizează prin:
- identificarea pericolului;
- aprecierea riscului;
- eliminarea sau reducerea la minimum a riscului;
- informaţii pentru utilizare.
Securitatea echipamentelor, sistemelor protectoare şi a componentelor se poate realiza, prin
eliminarea pericolelor şi/sau limitarea riscului, adică:
a) prin măsuri de proiectare fără utilizarea mijloacelor de protecţie;
b) prin mijloace de protecţie;
c) prin mijloace de comunicare, dacă este necesar, pentru a transmite informaţiile către
utilizator;
d) prin orice alte măsuri.
Măsurile de prevenire şi protecţie stabilite în prezentul curs nu vor asigura nivelul cerut de
securitate decât dacă echipamentele, sistemele protectoare şi componentele funcţionează în limitele
destinaţiei lor prevăzute şi dacă ele sunt instalate şi întreţinute conform codurilor de practică sau
cerinţelor relevante.
Prezentul curs se referă numai la acele echipamente din grupa II care sunt destinate folosirii
în alte locuri decât părţile subterane ale minelor şi acele părţi ale instalaţiilor de suprafaţă ale acestor
mine care sunt periclitate de grizu şi/sau praf combustibil.

Generalităţi privind identificarea pericolului de explozie

Pericolul de explozie este asociat cu materialele şi substanţele prelucrate sau degajate de
echipamente, sisteme protectoare şi componente şi cu materialele utilizate pentru construcţia
echipamentelor, sistemelor protectoare şi componentelor. O parte din aceste materiale şi substanţe
pot fi supuse unor procese de combustie în aer. Aceste procese sunt adesea însoţite de degajarea
unor cantităţi considerabile de căldură şi pot fi asociate cu o acumulare a presiunii şi degajarea
materialelor periculoase. Spre deosebire de arderea care are loc în foc, o explozie este în esenţă o
propagare cu autosusţinere a zonei de reacţie (flăcării) prin atmosfera explozivă.
Substanţele inflamabile şi / sau combustibile trebuie să fie considerate ca materiale care pot
forma o atmosferă explozivă în afară de cazul în care investigarea proprietăţilor lor a arătat că în
amestecurile cu aer ele sunt incapabile de propagarea unei explozii autosusţinute.
Acest pericol potenţial asociat cu atmosfera explozivă apare la aprindere cu o sursă de
aprindere eficientă.
Datele de securitate prezentate de proprietăţile combustiei, cerinţele de aprindere şi
comportamentul la explozie descriu proprietăţile substanţelor relevante din punctul de vedere al
securităţii. Ele se pot obţine prin experimente de laborator şi, în unele cazuri prin metode de calcul.
Datele de securitate obţinute sunt utilizate pentru identificarea pericolului.
Este necesar să se aibă în vedere că asemenea date de securitate nu sunt constante fizice, ci
depind, de exemplu, de tehnicile folosite pentru măsurarea lor. De asemenea, pentru prafuri, datele
de securitate din tabel sunt doar un ghid, deoarece valorile depind de dimensiunea şi de forma
particulelor, conţinutul de umiditate şi prezenţa aditivilor, chiar şi în concentraţii infime. La o aplicaţie
specifică, trebuie încercate probe din praful care este prezent în echipamente, iar datele obţinute să
fie folosite la identificarea pericolului.
Proprietăţile combustiei
Deoarece în acest context nu materialul în sine este cel care reprezintă pericolul potenţial, în
contactul acestuia cu aerul sau amestecul lui cu aerul, trebuie determinate proprietăţile amestecului
substanţei inflamabile cu aerul. Aceste proprietăţi dau informaţii despre comportamentul la arderea
unei substanţe şi despre potenţialul acesteia de a da naştere sau nu la un foc sau o explozie. Datele
relevante sunt:
- punctul de inflamabilitate;
- limitele de explozie (LEL, UEL);
- concentraţia limită de oxigen (LOC).
Cerinţele de aprindere
Trebuie să se determine proprietăţile de aprindere ale unei atmosfere explozive. Datele
relevante sunt, de exemplu:
- energia minimă de aprindere a unei atmosfere explozive;
- temperatura minimă de aprindere a unui strat de praf.
Comportamentul la explozie
Comportamentul unei atmosfere explozive după aprindere trebuie să fie caracterizat de date,
cum ar fi: - presiunea maximă de explozie (pmax);
- viteza maximă de creştere a presiunii de explozie (dp/dtmax );
- interstiţiul maxim experimental de securitate (MESG).
Elementele evaluării riscului / Generalităţi
Evaluarea riscului trebuie efectuată întotdeauna pentru fiecare situaţie individuală în
conformitate cu EN 1050. Evaluarea riscului include următoarele elemente pentru care standardul
prezintă îndrumări:
a) identificarea pericolului. Datele de securitate contribuie la identificarea pericolelor
demonstrând dacă substanţele sunt inflamabile sau nu şi indică uşurinţa cu care se aprind;
b) determinarea eventualităţii producerii unei atmosfere explozive şi cantităţile implicate ;
c) determinarea prezenţei şi probabilităţii prezenţei unor surse de aprindere care să fie capabile
să aprindă atmosfera explozivă;
d) determinarea efectelor posibile ale unei explozii;
e) aprecierea riscului;
f) luarea în considerare a unor măsuri pentru reducerea la minim a riscurilor
Trebuie să recurgă la o abordare cuprinzătoare, în special la echipamente complexe, sisteme
protectoare şi componente complicate, la instalaţii care cuprind unităţi individuale şi, mai presus
de toate, la instalaţii extinse. Această evaluare a riscului trebuie să ia în considerare pericolul de
aprindere şi explozie generat de:
- echipamentele, sistemele protectoare şi componentele propriu-zise;
- interacţiunea dintre echipamente, sisteme protectoare şi componente şi substanţele
manipulate;
 - procesul industrial care are loc în echipamente, sisteme protectoare şi componente;
- interacţiunea dintre diferite procese în diferitele părţi ale echipamentelor, sistemelor
protectoare şi componentelor;
- mediul înconjurător al echipamentelor, sistemelor protectoare şi componentelor şi posibila
interacţiune dintre acesta şi procesele învecinate.
Determinarea volumului unei atmosfere explozive şi a probabilităţii apariţiei acesteia
Apariţia unei atmosfere explozive depinde de următoarele:
- prezenţa unei substanţe inflamabile;
- gradul de dispersie a substanţei inflamabile (de exemplu: gaze, vapori, ceaţă, praf);
- concentraţia substanţei inflamabile în aer în domeniul exploziv;
- cantitatea de atmosferă explozivă suficientă pentru a cauza răniri sau daune prin aprinderea
ei.
La evaluarea probabilităţii apariţiei unei atmosfere explozive periculoase, trebuie să se ia în
considerare eventuala formare a atmosferei explozive prin reacţii chimice, piroliză şi procese
biologice din materialele prezente.
Dacă este imposibilă aprecierea probabilităţii apariţiei unei atmosfere explozive periculoase,
se pleacă de la ipoteza că o asemenea atmosferă este întotdeauna prezentă, excepţie făcând situaţia
în care există un dispozitiv fiabil de monitorizare a concentraţiei substanţei inflamabile.
Gradul de dispersie al substanţelor inflamabile
Prin însăşi natura lor, gazele şi vaporii au un grad de dispersie suficient de mare pentru a
produce o atmosferă explozivă. La ceaţă şi prafuri se poate atinge un grad de dispersie suficient
pentru a produce o atmosferă explozivă dacă picătura sau dimensiunea particulei scade sub 1 mm.
NOTĂ: Numeroase tipuri de ceaţă, aerosoli şi praf care apar uzual au dimensiunile particulelor între
0,001 mm şi 0,1 mm.
Concentraţia substanţelor inflamabile
O explozie este posibilă atunci când concentraţia substanţei inflamabile dispersate în aer
atinge o valoare minimă (limita inferioară de explozie). Nu se poate produce o explozie atunci când
concentraţia depăşeşte o valoare maximă (limită superioară de explozie).
NOTĂ: Unele substanţe instabile din punct de vedere chimic, de exemplu: acetilena şi oxidul de
etilenă, pot intra în reacţii exotermice chiar şi în absenţa oxigenului şi au o limită superioară de
explozie de 100 %.
Limitele de explozie variază cu presiunea şi temperatura. De regulă, domeniul de concentraţie
dintre limitele de explozie creşte cu creşterea presiunii şi temperaturii. În cazul amestecurilor cu
oxigen, limitele superioare de explozie sunt mult mai mari decât la amestecurile cu aer.
Dacă temperatura de suprafaţă a unui lichid combustibil depăşeşte punctul de explozie
inferior, se poate forma o atmosferă explozivă . Aerosolii şi ceaţa de lichide inflamabile pot forma o
atmosferă explozivă la temperaturi sub punctul inferior de explozie.
Limitele de explozie pentru prafuri nu au aceeaşi semnificaţie ca cele pentru gaze şi vapori.
Norii de praf de obicei nu sunt omogeni. Concentraţia de praf poate fluctua în mare măsură din cauza
depozitării prafului şi dispersiei acestuia în atmosferă. Trebuie întotdeauna să se ia în considerare
eventuala formare a atmosferelor explozive atunci când există praf combustibil.
Generalităţi privind determinarea prezenţei surselor de aprindere eficiente /
Capacitatea de explozie a sursei de aprindere trebuie comparată cu proprietăţile de aprindere
ale substanţei inflamabile .
Trebuie evaluată probabilitatea apariţiei surselor de aprindere eficiente, ţinându-se seama de
cele care pot fi introduse, de exemplu prin întreţinere şi curăţare.
NOTĂ: Se pot folosi măsuri de protecţie pentru a face ca sursa de aprindere să nu fie eficientă
Dacă nu se poate evalua probabilitatea apariţiei unei surse de aprindere eficiente, se pleacă
de la ipoteza că sursa de aprindere este prezentă tot timpul.
Sursele de aprindere trebuie clasificate după probabilitatea apariţiei lor astfel:
a) surse de aprindere care pot să apară continuu sau frecvent;
b) surse de aprindere care pot să apară în situaţii rare;
c) surse de aprindere care pot să apară în situaţii foarte rare.
În ceea ce priveşte echipamentele, sistemele protectoare şi componentele utilizate, această
clasificare se poate considera ca fiind echivalentă cu:
 a) surse de aprindere care pot să apară în timpul funcţionării normale;
b) surse de aprindere care pot să apară numai ca urmare a unor disfuncţionări;
c) surse de aprindere care pot să apară numai ca urmare a unor disfuncţionări rare.

Aparatură electrică
În cazul aparaturii electrice pot apărea scântei electrice şi suprafeţe fierbinţi ca surse de
aprindere. Scânteile electrice pot fi generate, de exemplu: la deschiderea şi închiderea circuitelor
electrice; de conexiuni insuficient strânse (slăbite); de curenţi vagabonzi
Se precizează că o tensiune( de exemplu sub 50 V) este prevăzută pentru protecţia
persoanelor împotriva electrocutării şi nu ca o măsură destinată să protejeze împotriva exploziilor.
Totuşi tensiunile chiar mai mici decât această valoare pot produce energie suficientă pentru a aprinde
o atmosferă explozivă.
Prin proiectarea corespunzătoare a instalaţiilor electrice, este posibil adesea să se amplaseze
cea mai mare parte a aparaturii electrice în arii mai puţin periculoase sau fără pericol.
Se consideră că este practic să se clasifice ariile periculoase în zone după probabilitatea ca o
atmosferă explozivă gazoasă să fie prezentă aici (a se vedea SR EN 60079-10). O asemenea
clasificare permite ca pentru fiecare zonă să se specifice tipuri adecvate de protecţie.

Prescripţii generale pentru instalaţiile electrice din atmosfere potenţial explozive

cu gaze, vapori, ceţuri sau lichide inflamabile

Instalaţiile electrice în ariile periculoase trebuie să satisfacă şi prescripţiile pentru instalaţiile

din ariile nepericuloase.
Pentru a facilita selectarea aparaturii electrice adecvate şi proiectarea instalaţiilor electrice
adecvate, ariile periculoase, conform SR EN 60079-10 sunt împărţite în zonele 0, 1 şi 2.
Aparatura electrică trebuie, în măsura în care este posibil, să fie amplasată în arii
nepericuloase. Dacă acest lucru nu este posibil, este necesar să fie amplasată în aria cea mai puţin
periculoasă.
Întreaga aparatură electrică şi toate cablurile electrice din ariile periculoase trebuie să fie
selectate şi instalate în conformitate cu SR EN 60079-14 şi cu prescripţiile suplimentare pentru
tipul/tipurile de protecţie adoptate. De asemenea, aparatura trebuie instalată în conformitate cu
documentaţia tehnică. Pentru elementele interschimbabile, cum sunt lămpile, trebuie să se asigure
tipul şi caracteristicile tehnice. La terminarea montării, trebuie efectuată o inspecţie iniţială a aparaturii
şi instalaţiei conform SR EN 60079-17.
NOTĂ - Dacă se folosesc corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente, atunci trebuie să se
asigure ca aria să nu conţină gaze/vapori din grupa II C sau se iau măsuri adecvate de securitate
pentru a preveni spargerea tuburilor. Se recomandă să nu se folosească lămpi de sodiu de joasă
presiune într-o arie periculoasă, din cauza riscului de aprindere pe care îl poate prezenta sodiul care
poate scăpa dintr-o lampă spartă.
Documentaţie
Pentru a instala sau extinde în mod corect o instalaţie existentă, sunt necesare, după caz,
următoarele informaţii:
- documente de clasificare a ariilor (a se vedea SR EN 60079-10);
- instrucţiuni de montaj şi racordare ;
- documente pentru aparatura electrică cu condiţii speciale(de exemplu aparatură cu numere de
certificat care au sufixul „X” sau alt sufix;
- documente descriptive pentru sistemul cu securitate intrinsecă ( a se vedea SR EN 60079-14)
- declaraţia producătorului / unei persoane calificate;
- informaţii necesare pentru a se asigura instalarea corectă a aparaturii furnizate;
- informaţii necesare pentru inspecţii;
- detalii referitoare la calculele relevante;
- informaţii necesare pentru repararea aparaturii electrice ( SR EN 60079-19)

Selectarea aparaturii electrice (cu excepţia cablurilor şi conductelor)

Informaţii specifice
Pentru a selecta aparatura electrică adecvată pentru ariile periculoase, sunt necesare următoarele
informaţii :
- clasificarea ariei periculoase ;
- clasa de temperatură sau temperatura de aprindere a gazelor sau vaporilor implicaţi;
 - acolo unde este cazul, clasificarea gazelor şi vaporilor în raport cu grupa sau subgrupa aparaturii
electrice.
Notă - Dintre tipurile de protecţie enumerate în SR EN 50014; subgrupa aparaturii este necesară
numai pentru tipurile de protecţie „d ” (capsulare antideflagrantă) şi „ i ” (securitate intrinsecă).
Subgrupa aparaturii este necesară de asemenea şi la aparatura cu tip de protecţie „n” şi „o”).
- influenţe externe şi temperatura ambiantă.

Selectarea în funcţie de zone a aparaturii electrice si a echipamentelor neelectrice

Aparatură electrică destinată pentru utilizare în zona 0

Aparatura şi circuitele electrice pot fi utilizate în zona 0 dacă sunt în conformitate cu SR EN
60079-11(respectiv SR EN 50020 ) (categoria „ ia ” securitate intrinsecă) şi aparatura de categoria 1G
certificată în conformitate cu SR EN 60079-26 (respectiv SR EN 50284 ).

Aparatură electrică destinată pentru utilizare în zona 1

Aparatura electrică poate fi utilizată în zona 1 dacă este construită în conformitate cu
prescripţiile pentru zona 0 sau cu prescripţiile pentru unul sau mai multe din următoarele tipuri de
protecţie

Capsulare antideflagrantă „d” conform SR EN 60079 -1 sau SR EN 50018

Aparatură presurizată „p” conform SR EN 60079 - 2 sau SR EN
50016
Înglobare în nisip „q” conform SR EN 60079 - 5 sau SR EN
50017
Imersiune în ulei „o” conform SR EN 60079 - 6 sau SR EN
50015
Securitate mărită „e” conform SR EN 60079 - 7 sau SR EN
50019
Securitate intrinsecă „i” conform SR EN 60079 - 11 sau SR EN
50020
Încapsulare „m” conform SR EN 60079 - 18 sau SR EN
50028

Aparatură electrică destinată pentru utilizare în zona 2

Următoarea aparatură electrică poate fi instalată în zona 2 :
a) aparatură electrică pentru zona 0 sau zona 1, sau
b) aparatură electrică proiectată special pentru zona 2 (de exemplu tipul de protecţie „n”
conform SR EN 60079-15 sau SR EN 50021), sau
c) aparatură electrică care satisface prescripţiile unui standard recunoscut pentru aparatură
electrică industrială care, la funcţionare normală, nu are suprafeţe calde care ar putea provoca o
aprindere şi
1) în funcţionare normală nu produce arcuri sau scântei, sau
2) în funcţionare normală produce arcuri sau scântei, dar valorile parametrilor electrici (U, I, L
şi C) din circuit (inclusiv cablurile), la funcţionare normală, nu depăşesc valorile specificate în
SR EN 60079-11 cu un factor de securitate egal cu unu. Evaluarea trebuie să fie în
conformitate cu specificaţia pentru aparatura şi circuitele cu limitare de energie date în SR EN
60079-15 sau SR EN 50021.
În afara cazului când securitatea este demonstrată prin încercări, se presupune că suprafaţa
este capabilă să provoace o aprindere dacă temperatura ei depăşeşte temperatura de aprindere a
atmosferei explozive respective.
Această aparatură electrică trebuie plasată într-o carcasă cu un grad de protecţie şi o
rezistenţă mecanică adecvate cel puţin pentru ariile nepericuloase cu un mediu similar. Nu necesită
marcare specială, dar trebuie specificat clar, fie pe aparatură fie în documentaţie, că ea a fost
evaluată de către o persoană care trebuie:
- să cunoască prescripţiile standardelor relevante şi procedurile de aplicare şi interpretările
lor actuale;
- să aibă acces la toate informaţiile necesare pentru a efectua evaluarea;
- dacă este necesar, să utilizeze aparatură de încercare şi proceduri de încercare similare cu
cele utilizate de autorităţile naţionale.
 d) aparatură care nu este în conformitate cu standardele CEI sau EN, dar care corespunde
standardelor naţionale sau codurilor de bună practică relevante (de exemplu echipamente
marcate „s” şi identificate cu zona de utilizare conform cu SR En 60079-0 ).
În cazul maşinilor electrice rotative în conformitate cu punctele b), c) sau d) de mai sus, nu
trebuie să apară scântei incendiare la pornire decât dacă se iau măsuri care să garanteze absenţa
unei atmosfere explozive.

Echipamente neelectrice admise în zona 1: Conform SR EN 13463-1: Echipamente

neelectrice pentru atmosfere potenţial explozive Partea 1 : Metodă şi cerinţe de bază sunt admise
următoarele tipuri de protecţie:
“fr” : pentru carcasă cu restricţie la curgere
“d” : pentru carcasă antideflagrantă
“c” : pentru securitate constructivă
“b” : pentru controlul sursei de aprindere
“p” : pentru echipamente presurizate
“k” : pentru imersie în lichid
“g” : pentru securitate intrinsecă

Selectarea în funcţie de temperatura de aprindere a gazelor şi vaporilor

Aparatura electrică trebuie selectată astfel încât temperatura maximă de suprafaţă să nu
atingă temperatura de aprindere a tuturor gazelor sau vaporilor care pot fi prezenţi. Simbolurile pentru
clasele de temperatură care pot fi marcate pe aparatura electrică au semnificaţia indicată în tabelul 1.

Tabelul 1 - Relaţia dintre clasele de temperatură, temperaturile de

suprafaţă şi temperatura de aprindere
Clasa de temperatură a Temperatura maximă de Tempratura de
aparaturii electrice suprafaţă a aparaturii aprindere a gazelor
electrice sau vaporilor
T1 450 0C > 450 0C
0
T2 300 C > 300 0C
T3 200 0C > 200 0C
0
T4 135 C > 135 0C
0
T5 100 C > 100 0C
T6 85 0C > 85 0C

Dacă marcarea aparaturii electrice nu precizează domeniul de temperaturi ambiante,

aparatura trebuie folosită numai în limitele de la - 20 0C până la + 40 0C şi dacă marcarea aparaturii
electrice include limitele de temperaturi ambiante, aparatura trebuie utilizată numai în aceste limite.

Selectarea în funcţie de grupa aparaturii

Aparatura electrică cu tipul de protecţie „ e ”, „ m ” , „ o ”, „ p ” şi „ q ” trebuie să aparţină
grupei II de aparatură, iar aparatura electrică cu tipul de protecţie „ d ” şi „i ” trebuie să aparţină grupei
II A, II B sau II C de aparatură şi să fie selectată conform tabelului 2.Aparatura electrică cu tipul de
protecţie „n” trebuie să aparţină în mod normal grupei II, dar, dacă conţine dispozitive de deconectare
capsulate, componente neincendiare sau aparatură sau circuite cu energie limitată, atunci aparatura
trebuie să aparţină grupei II A, II B sau II C şi să fie selectată conform tabelului 2.

Tabelul 2 - Relaţia dintre subdiviziunea de gaze/vapori şi subgrupa de aparatură

Subdiviziunea gaze/vapori Subgrupa de aparatură

II A II A, II B sau II C
II B II B sau II C
II C II C

Influenţe externe
Aparatura electrică trebuie selectată şi instalată astfel încât să fie protejată împotriva
influenţelor externe (de exemplu chimice, mecanice, de vibraţie, termice, electrice, de umiditate) care
ar putea influenţa negativ protecţia la explozie.Trebuie să se ia măsuri pentru a preveni căderea
corpurilor străine pe verticală în orificiile de ventilaţie ale maşinilor electrice rotative verticale.

Metale uşoare folosite ca materiale de construcţie

O atenţie deosebită trebuie acordată amplasării aparaturii care conţine metale uşoare în
exterior deoarece acestea pot da naştere la scântei incendiare în condiţii de frecare sau
lovire(impact).

Protecţie la scântei periculoase (incendiare)

Pericole generate de părţile sub tensiune
Pentru a evita formarea scânteilor care ar putea aprinde atmosfera explozivă gazoasă, trebuie
prevenit orice contact cu părţile sub tensiune neizolate altele decât părţile cu securitate intrinsecă.

Pericole generate de părţi conductive expuse şi aflate în exterior

Principiile de bază de care depinde securitatea sunt limitarea curenţilor de defect de punere la
pământ (amplitudine şi/sau durată) în structuri sau capsulări şi prevenirea potenţialelor ridicate pe
conductoare de legare echipotenţială.
NOTĂ - Deoarece nu există prescripţii armonizate pentru sisteme de forţă la tensiuni peste
1000 V curent alternativ / 1500 V curent continuu, trebuie să respecte reglementările naţionale.
Deşi nu se pot cuprinde toate sistemele posibile, cele ce urmează se referă la sisteme de
alimentare electrică, altele decât circuitele cu securitate intrinsecă, destinate pentru utilizare în zonele
1 şi 2 până la 1000 V curent alternativ/1500 V curent continuu.

Scheme de distribuţie a energiei, tratarea neutrului N şi folosirea

conductorului de protecţie PE
Schema de tip TN
Dacă se foloseşte o schemă de tip TN, ea trebuie să fie de tip TN-S (cu conductor neutru N şi
conductor de protecţie PE separate) în aria periculoasă, adică conductorul neutru şi conductorul de
protecţie nu trebuie să fie nici conectate împreună, nici combinate într-un singur conductor într-o arie
periculoasă. În toate punctele de tranziţie de la TN-C la TN-S, conductorul de protecţie trebuie să fie
conectat la sistemul de legătură echipotenţial în aria nepericuloasă.
NOTĂ - Este necesară monitorizarea scurgerilor între conductorul neutru şi conductorul
PE în aria periculoasă !
R
S
T
N
PE

P r iz a d e p â m â n t
a a lim e n t ă r ii

C o n d u c to r u l n e u t r u ş i d e p r o t e c ţ ie d is t in c t e î n a n s a m b lu l s c h e m e i
Fig 1 SchemaTN-S
 R
S
T
PEN PE
N

P r iz a d e p â m â n t
a a lim e n t ă r ii
A r ie p e r ic u lo a s ă E x
A r ie n e p e r ic u lo a s ă zona 1 şi zona 2
Î n z o n a 1 e s t e n e c e s a r c o n t r o lu l s c u r g e r ilo r d e c u r e n t
( D is p o z i tiv d e c o n t r o l a l c u r e n tu lu i r e z id u a l)

Fig 2 SchemaTN-C-S
Schema de tip TT

Dacă se foloseşte o schemă de tip TT (prize de pământ diferite pentru sistemul de forţă şi
părţile conductive expuse) în zona 1, ea trebuie să fie protejată printr-un dispozitiv de control al
curentului rezidual.
NOTĂ - Dacă rezistivitatea pământului este ridicată, se poate ca un astfel de sistem să nu fie
acceptabil.

R
S A r ie p e r ic u lo a s ă E x
zona 1 şi zona 2
T
N
În z o n a 1 e s te n e c e s a r
c o n t r o lu l s c u r g e r ilo r
( D is p o z i t iv d e c o n t r o l a l c u r e n tu lu i r e z id u a l)

P r iz a d e p â m â n t
a a lim e n t ă r ii PE

C o n d u c to r u l n e u tr u ş i d e p r o te c ţ ie d is tin c te
î n a n s a m b lu l s c h e m e i

Fig 3

Schema de tip IT

Dacă se utilizează o schemă de tip IT (conductor neutru izolat faţă de pământ sau legat la
pământ printr-o impedanţă), trebuie să se prevadă un dispozitiv de control al izolaţiei pentru a
indica prima punere la pământ.
NOTĂ - Poate fi necesară o legare locală, numită legare echipotenţială suplimentară (a se
vedea SR CEI 60364-4-41).
 R
S
T
1)
N Im p e d a n ţă E s t e o b l ig a t o r iu
c o n t r o lu l r e z is t e n ţ e i d e iz o la ţ ie

P r iz a d e p â m â n t PE
a a lim e n t ă r ii

1 ) R e ţ e a u a p o a t e fi iz o la tă la p ă m â n t , n e u tr u l p o a te f i s a u n u d is tr ib u it

Fig 4

Sistemele TFJS şi TFJP

Părţile sub tensiune ale circuitelor TFJS nu trebuie conectate la pământ sau la părţi aflate sub
tensiune sau la conductoare de protecţie care să facă parte din alte circuite.
Dacă circuitele sunt legate la pământ, legătura la pământ a circuitului şi toate părţile
conductoare expuse trebuie conectate la un sistem comun de egalizare a potenţialului. Dacă
circuitele nu sunt legate la pământ, toate părţile conductive expuse pot fi legate la pământ (de
exemplu pentru compatibilitate electro-magnetică) sau pot fi lăsate nelegate la pământ.
Separare electrică
Separarea electrică trebuie să fie în conformitate cu SR CEI 60364-4-41:1996 pentru
alimentarea unei singure aparaturi.
Egalizarea potenţialelor
Egalizarea potenţialelor este necesară pentru instalaţii situate în arii periculoase. În cazul
schemelor TN, TT şi IT, toate părţile expuse şi exterioare trebuie conectate la sistemul de legături
echipotenţiale. Sistemul de legare poate include conductoare protectoare, tuburi metalice, manta de
cablu metalică, armături cu sârmă de oţel şi părţi metalice ale structurilor, dar nu trebuie să includă
conductoare neutre. Conexiunile trebuie fixate astfel încât să nu se desfacă de la sine.
NU este necesar ca părţile conductive expuse să fie conectate separat la sistemul de legare
echipotenţială dacă ele sunt în contact metalic şi sunt asigurate cu părţi ale structurii sau conducte
care sunt conectate la sistemul de legare echipotenţială. Nu este necesar ca părţile conductive
exterioare care nu fac parte din structură sau din instalaţia electrică să fie conectate la sistemul de
legături echipotenţiale, dacă nu există pericolul de transfer de potenţial, de exemplu rame de uşi
sau ferestre.
Capsulările metalice ale aparaturii cu securitate intrinsecă nu este necesar să fie conectate la
sistemul de legături echipotenţiale, decât dacă se prevede în documentaţia aparaturii. Instalaţiile cu
protecţie catodică nu trebuie să fie racordate la sistemul de legături echipotenţiale decât dacă
sistemul este special proiectat în acest scop.
NOTĂ - Egalizarea de potenţiale între vehicule şi instalaţii fixe poate necesita montaje
speciale, de exemplu atunci când se folosesc flanşe izolate pentru îmbinarea conductelor.

Părţi metalice cu protecţie catodică

Părţile metalice cu protecţie catodică situate în arii periculoase sunt părţi conductive exterioare
sub tensiune care trebuie considerate potenţial periculoase (în special dacă sunt echipate cu sistem
de curent impus) chiar dacă au un potenţial negativ scăzut. Nu trebuie asigurată nici o protecţie
catodică pentru părţile metalice din zona 0 decât dacă sunt proiectate special pentru această
aplicaţie.
Este necesar, dacă este posibil, ca elementele izolatoare necesare pentru protecţia catodică,
de exemplu elementele izolatoare din conducte şi şine, să fie amplasate în afara ariei periculoase.
Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie aplicate prescripţiile naţionale.
NOTĂ - În absenţa standardelor CEI pentru protecţie catodică, se aplică standardele naţionale
sau alte standarde.

Protecţie electrică
 Prescripţiile acestui articol nu se aplică la circuite cu securitate intrinsecă.
Cablurile trebuie să fie protejate împotriva suprasarcinii şi împotriva efectelor dăunătoare ale
scurtcircuitelor şi defecţiunilor de punere la pământ.
Întreaga aparatură electrică trebuie să fie protejată împotriva efectelor dăunătoare ale
scurtcircuitelor şi defecţiunilor de punere la pământ.
Maşinile electrice rotative trebuie protejate suplimentar împotriva suprasarcinilor dacă nu
rezistă continuu la curentul de pornire, la tensiune şi frecvenţă nominale sau, în cazul generatoarelor,
la curentul de scurtcircuit, fără să fie supuse la o supraîncălzire inadmisibilă. Dispozitivul de protecţie
la suprasarcină trebuie să fie
a) un dispozitiv de protecţie temporizat, dependent de curent, care să asigure protecţia pe
toate cele trei faze, reglat la curentul nominal maxim al maşinii, care să declanşeze după 2 ore sau
chiar mai repede la 1,20 din curentul reglat şi să nu declanşeze după 2 ore la un curent de1,05 din
curentul reglat, sau
b) un dispozitiv pentru controlul direct al temperaturii prin senzori de temperatură integraţi, sau
c) un alt dispozitiv echivalent.
Transformatoarele trebuie să fie în plus protejate la suprasarcină în condiţiile când nu pot
suporta continuu curentul secundar de scurtcircuit, la tensiune şi frecvenţă primare nominale, fără să
fie supuse la o încălzire inadmisibilă, sau dacă nici o suprasarcină nu este susceptibilă de a fi
generată de sarcinile conectate.
Dispozitivele de protecţie la scurtcircuit şi legare la pământ trebuie să prevină repunerea sub
tensiune în condiţii de defect.Trebuie luate măsuri de prevenire pentru a împiedica funcţionarea unui
motor trifazic la întreruperea unei faze.
În cazul în care deconectarea automată a aparaturii electrice poate introduce un risc mai mare
pentru securitate decât cel care rezultă numai din riscul de aprindere, se poate folosi un dispozitiv
(sau dispozitive) de alarmă, ca o alternativă la deconectarea automată, cu condiţia ca funcţionarea
dispozitivului (sau dispozitivelor) de alarmă să fie imediat evidentă pentru a se putea lua măsuri de
remediere.

Întrerupere în caz de urgenţă şi separare electrică

Pentru cazurile de urgenţă, într-un punct sau în puncte adecvate în exteriorul ariei periculoase,
trebuie să existe mijloace unice sau multiple de deconectare a alimentării cu energie electrică a ariei
periculoase.
Aparatura electrică care trebuie să rămână în funcţionare pentru a preveni un pericol în plus,
nu trebuie inclusă în circuitul de întrerupere în caz de urgenţă, ea trebuie să fie pe un circuit separat.
Pentru a se putea efectua lucrări în condiţii de siguranţă, trebuie să se asigure mijloace
adecvate de separare (de exemplu separatoare, siguranţe fuzibile şi conexiuni) pentru fiecare circuit
sau grup de circuite, inclusiv toate conductoarele, cuprinzând şi neutrul.
Pentru a permite identificarea rapidă a circuitului sau grupului de circuite controlate trebuie
prevăzută o etichetă de marcare lângă fiecare mijloc de separare
NOTĂ - Este necesar să existe măsuri sau proceduri eficiente pentru a preveni reconectarea
sursei de alimentare a aparaturii în perioada în care continuă riscul expunerii conductoarelor sub
tensiune neprotejate la o atmosferă explozivă.

Sisteme de cabluri pentru atmosfere potenţial explozive cu gaze vapori sau ceţuri
inflamabile
Sistemele de cabluri şi conducte ,,cu excepţia instalaţiilor cu securitate intrinsecă,,trebuie să
satisfacă în totalitate prescripţiile din SR EN 60079-14,
Cu excepţia instalaţiilor cu securitate intrinsecă, dacă este folosit aluminiul ca material
conductor, trebuie să fie utilizat numai cu conexiuni adecvate şi să aibă o secţiune transversală de
cel puţin 16 mm2.

Protejarea împotriva deteriorărilor

Este necesar ca, în măsura în care este practicabil, sistemele de cabluri şi accesoriile să fie
instalate astfel încât să se prevină expunerea lor la deteriorări mecanice şi la coroziune sau influenţe
chimice (de exemplu solvenţi) şi la efectele căldurii. Dacă nu se poate evita o asemenea expunere,
trebuie luate măsuri de protecţie, cum ar fi instalarea în conducte, sau să se selecteze cablurile
adecvate (de exemplu pentru reducerea riscului deteriorării mecanice, se pot utiliza cabluri armate,
ecranate, cu manta de aluminiu fără sudură, cabluri cu manta metalică cu izolaţie minerală sau
cabluri cu manta semi-rigidă).
 Acolo unde cablurile sau sistemele de conducte sunt supuse la vibraţii, ele trebuie proiectate
astfel încât să reziste la vibraţii fără deteriorări.
NOTĂ - Trebuie luate măsuri de prevenirea deteriorării materialelor mantalei sau izolaţiei
cablurilor din PVC când se utilizează la temperaturi mai mici de - 5 0C.

Cabluri monoconductoare fără manta

Nu trebuie folosite cabluri monoconductoare fără manta pentru conductoare sub tensiune,
decât dacă sunt instalate în interiorul tablourilor de distribuţie, carcaselor sau sistemelor de conducte.

Conexiuni
Conectarea cablurilor şi conductelor la aparatura electrică trebuie să se facă în conformitate
cu prescripţiile tipului de protecţie corespunzător.
NOTE
1 - Anumite tipuri de cabluri au materiale care pot prezenta caracteristici semnificative de
„curgere la rece” care ar putea avea influenţă negativă asupra protecţiei aparaturii. Acolo unde se
utilizează asemenea cabluri, este necesară utilizarea unui dispozitiv adecvat de intrare de cablu, de
exemplu dispozitive de intrare de cablu care să nu utilizeze presetupe care să acţioneze asupra
acelor părţi din cablu care prezintă caracteristici de „ curgere la rece ”.
2 - „Curgerea la rece” poate fi descrisă ca „ materiale termoplastice care deformează şi curg
lent sub efectul unei presiuni la temperatura ambiantă ”.
3 - Este necesară fixarea adecvată a cablului atunci când dispozitivul de intrare a cablului nu
este prevăzut cu un dispozitiv de fixare. Asemenea dispozitive de intrare a cablurilor pot fi marcate
suplimentar cu sufixul „ X ”.

Deschideri neutilizate
Deschiderile neutilizate la intrările de cabluri sau conducte în aparatura electrică trebuie să fie
închise cu elemente de obturare adecvate pentru tipul de protecţie corespunzător. Cu excepţia
aparaturii cu securitate intrinsecă, mijloacele prevăzute în acest sens vor fi construite astfel încât
elementul de obturare să poată fi îndepărtat numai cu ajutorul sculelor speciale.

Trecerea şi acumularea agenţilor inflamabili

Dacă se folosesc cutii de joncţiune, conducte, tuburi sau canale pentru a adăposti cabluri,
trebuie luate măsuri pentru a preveni trecerea gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile dintr-o arie
în alta şi pentru a preveni acumularea gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile în canale.
Asemenea măsuri de prevenire pot implica etanşarea cutiilor de joncţiune, conductelor sau
tuburilor. La canale se poate folosi o ventilaţie adecvată sau umplere cu nisip.Dacă e nevoie,
conductele, şi în cazuri speciale cablurile (de exemplu dacă există o diferenţă de presiune) trebuie
etanşate pentru a preveni trecerea lichidelor sau gazelor.

Circuite care traversează o arie periculoasă

Când circuitele traversează o arie periculoasă trecând de la o arie fără pericol la alta sistemul
de cabluri din aria periculoasă trebuie să fie adecvat pentru zonă (zone) .

Contact accidental
Cu excepţia traseelor de încălzire, trebuie evitat contactul întâmplător dintre
armătură/mantaua metalică a cablurilor şi conductele sau echipamentele care conţin gaze, vapori sau
lichide inflamabile. De obicei, izolaţia asigurată de un înveliş exterior nemetalic pe un cablu este
suficientă pentru a evita acest lucru.

Deschideri în perete
Deschiderile din perete pentru cabluri şi conducte între ariile periculoase şi nepericuloase
trebuie să fie etanşate corespunzător, de exemplu prin obturări cu nisip sau etanşări cu mortar.

Îmbinări
În măsura în care se poate, se recomandă instalarea unor lungimi de cablu neîntrerupte. Dacă
nu se pot evita discontinuităţile, îmbinarea, în afară de faptul că trebuie să fie corespunzătoare din
punct de vedere mecanic, electric şi al mediului, trebuie să fie :
- făcută într-o carcasă cu un tip de protecţie corespunzător pentru zonă, sau
- umplută cu răşină epoxi, cu un compound, sau să fie acoperită cu un înveliş termoretractabil,
în conformitate cu instrucţiunile producătorului, dacă nu e supusă solicitărilor mecanice.
Racordările conductoarelor, cu excepţia celor din conducte, conectate la aparaturi
antideflagrante sau circuite cu securitate intrinsecă, trebuie să fie realizate numai prin conectoare prin
comprimare, conectoare asigurate împotriva deşurubării, sudare sau brazare. Lipirea se permite
numai dacă conductoarele care trebuie conectate sunt ţinute împreună prin mijloace mecanice
corespunzătoare şi apoi lipite.

Protecţia capetelor torsadate

Dacă se folosesc conductoare multifilare torsadate şi, în special, conductoare cu toroane fine,
extremităţile trebuie să fie protejate împotriva separării toroanelor, de exemplu prin brăţări de cablu
sau manşoane pentru capetele conductoarelor, sau prin tipul de bornă, dar nu numai prin lipire.
Distanţele de izolare şi distanţele de izolare pe suprafaţă în conformitate cu tipul de protecţie
al aparaturii nu trebuie reduse prin metoda prin care conductoarele sunt conectate de borne.

Linii aeriene
Capătul liniei aeriene trebuie să fie amplasat într-o arie nepericuloasă şi continuat în aria
periculoasă prin intermediul unui cablu sau conductă dacă linia care asigură alimentarea cu energie
electrică sau servicii de telecomunicaţii pentru aparatura din arii periculoase are conductoare
neizolate.

Sisteme de cabluri pentru zona 0

În articolul 12 din SR EN 60079-14 sunt definite prescripţiile pentru cablurile dintr-o instalaţie
cu tipul de protecţie „ ia ”.
Prescripţiile pentru cablurile folosite la altă aparatură folosită în zona 0 trebuie supuse
aprobărilor la nivel naţional (cerinţele sunt cele preciyate în SR EN 60079-26 ).

Sisteme de cabluri pentru zonele 1 şi 2

Cabluri pentru aparatură fixă
Pentru cablajele fixe se pot folosi cabluri cu manta termoplastică, cabluri cu manta
termorigidă, cabluri cu manta elastomerică sau cabluri cu manta din cupru şi izolaţie minerală.
Cablurile cu izolaţie minerală sunt cabluri rigide cu manta din cupru în care se introduc
conductoarele active izolate între ele şi mantaua din cupru cu ajutorul unui material izolant mineral
( cel mai des folosit este bioxidul de magneziu ), sub formă de pulbere. Construcţia acestor cabluri se
aseamănă cu termoplonjoarele de încălzire. Peste mantaua exterioară poate fi aplicată şi o manta
exterioară termoplastică. Caracteristica principală a acestor cabluri constă în aceea că ele :
- pot funcţiona la încărcări de sarcină electrică ( A/mm 2) de circa trei ori mai mare decât la
cablurile clasice;
- pot funcţiona şi în condiţii de incendiu, ceea ce le recomandă pentru instalaţiile de
semnaliuzare sau forţă care trebuie să fie active şi în timpul incendiilor;
- se pot încălzii sub sarcina maxim admisă.
La utilizarea cablurilor cu izolaţie minerală trebuie adoptată o încărcare electrică astfel ca
temperatura maximă de suprafaţă să fie :
Tab. 2
Aria periculoasă Gaze sau lichide combustibile Prafuri
combustibile

Posibilă apariţia
chiar pe termen Tsupraf.  80 % Tapr Rare cazuri de disfuncţionalităţi
scurt Tsupraf.  2/3 Ta
Zona 0 Tsupraf. < Tmocn. - 75 K(g=12.5mm)
Tsupraf. < Tmocn. - 25K(g=5mm)

Zona 1 Tsupraf. < Tapr. Cazuri de disfuncţionalităţi

(Prognozabil atm. Ex Tsupraf.  2/3 Ta
 < 80 % Tapr. ) Tsupraf. < Tmocn. - 75K(g=12.5mm)
Tsupraf. < Tmocn. - 25K(g=5mm)

Zona 2 Tsupraf.  Tapr Tsupraf.  2/3 Ta

 Tsupraf. < Tmocn. - 75K(g=12.5mm)
Tsupraf. < Tmocn. - 25K(g=5mm)

Cabluri pentru aparatură portabilă şi transportabilă

Aparatura electrică portabilă şi transportabilă trebuie să aibă cabluri cu manta de
policloroprenă pentru condiţii grele sau un alt elastomer sintetic echivalent, cabluri cu manta de
cauciuc cu rezistenţă mare, sau cabluri cu o construcţie la fel de robustă. Conductoarele trebuie să
aibă o secţiune transversală minimă de 1,0 mm2. Dacă este necesar un conductor de protecţie,
acesta trebuie să fie izolat separat într-un mod similar altor conductoare şi trebuie să fie încorporat în
mantaua cablului de alimentare.
Aparatura electrică portabilă la care tensiunea nominală nu depăşeşte 250 V faţă de pământ şi
curentul nominal nu depăşeşte 6 A poate fi echipată cu cabluri cu un manta de policloroprenă
obişnuită sau alt elastomer sintetic echivalent, cabluri cu manta de cauciuc obişnuit, sau cabluri cu o
construcţie la fel de robustă. Aceste cabluri nu sunt admise pentru aparatura electrică portabilă
expusă la solicitări mecanice ridicate, de exemplu lămpi portabile, comutatoare de tip pedală, pompe
electrice portabile.
Dacă pentru aparatura electrică portabilă şi transportabilă echiparea se face cu un cablu
flexibil cu armătură sau ecran metalic, acesta nu trebuie utilizat ca unicul conductor de protecţie.

Cabluri flexibile
Cablurile flexibile utilizate în ariile periculoase trebuie selectate dintre următoarele tipuri de
cablu :
- cabluri flexibile cu manta de cauciuc obişnuit;
- cabluri flexibile cu manta de policloroprenă obişnuită ;
- cabluri flexibile cu manta de cauciuc cu rezistenţă mare ;
- manta de policloroprenă pentru condiţii grele;
- cabluri cu izolaţie de material plastic având o construcţie la fel de robustă ca şi cablurile
flexibile cu manta de cauciuc pentru condiţii grele.
NOTĂ - Exemple de cabluri fabricate în ţară sunt redate în tabelele anexă la acest curs

Propagarea flăcării
Cablurile pentru cablaje fixe trebuie să prezinte caracteristici de propagare a flăcării care să le
permită să suporte încercări, excepţie făcând cazurile în care ele sunt pozate în pământ, în
şanţuri/conducte umplute cu nisip sau sunt protejate în alt mod împotriva propagării flăcării.

Sisteme de conducte
În absenţa standardelor CEI pentru conducte, se respectă standardele naţionale sau alte
standarde.În cazurile care urmează, conductele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire a
flăcărilor pentru a reduce efectele de precomprimare la unele gaze în capsulările antideflagrante.:
a) la intrarea sau ieşirea dintr-o arie periculoasă ;
b) la 450 mm de la toate capsulările care conţin o sursă de aprindere în funcţionare normală ;
c) la orice carcasă care conţine racorduri, îmbinări sau borne la care diametrul conductelor
este egal sau mai mare de 50 mm;
Conductele trebuie bine strânse la toate racordurile cu filet.
Dacă sistemul de conducte se foloseşte ca şi conductor de protecţie, racordurile filetate
trebuie să asigure trecerea curentului de defect, atunci când circuitul este protejat corespunzător de
siguranţe fuzibile sau întrerupătoare de circuit.
În cazul în care conducta este instalată într-o zonă corozivă, materialul conductei trebuie să fie
rezistent la coroziune sau conducta trebuie să fie protejată corespunzător la coroziune. Trebuie
evitate combinaţiile de metale care ar putea genera coroziune galvanică.
După ce cablurile sunt instalate în conductă, dispozitivele de oprire a flăcărilor trebuie umplute
cu un compound care să nu se contracte la aplicare şi care să fie impermeabil şi să nu fie afectat de
substanţele chimice aflate în aria periculoasă. Opritoarele de flăcări şi compoundul sunt folosite să
limiteze efectul de precomprimare, să prevină intrarea gazelor fierbinţi în sistemul de conducte dintr-o
carcasă care conţine o sursă de aprindere şi să prevină intrarea gazelor periculoase în aria
nepericuloasă.
Adâncimea compoundului din opritorul de flacără trebuie să fie cel puţin egală cu diametrul
interior al conductei, dar în nici un caz să nu fie mai mic de 16 mm.
Se pot folosi cabluri cu unul sau mai multe conductoare în conducte. Dacă însă conducta
conţine trei sau mai multe cabluri, ariile totale ale secţiunilor transversale ale cablurilor, inclusiv
izolaţia, nu trebuie să fie mai mari decât 40% din secţiunea transversală a conductei.
Lungimile mari de capsulări de cablaje trebuie să fie echipate cu dispozitive corespunzătoare
de drenare pentru a asigura o drenare satisfăcătoare a condensului. În plus, izolaţia cablurilor trebuie
să aibă o rezistenţă corespunzătoare la apă.
Pentru a satisface prescripţiile gradului de protecţie al capsulării, poate fi necesară o
etanşeitate între conductă şi carcasă (de exemplu printr-un inel de etanşare sau o etanşare cu filet) şi
între conductoare şi conductă (de exemplu printr-un opritor de flacără).

NOTĂ - Acolo unde conducta este singurul mijloc de legare la pământ, etanşarea cu filet nu
trebuie
să reducă eficacitatea legăturii la pământ.
ANEXA

Cabluri izolate in cauciuc şi polietilenă

Nr. Cod produs Descriere

1. MCCU Cordoane flexibile cu manta de cauciuc pentru utilizari

usoare.
2. MCCM Cordoane flexibile cu manta de cauciuc pentru utilizari
medii.
3. MCCG Cabluri flexibile cu manta de cauciuc pentru utilizari grele.
4. MCCGI MCCGIs Cabluri flexibile cu manta de cauciuc policloroprenic pentru
MC85CGI utilizari grele.
5. MCCGt Cabluri flexibile cu manta de cauciuc pentru utilizari grele.
6. HO5RR-F Cabluri flexibile cu izolatie si manta de cauciuc.
7. HO5RN-F Cabluri flexibile cu izolatie si manta de cauciuc.
8. HO7RN-F Cordoane flexibile cu izolatie si manta de cauciuc.
9. MsudC MSudC-IU Cabluri pentru sudare electrica.
MSudCC
10. HO1N2-D Cabluri pentru sudare electrica
11. FffSi FSiff Conducte de conexiuni cu izolatie de cauciuc siliconic
pentru instalatii fixe.
12. N2GMH2G Cordoane flexibile cu izolatie si manta de cauciuc siliconic.
13. SCSi, SCSis Cabluri pentru dispozitive mobile de legare la pamant si in
scurtcircuit, cu izolatie de cauciuc siliconic
14. CNC 85C STR E 1670/4-89,Cabluri electrice navale.
15. CNC 85C SR CEI 92-350,Cabluri electrice navale.
16. CNC 85Cf STR E 1670/4-89,Cabluri electrice flexibile navale.
17. CNC 85Cf SR CEI 92-350,Cabluri electrice flexibile navale.
18 MffCC-W Cabluri de transport energie cu izolatie si manta de
cauciuc.
19 NSHXAFÖ Cabluri flexibile cu un conductor, cu izolatie si si manta de
cauciuc fara halogeni, cu emisie redusa de fum, conform
VDE 0250-606.
20. Sifdi Conductoare de conexiuni cu izolatie dubla de cauciuc
siliconic

Nr. Cod produs Descriere

1. C2XY; C2XY-F Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC.
2. C2XAbY; C2XAbY-F Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC.
3. C2X2Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC.
4. N2X2Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC.
5. U-1000 RO2V; Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
U-1000 R12V reticulata si manta de PVC.
6. NFA2X Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC.
7. T2X Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC.
8. CAOl2X Cabluri cu izolatie de polietilena reticulata pentru linii electrice
aeriene la tensiuni mininale Uo/U(Um) 12/20(36) kV.
9. NA2XSY Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC.
 10. NA2XS2Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de polietilena.
11. NA2XS(F)Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC, cu bariera longitudinala la propagarea
apei.
12. NA2XS(F)2Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de polietilena cu bariera longitudinala la
propagarea apei.
13. NA2XS(FL)2Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de polietilena cu bariera longitudinala si
transversala la propagarea apei.
14. N2XSY Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC.
15. N2XS2Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de polietilena.
16. N2XS(F)Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de PVC cu bariera longitudinala la propagarea
apei.
17. N2XS(F)2Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de polietilena cu bariera longitudinala la
propagarea apei.
18. N2XS(FL)2Y Cabluri de energie de medie tensiune cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de polietilena cu bariera longitudinala si
transversala la propagarea apei.
19. C2XS(F)2Y Cabluri de energie monoconductoare cu izolatie de polietilena
reticulata si manta de polietilena termoplastica pentru tensiunea de
1000 V curent continuu.
20. NA2XSH Cabluri de energie de medie cu comportament special la foc
pentru tensiunea nominala Uo/U 12/20(24) kV
21. 2XSEY Cabluri de energie de medie tensiune, trifazat 3,6/6 kV
22. 2XSEY Cabluri de energie de medie tensiune, trifazat 6/10 kV
23. CHH Cabluri de energie cu izolatie si manta de polietilena termoplastica
fara halogeni pentru tensiunea nominala de 0,6 / 1kV
24. CS2XEAbY-F Cabluri de semnalizare cu izolatie de polietilena reticulata si manta
de PVC pentru tensiunea nominala de 0,6 / 1kV
25. MHf Conductoare flexibile izolate cu polietilena termoplastica cu emisie
redusa de fum si de gaze corozive
26. FH Conductoare izolate cu polietilena termoplastica cu emisie redusa
de fum si de gaze corozive
27. C2XH Cabluri de energie si de control cu izolatie LSFH ( PE cu emisie
redusa de fum, fara halogeni, cu intarziere marita la propagarea
flacarii) conform SF 46/2000 IPROEB

Cabluri cu izolaţie PVC

CYEY CYEAbY ACYEY ACYEAbY
CYEY-F CYEAbY-F ACYEY-F ACYEAbY-F
Cabluri de energie cu izolaţie şi manta din PVC
ACYEY
ACYEAbY
Cabluri de energie monofazate pentru tensiunea de 1 kV, curent continuu
Construcţie:
- Conductor de aluminiu rotund multifilar (clasa 2), conform SR CEI 60228
- Izolaţie de PVC
- Ecran din banda de cupru
- Inveliş intern de PVC
- Armatura din benzi de otel
- Manta exterioră de PVC
Domeniul de utilizare: Destinate alimentarii in curent continuu a reţelei de contact pentru
transport electric urban (troleibuze si tramvaie).

CYEAlAbY CYEAlAbY-F
ACYEAlAbY ACYEAlAbY-F
Cabluri de energie cu izolaţie şi manta din PVC cu ecran din sârmă de aluminiu

CYEAbzY-F
Cabluri de energie cu izolaţie si manta de PVC ecranate cu banda de cupru si cu întârziere mărită la
propagarea flăcării
Construcţie:
1 Conductor de cupru clasa1 sau 2, conform SR CEI 60228
2 Izolaţie de PVC
3 Inveliş comun
4 Ecran din banda de cupru
5 Strat separator
6 Manta interioara de PVC
7 Armatura din banda de otel zincata
8 Manta exterioara de PVC
Domeniul de utilizare: Destinate pentru utilizarea energiei electrice in statii de inalta tensiune.

CYArY, CYArY-F
Cabluri de energie cu izolaţie si manta de PVC, armate cu sarme de otel zincate
Construcţie:
1 Conductor de cupru clasa 1 sau clasa 2, conform SR CEI 60228
2 Izolaţie de PVC
3 Invelis comun
4 Armatura din sârme de otel zincat / stanat
5 Manta exterioara de PVC
Domeniul de utilizare: Cablurile sunt destinate pentru utilizarea energiei electrice in instala-iile
electrice fixe, in locuri cu pericol de deteriorări mecanice.

CYY, CYAbY, ACYY, ACYAbY, CYAbzY, ACYAbzY

CYY-F, CYAbY-F, ACYY-F, ACYAbY-F, CYAbzY-F, ACYAbzY-F
Cabluri de energie cu izolaţie şi manta din PVC

CS2YEAbY
Cablu electric pentru transmitere date cu izolaţie de polietilena termoplastica
Construcie:
1 Conductor de cupru, conform SR CEI 60228
2 Izolaţie de PE
3 Invelis comun
4 Ecran din folie de aluminiu
5 Mantaua interioara de PVC
6 Armatura din banda de otel
7 Manta exterioara de PVC
Domeniul de utilizare: Cablul este destinat pentru (telegestiune) transmitere de date pe calculator.

CSYY, CSYEY, CSYAbY, CSYEAbY, CSYEAbzY,

CSYY-F, CSYEY-F, CSYAbY-F, CSYEAbY-F, CSYEAbzY-F.
Cabluri de semnalizare cu izolaţie si manta de PVC
Construcţie:
1 Conductor de cupru flexibil (clasa 5), conform SR CEI 60228
2 Izolaţie de PVC
3 Invelis intern
4 Ecran din folie de aluminiu
5 Manta interioara de PVC
6 Armatura din banda de otel
7 Manta exterioră de PVC
Domeniul de utilizare: In instalatii electrice fixe, pozate in incaperi interioare, in canale, in aer liber, in
pamant, in apa (cu exceptia apelor contaminate care ataca mantaua de PVC). Cablurile cu intarziere
marita la propagarea flacarii sunt destinate pozarii individuale sau in grup in gospodariile de cabluri
(tunele, subsoluri, canale, poduri, galerii ale centralelor si statiilor electrice).

BIBLIOGRAFIE

SR EN 1127-1:2003 - Atmosfere explozive Prevenirea şi protecţia la explozii Partea 1: Concepte

fundamentale şi metodologie.

SR EN 60079-14: 2005- Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 14: Instalaţii
electrice în arii periculoase (altele decât minele).

SR CEI 364-4-41- Instalaţii electrice ale clădirilor. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea
securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor electrice.

SR CEI 364-3+A1- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 3: Determinarea caracteristicilor generale

NP 099-04- Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice

în zone cu pericol de explozie.(Revizuire ID 17-1996).