FAMILIA PRIN OCHII PREZENTULUI

Dintre toate temele sociologice nici una nu pare a suscita n prezent un interes mai mare
dect cea a familiei. Realitatea pe care o desemneaz astzi acest concept pare a fi una in
devenire, supusa evoluiei si schimbrilor de ansamblu pe care le nregistreaz societatea actual.
Aceasta percepie a atras in mod logic si o schimbare a cadrului de analiza privind problematica
familiei, studiile de sociologie si psihologie a familiei fcnd loc, din ce in ce mai frecvent,
diversitii abordrilor si nuanrii viziunilor despre familie.
Daca n trecut, odat cu apariia sociologiei ca tiina , dar si nainte de acest moment
studiile de sociologie a familiei vizau in principal determinarea conceptuala a noiunii si
sublinierea rolului central al familiei in cadrul societii prin utilizarea unor termeni comparativi
care vedeau in familie celula societii ( H. Spencer) sau embrionul societii (A.Comte) etc.,
astzi preocuprile autorilor de sociologie, fr a pierde din vedere rolul social atribuit familiei,
par orientate mai curnd ctre semnalarea unor transformri structurale, funcionale si chiar
conceptuale ce par a amenina nsui statutul de instituie sociala a familiei. Sunt vizate in
principal o serie de transformri mentale, comportamentale si atitudinale aprute in snul familiei
ca o rezultanta logica a mutaiilor si transformrilor nregistrate de societate in procesul evolu iei
sale. In opinia sociologilor aceste schimbri tind sa nlocuiasc vechiul model al familiei, numit
tradiional

si considerat rigid, cel puin sub aspectul relaiilor familiale, cu unul bazat pe

mentaliti si principii mai evoluate si adaptate prezentului social, cum ar fi democratizarea

relaiilor familiale, flexibilizarea acestora printr-o autonomie mai crescuta in determinarea
rolurilor familiale ale celor doi soi, nediferenierea clara a acestora (specific familiei
tradiionale), ci ntreptrunderea si egalizarea lor.
Pentru unii autori, aceste transformri s-au produs deja si sunt evidente in modul care
prinii, exponeni ai unor familii din mediile mai puin cultivate si nu numai, se implica in
procesul de educare si socializare a copiilor. Deficientele constatate aici i-a determinat pe unii
sociologi si psihologi sa aprecieze ca familia, n trecerea sa de la tradi ional la modern, se

confrunt n prezent cu o criz de identitate, cel puin sub aspectul func iei sale sociale,
explicabila prin tendina de democratizare a relaiilor si rolurilor familiale. Familia, considera
acetia, s-a ndeprtat mai mult ca niciodat de rolul sau social, mai evidenta fiind astzi func ia
biologica alturi de cea economica in detrimentul funciei socializante considerata definitorie
pentru familie.
Aceasta percepie este ntr-o anumita msura obiectiva acoperind o realitate cu care multe
familii se confrunta, indiferent de tipul de societate sau clasa sociala pe care o reprezint. Cel
puin n ceea ce privete funcia socializant, unele tendine ale familiei contemporane sunt in
evidenta contradicie cu principiile educaionale care stau la baza socializrii copiilor in familie.
Constatam, daca ar fi sa ne referim doar starea actuala a societii romaneti si la influentele sale
asupra familiei, o accentuare exagerat a funciei economice a acesteia in detrimentul celei
sociale, ceea ce dezvluie si o percepie greita a modului de a face educaie in familie. Muli
prini, in dorina lor de a mbunti situaia materiala a familiei, justificabila pana la un moment
dat, pierd din vedere faptul ca nevoile copiilor lor sunt la aceasta vrsta a copilriei predominant
afective si nu materiale, ntre cele doua neexistnd o compatibilitate, aa cum in mod eronat cred
unii prini pentru care asigurarea bunstrii materiale a familiei este o condiie suficienta a
educrii propriilor copii. De multe ori, ceea ce prinii le ofer material copiilor nu corespunde
dect unor nevoi imediate si nu aduc dect satisfacii de scurta durata, care, odat consumate las
loc unui dureros si adnc gol afectiv provocat de absenta unuia sau ambilor prini plecai spre
realizarea unui ideal materialist influenat, in multe cazuri, si de prejudecile celor din jur.
Petrecei cat mai mult timp cu copii votri, recomanda prinilor cei mai muli psihologi .
Nu-i obinuii cu singurtatea, cci singuri se vor simi toata viaa , am putea continua firesc,
accentund asupra importantei educaiei si atitudinii parentale in dezvoltarea psiho-afectiva
armonioasa si echilibrata a copiilor in familie. Adevrata semnificaie a acestor ndemnuri ni se
dezvluie in fata numeroaselor cazuri individuale care ne prezint tineri delincveni cu grave
probleme de relaionare si adaptare sociala, dezvluind mari carente educaionale si de
dezvoltarea a ceea ce psihologii neleg astzi prin inteligen emoional - acea capacitate de
adaptare facil la situaiile sociale. Specialiti gsesc cauzele acestor probleme undeva in trecutul
copilriei, chiar al copilriei mici si invoca in special frustrrile afective, carenele de rela ionare
si comunicare intrafamiliala

dintre prini si copii sau dintre so i . Avntul tehnologiei

informaionale ce a condus la apariia i Parafraznd titlul unei lucrri de specialitate

aparinnd autoarei norvegiene Kari Killen, copilria dureaz generaii la rnd, ceea ce
accentueaz asupra importantei modelelor parentale in transmiterea valorilor, atitudinilor si
comportamentelor ce vor forma personalitatea viitorului adult.
Deducem impunerea cu necesitate a unei viziuni prospective asupra educrii si
socializrii copiilor in familie, aceasta cu att mai mult daca avem in vedere ca dezvoltarea
psihologica si socio-culturala a omului este marcata ntr-o msura hotrtoare de timpul petrecut
in familie. Totul sau aproape totul se transmite aici si totul sau aproape totul se pstreaz, astfel
nct omul devine sub aspect psihologic si cultural ceea ce a fost programat in copilrie sa devin.
Daca sociologul american Ralph Linton vorbea de un fundament cultural al personalit ii,
firesc ar fi sa spunem ca la baza acestui fundament st familia cu toate influentele si determinanii
si socio-culturali. Familia i exercit valenele educative contribuind, deci, la formarea unei
identiti psihologice si socio-culturale prin intermediul creia omul se identifica att ca fiin a
sociala, dar si ca individ cu un anumit specific ce-l deosebete de toi ceilali.
Pentru cei care percep astfel instituia familiei si rolul sau social, aceasta nu reprezint
doar un mediu fizic, ci un univers plin de semnifica ii psiho-educaionale si socio-culturale. In
acest univers, actorii principali sunt prinii, tot ei sunt si cei dinti creatori ai acestor semnifica ii
si tot ei au datoria de a contribui necontenit la valorizarea lor. O astfel de viziune, n msura in
care va fi mprtit de cat mai muli dintre noi, ne poate oferi certitudinea ca familia nu va
deveni niciodat victima propriei sale evoluii.

Autor:
Profesor Valentin Daminescu