Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI

BIOCOMBUSTIBILI

ETANOLUL

Masterand: POPA SORIN SOAM AN 1

1. INTRODUCERE nlocuirea combustibililor fosili cu biocombustibili este o tendin ce s-a definit n contextul creterii preului petrolului i este prezentat ca fiind o alternativ ecologic, ce creeaz locuri de munc i nu are un impact social major. Aceste considerente nu sunt ns adevrate n mod automat, ci poate dimpotriv. n primul rnd, fr politici i msuri de reducere a dependenei de autovehiculele personale, impactul utilizrii biocombustibililor asupra fenomenului schimbrilor climatice ar fi marginal - gradul de utilizare a transportului rutier ar continua s creasc. Producia i utilizarea biocombustibililor poate duce la reducerea presiunilor sociale i de mediu produse de extracia petrolului, ns ar duce la creterea presiunilor asupra pdurilor, biodiversitii i produciei alimentare, reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser din arderea combustibililor fosili, ns ar avea loc eliberarea dioxidului de carbon fixat n pduri n urma defririi pentru obinerea de teren arabil n vederea cultivrii biocombustibililor. Prin utilizarea combustibililor provenii din uleiuri vegetale s-a demonstrat c pentru regiile locale de transport biocombustibilii sunt o soluie mai economic dect combustibilii convenionali. Cellalt avantaj este reducerea cu circa 70% a emisiilor de gaze cu efect de ser. Trebuie avute ns n vedere problemele legate de: - mono-culturi; - defriarea suprafeelor forestiere pentru a face loc culturilor pentru biocombustibili; - impactul acestora asupra biodiversitii i asupra structurii culturilor pentru obinerea de alimente; - eliminarea organismelor modificate genetic. 2. PRODUSE CONSIDERATE BIOCOMBUSTIBILE Biocombustibilii sunt combustibili pentru transport sub form lichid sau gazoas, produi din biomas. Biomasa este partea biodegradabil din produse, deeuri i reziduuri din agricultur (inclusiv substane vegetale i animale), sectorul forestier i industria aferent i parte din deeurile industriale i municipale. Conform reglementarilor existente numai produsele prezentate mai jos pot fi considerate ca biocombustibili: (a)bioetanolul: etanol produs prin fermentaie din biomas i/sau din partea biodegradabil a deeurilor; (b)biodiesel: un metil-ester produs prin transesterificare din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului; (c)biogaz: un combustibil gazos rezultat din biomas i/sau din partea biodegradabil a deeurilor care poate fi purificat la calitatea gazului (natural) pur,

(d)biometanol: metanol produs prin fermentaie din biomas i / sau din partea biodegradabil a deeurilor; (e)biodimetileter: dimetilester produs din biomas, (f)bio-ETBE (etil-tero-butil-ester): ETBE este produs pe baz de bioetanol. Procentul n volum de bio-ETBE socotit ca biocombustibil este de 47%; (g)bio-MTBE (metil-tero-butil-eter): un combustibil pe baz de biometanol. Procentul n volum de bio-MTBE socotit ca biocombustibil este de 36%; (h)biocombustibilii sintetici: hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost produse din biomas; (i)biohidrogen: hidrogen extras din biomas i/sau din partea biodegradabil a deeurilor, pentru a fi folosit ca biocombustibil (j) ulei vegetal crud; ulei vegetal produs din culturile oleaginoase, prin presare, extracie sau proceduri comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic, atunci cnd este compatibil cu motoarele la care este folosit i cnd este conform cerinelor normelor privind noxele. 3. CONSIDERATII GENERALE ALE BIOETANOLULUI Utilizarea bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna nu este o inventie recenta, fiind practicata de aproape un secol si jumatate. Ideea folosirii bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin scnteie dateaza din primele decade ale secolului al XIX-lea. n 1860 Nicolaus A. Otto a utilizat etanolul pentru alimentarea prototipului motorului sau, precursorul motoarelor cu aprindere prin scnteie de azi. Marele constructor de automobile Henry Ford a proiectat motorul modelului T (1908) ca sa functioneze cu etanol si a construit mpreuna cu Standard Oil o uzina pentru producerea acestui carburant n Midwest. Astfel, s-a ajuns ca n anul 1920 etanolul sa reprezinte cca. 25 % din vnzarile firmei Standard Oil.

Ford a continuat promovarea folosirii etanolului, dar n 1940 uzina a trebuit sa fie nchisa sub efectul preturilor extrem de scazute oferite de industria petroliera. Un dezavantaj major al motoarelor cu ardere intern este dependena acestora de resursele limitate de hidrocarburi. Studiile efectuate n acest domeniu au demonstrat c, o dat cu dezvoltarea transportului auto bazat pe motoarele cu ardere intern, a crescut i necesitatea producerii unei cantiti mai mari de carburani din hidrocarburi. Din pcate resursele de petrol, pe care se bazeaz obinerea carburanilor auto, sunt limitate. Principalul avantaj al biocombustibililor este compatibilitatea lor cu soluiile tehnice larg utilizate actual i cu infrastructura existenta (de fabricare, transport si distribuie. Biocombustibili sunt de asemenea neutri din punct de vedere al efectului de ser. Se spune despre un combustibil c este neutru atunci cnd nu se produce un surplus de CO2 n atmosfera prin arderea lui.

Biocombustibilii sunt neutri pentru c la arderea lor se elibereaz n atmosfera cantitatea echivalenta de dioxid de carbon care a fost fixata fotosintetic de plante cnd s-a produs materia prim vegetal din care s-au obinut biocombustibilii. Astazi bioetanolul este, de departe, cel mai important (cantitativ) produs de fermentatie. La nivel mondial se produc anual 45,6 milioane litri (2005) din care peste 95,5 % sunt de origine biogenica. Brazilia si SUA sunt cei mai mari producatori dnd mpreuna cca. 90 % din totalul monidial (fig. 9.9), Europa situndu-se deocamdata la un nivel modest.

n tarile UE utilizarea bioetanolului drept combustibil este facuta ca atare sau prin obtinerea etil-tertbutileterului (ETBE) din bioetanol (45%) si izobutene (55%). Ultima varianta, desi nu este n ntregime bazata pe surse regenerabile, are avantajul ca foloseste un produs petrolier de valoare relativ scazuta si procese chimice foarte bine stapnite.

4. PROPRIETATILE BIOETANOLULUI Etanolul este o substan organic din clasa alcoolilor. Mai poart denumirea de alcool etilic i are formula molecular C2H5OH putnd fi scris CH3 CH2 OH. Se prezint ca o substan lichid incolor, solubil n ap n orice propor ii. Solubilitatea se datoreaz gruprii hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul careia ntre moleculele de ap i de alcool se stabilesc legturi de hidrogen intermoleculare. Etanolul, ca toi alcoolii, prezint un uor caracter acid dovedit prin reacia sa cu metalele alcaline; o reacie tipic este reacia cu sodiul n urma creia se formeaz ionul etoxid i se elibereaz protonul din gruparea hidroxil. Protonul se fixeaz pe perechea de electroni ai oxigenului din ap, genernd ionul hidroniu care ofer aciditate soluiei respective. Etanolul nu reacioneaz cu hidroxizii alcalini, fa de fenoli care sunt tot compui hidroxilici i care reacioneaz cu hidroxidul de sodiu formnd ionul fenoxid. Alte reacii tipice etanolului sunt reaciile cu acizii carboxilici cnd rezult esteri folosii pe post de aromatizani.

Etanolul este usor de transportat si are o toxicitate redusa, ceea ce l face avantajos din punct de vedere al protectiei mediului. Etanolul este o importanta sursa regenerabila.

Importanta optiunii pentru largirea bazei de materii prime regenerabile pentru obtinerea bioetanolului prin urmatoarele avantaje: a. existenta unei potentiale baze majore de materii prime (sfecla de zahar, sorg zaharat, etc.) b. dezvoltarea unei infrastructuri industriale care a acumulat o experienta necesara trecerii la productia pe scara mare a bioetanolului. c. impactul redus al bioetanolului asupra mediului ambiant (exista potential de reducere a emisiilor de CO2 cu pna la 70%) d. modificarile ce trebuie aduse motoarelor cu ardere interna pentru a folosi bioetanol sunt minore (unele amestecuri de combustibili petrolieri si etanol nu necesita nici un fel de modificari) motoarele cu ardere interna sunt mai eficiente si au o viata mai lunga. Atingerea nivelului de 10 % n 2020 impune o crestere semnificativa a productiei de biocarburanti si a nivelului de ncorporare a acestora dupa 2012.

5. PRODUCTIA DE BIOBENZINE Etanolul poate fi fabricat sintetic din petrol sau prin conversia microbiana a biomasei n procesul de fermentatie. n 1995, aproximativ 93% din etanolul de pe glob a fost produs prin fermentatie si numai 7 % prin metoda sintetica. Utilizarile actuale ale etanolului drept combustibil (pentru motoare) necesita concentratii mult mai mari ale acestuia fata de cele 8 10% ale etanolului brut obtinut din fermentatie, iar concentrarea acestuia este realizata n prezent prin procedee de fractionare-distilare. Se poate avea n vedere o crestere considerabila a eficientei energetice a etanolului din biomasa, promovnd deci utilizarea sa drept combustibil eficient (indirect) regenerabil si prietenos pentru mediu n sursele de energie curata. O noua tehnologie ce ar permite utilizarea etanolului diluat provenit din biomasa drept combustibil ar crea totodata o piata largita pentru produsele agricole. O astfel de tehnologie noua ar putea pune la dispozitie o sursa alternativa de energie comoda, eficienta si nepoluanta pentru comunitatile mici sau rurale izolate sau surse de alimentare cu energie electrica n cazurile de urgenta. Etanolul este usor de transportat si are o toxicitate redusa, ceea ce l face avantajos din punct de vedere al protectiei mediului. Etanolul este o importanta sursa regenerabila. Etanolul bioderivat este de regula produs sub forma unei solutii apoase continnd ntre 8 si 12 % masa etanol. Poate fi utilizat sub forma de combustibil alternativ, ca materie prima pentru producerea altor substante (etilena, acetaldehida, acetona etc.) sau poate fi convertit n hidrogen care sa alimenteze pile de combustie n scopul producerii de electricitate, mentionnd faptul ca apa este necesara ca materie prima. Avnd n vedere proprietatile sale adecvate si disponibilitatea sa cvasi-universala, etanolul a fost considerat ca un carburant posibil pentru motoare, practic n cursul ntregii istorii a motoarelor cu explozie. Din totalul biomasei pentru fabricarea etanolului se deosebesc doua tipuri fundamentale de materii prime: - direct fermentescibile - amidonoase si celulozice Din materiile prime direct fermentescibile cea mai mare utilizare o au sfecla de zahar si diferite produse intermediare ale fabricarii zaharului. n tara noastra exista o bogata traditie privind obtinerea alcoolului din melasa de sfecla de zahar. Obtinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase (cartofi, porumb, gru, orz) presupune transformarea amidonului in zahar fermentescibil proces ce se realizeaza sub actiunea enzimelor aminolitice. Pentru favorizarea procesului de hidroliza este necesara fierberea sub presiune a materiilor prime, tratament care determina gelificarea amidonului, care necesita un consum ridicat de energie.

Avnd n vedere conditiile agropedologice din tara noastra, precum si experienta fermierilor din tara noastra, cultura sfeclei de zahar poate furniza materia prima pentru

producerea catitatii de biobenzine necesare satisfacerii cerintelor Directivei UE privind energia regenerabila fara a periclita aprovizionarea cu alimente a populatiei. Astfel, un hectar cultivat cu sfecla de zahar poate furniza materia prima pentru producerea a cca. 6240 l de biobenzine (fig. 2.2) ce nlocuiesc 4160 l benzina minerala. Productia de biobenzine de generatia I se bazeaza pe aplicarea biotehnologiilor, fie prin fermentarea materiilor prime zaharoase, fie prin hidroliza amidonului din cereale sau a materiilor ligno-celulozice.

La fabricarea biocombustibililor din bioetanol rezult urmtoarele produse secundare: Bioetanol din sorg zaharat - bagasa de sorg (tulpini de sorg stoarse de zahr); - drojdie de fermentaie / borhot Bioetanol din porumb - borhot de porumb - drojdie de fermentaie Extinderea producerii i utilizrii biocombustibililor nu se datoreaz numai aspectelor legate de reducerea efectului artificial de ser. Exist i aspecte ale producerii i utilizrii biocombustibililor care sunt mai puin evidente la o analiza superficial. Preul petrolului, excedentele agricole, volatilitatea zonei Orientului Mijlociu (principal zona exportatoare de petrol), atitudinea Rusiei (principalul furnizor de gaze naturale) i dependenta (de risip) de energie au determinat guvernele europene (i ale celorlalte state industrializate) s stimuleze producerea i utilizarea de biocombustibili. Principalii biocombustibili care sunt larg utilizai n prezent sunt uleiul crud (pentru motoarele diesel neperfecionate, de pe autocamioane si tractoare); biodieselul 10

(pentru motoarele diesel cu rampa comun sau cu pomp duz); bioetanolul (pentru motoare Otto sau pentru amestecul cu motorin sub form de E-diesel); biometanolul (pentru motoare Otto i pentru producerea de biodiesel).

Diagrama obinerii principalilor biocombustibili 3. UTILIZAREA BIOETANOLULUI Bioetanolul este etanol (C2H5OH) produs prin fermentarea biologica a carbohidratelor derivate din materii vegetale. El poate fi folosit fie ca aditiv, fie ca substituent pentru benzina. Etanolul anhidru (continut de apa < 1 %) poate fi combinat cu benzina in orice proportii, pna la eatnol pur 100 %. n Brazilia se utilizeaza motoare care pot functiona cu etanol hidratat, care este un amestec azeotrop ntre etanol (cca. 93 % v/v) si apa (7 %). Acesta poate fi utilizat n amestec cu benzina n cazul motoarelor flexibile. Procedeul este simplu si ieftin, dar actualmente nu exista suficiente capacitati de productie pentru ETBE prin adaugarea (blending) etanolului, n cantitati moderate, direct n benzina sau motorina (pna la 15...25 %, combustibili cunoscuti sub codul E15, E25). Exista temeri privind calitatea combustibilului astfel obtinut prin folosirea amestecurilor bogate n etanol (E85, E95, 85-95% etanol de fermentatie); asemena amestecuri pot fi folosite ca atare nlocuind benzina sau motorina prin folosirea etanolului 100%, direct n motoare (experienta Braziliana n materie este ndelungata si relevanta). Precursor pentru combustibili oxigenati; hidrogen pentru celule de combustie . Este de subliniat ca la nivelul consumurilor, cca. 1,5 litri etanol nlocuiesc 1 litru benzina. Aceast raport se are n vedere la stabilirea necesarului de productie de biocombustibili si la ntocmirea bilanturilor de mediu. Analiza proprietatilor fizico-chimice ale produsilor organici oxigenati de tip

11

alcooli evidentiaza o serie de diferente considerabile fata de carburantii lichizi de origine petroliera. Utilizarea eficienta a alcoolilor n calitate de combustibili impune, n consecinta, modificari de ordin constructiv si privind reglarea motoarelor, att pentru atenuarea uror influente negative, ct si pentru valorificarea unor proprietati favorabi1e. Dintre problemele principale care se ridica la utilizarea a1coolilor drept carburanti ca atare n motoare1e cu aprindere prin scnteie, se pot enumera: - tendinta de reducere a puterii efective la un debit constant de alcooli, ca urmare a puterii calorifice mai recluse a acestora, comparativ cu benzina (la arderea metanolului, se degaja o cantitate de energie cu circa 50 % mai mica dect n cazul arderii unei cantitati echivalente de benzina, iar prin arderea etanolului rezulta doar 66 % din energia degajata la arderea benzinei); - prezenta oxigenu1ui n structura moleculara a alcoolilor asigura, pe de alta parte, micsorarea necesaru1ui de oxigen pentru ardere, astfel ca n ansamblu, puterea calorifica a amestecului combustibil-aer, raportata la volumul de amestec, este putin modificata (metanolul necesita cu 44 % mai putin aer pentru combustie, comparativ cu benzina, iar etanolul doar 61 % din aerul necesar arderiii benzinei); - prin urmare, se poate asigura mentinerea neschimbata a puterii motorului cu o cilindree data, prin marirea corespunzatoare a debitului de carburant (pentru mentinerea razei de actiune a automobilului trebuie marita, totodata, capacitatea rezervorului de carburant); - dificultatea pornirii la rece, determinata de presiunea redusa de vapori la temperaturi joase; - n cazul utilizarii alcoolilor puri, pornirea la rece poate fi solu-tionata prin folosirea de carburanti auxiliari (benzina sau gaz petrolier lichefiat) sau ameliorarea pulverizarii (metanolul necesita pentru vaporizare de 3,7 ori mai multa caldura, iar etanolul de 2,6 ori, comparativ cu benzina); - tendinta de nrautatire a vaporizarii n sistemul de admisie, la motoarele cu carburator, determinata de valorile ridicate ale caldurilor de vaporizare ale alcoolilor si care necesita reproiectarea sistemului de admisie; - tendinta de crestere a frecventei incidentelor survenite la functionarea motorului la cald ca urmare a formarii dopurilor de vapori si a emisiilor de alcooli (punctele de fierbere ale alcoolilor fiind coborte, comparativ cu benzina); - calitati defavorabile de ungere, determinate de viscozitatea redusa a alcaolilor si care afecteaza direct cuplurile de frecare, n primul rnd la nivelul pompei si n sectiunea de nalta presiune a instalatiei de alimentare; - incompatibilitatea compusilor organici si ndeosebi a alcoolilor cu uleiul de ungere si cu materiale de tipul elastomerilor cu care acestia vin n contact nemijlocit; - coroziunea, determinata de alcooli si, de asemenea, de atacul chimic direct al unor compusi specifici, rezultati n cursul arderii; - toxicitatea alcoolilor si, ndeosebi, a metanolului; - metanolul poate patrunde n organism pe cale respiratorie, digestiva si cutanata; - provocnd, n general, intoxicatii cu efecte grave, care depind de conditiile expunerii si de susceptibilitatea individuala; concentratia limita de vapori de metanol n atmosfera, admisa la o expunere continua timp de 8 ore pe zi, este de 2600 mg/m3;

12

- efecte fiziologice pot, nsa, interveni si prin expunere la concentratii de 1,711,46 mg MeOH/m3 Producerea biocombustibililor implic un lan ntreg, care pornete cu fermierul are cultiv planta energetic i sfrete la pompa de combustibil. n lume principalele ri productoare de biocombustibili sunt: Brazilia (bioetanol din trestie de zahr); SUA (bioetanol din porumb); China (bioetanol din sorg); Uniunea European (biodiesel din rapi).

Principalele ri productoare de biocombustibili

Combustibilul rezultat este amestecat n diferite proporii cu benzina (de exemplu, bioetanolul E85 are 85% etanol i 15% benzina). n Brazilia se comercializeaz i bioetanol n stare pura(E100). SUA i Brazilia erau n 2009 responsabile pentru 86% din producia global de bioetanol.

13

Cea mai mare fabric de bioetanol din Romnia se afl la Zimnicea. Investiia a fost de aproximativ 80 milioane euro, iar capacitatea de producie este de aproximativ 80.000 de tone de etanol pe an. Fabrica utilizeaz n special gru, porumb i cartofi. n Romnia, un proiect de Hotrre de Guvern stabilete ca pn la 1 ianuarie 2013 benzina i motorina vor trebui s conin cel puin 7% bioetanol, urmnd ca procentul s urce pn n 2020 la peste 10%. Romnia are un potenial mare n ceea ce privete producia de biomas ca materie prim pentru producerea biocombustibililor, ns lipsa de interes a autoritilor i o organizare precar fac greoaie dezvoltarea acestui sector. De asemenea, alte probleme n utilizarea biomasei pentru producerea biocombustibililor la noi n ar ar fi dimensiunile mici ale fermelor, slaba cooperare ntre fermieri, agricultori, lipsa unui sistem de colectare a deeurilor forestiere i agricole, lipsa finanrii proiectelor etc Avantaje biocombustibili: - cantitatea de CO2 emis n urma arderii bioetanolului este mult mai mic dect n cazul benzinei i motorinei; - culturile destinate biocombustibililor capteaz CO2 i elimin oxigen pn n momentul recoltrii; - n producerea lor se folosesc materiale biodegradabile, astfel apa folosit in producia bioetanolului nu va polua mediului; - unele resturi vegetale din producia de bioetanol pot fi refolosite pentru nclzire(prin ardere); - biocombustibilii nu iau foc aa uor ca benzina i motorina, astfel pot fi stocai i transportai mult mai n siguran; - ajut la prezervarea resurselor de petrol din sol; - n producerea biodiesel nu se folosete ap; - biocombustibilii sunt biodegradabili i nu polueaz mediul n cazul unor accidente (deversri) - susin reciclarea resturilor vegetale, lemnoase, a nmolurilor din staiile de epurare, producerea de energie verde(in cazul biogazului extras din gropile de gunoi ecologice) etc. Dezavantaje biocombustibili: - bioetanolul pur (E100) poate porni autovehiculul mai greu la temperaturi sczute, de aceea cel mai rspndit bioetanol se gsete n amestec (etanol+benzin n diferite proporii); - un procent de bioetanol mai mare n combustibilul folosit duce la un consum mai mare al autototurismului; - mainile foarte vechi nu pot folosi un procent ridicat de etanol n combustibil; - producerea de bioetanol necesit o investiie bneasc destul de serioas;

14

- dei biocombustibilii sunt considerai o alternativ verde, prietenoas cu mediul, utilizarea lor la o scara din ce n ce mai mare la nivel global poate crea probleme legate de defriri i sigurana alimentar a populaiei. Cea mai mare cantitate de bioetanol se produce n urma recoltrii plantelor de pe terenuri special destinate producerii de biocombustibil. Astfel, multe din culturile agricole destinate pentru consum(hrana pentru populaie), sunt convertite n culturi destinate pentru biocombustibil(posibil criz alimentar). De asemenea, o data cu creterea la nivel global a utilizrii combustibililor bio, suprafee importante de pdure ar trebui defriate i nlocuite prin culturi de porumb, sfecl de zahar, gru etc. Acest lucru se ntmpl deja de ani buni n Indonezia i Malaezia, care defrieaz masiv pdurea ecuatorial i o nlocuiesc cu plantaii de palmier, pentru extragerea uleiului de palmier(utilizat n alimentaie, produse cosmetice, i producerea de biodiesel).Indonezia i Malaezia sunt cele mai mari exportatoare de ulei de palmier din lume. Impactul defririlor asupra mediului este puternic: defririle nseamn o cantitate mai mic de carbon fixat de ctre copaci, o cantitate mai mic de oxigen eliberat n atmosfer, mai puin ap din precipitaii reinut de ctre plante(risc de inundaii), eroziunea mai rapid a solului, alunecri de teren, distrugerea habitatelor naturale ale diferitelor populaii de animale i plante etc. n prezent, se lucreaz la dezvoltarea unor noi tipuri de biocombustibili, i unor noi metode de producere a lor pe scar larg, astfel nct mediul s fie afectat ct mai puin. Impactul producerii de biocombustibili asupra solului. Producerea de bicombustibili nu este o activitate care prezint numai efecte pozitive. Un exemplu deja menionat este cel al dezechilibrrii pieelor agroa-alimentare i ale produselor derivate. Producerea de bioetanol din sfecl de zahr de ctre Brazilia a determinat o cretere uoar a preului zahrului. Mult mai grav este impactul produs de utilizarea porumbului de ctre SUA pentru producerea de bioetanol, impact care a dus la reducerea rezervei mondiale de cereale i la reapariia spectrului foametei. In afara de dezechilibrarea pieelor tradiionale ale produselor agricole i a derivatelor lor, unul dintre efectele negative cele mai pregante este asupra solului datorit: Posibilele practici de monocultur rezultate din cultivarea plantelor energetice, periculoase pentru viitorul utilizrii terenului agricol (mai ales sub aspectul epuizrii solului si al proteciei plantelor); Poluarea rezultat din utilizarea n exces a fertilizanilor i pesticidelor pentru o cultur non-alimentar, n care nu se aplic restriciile de randament agricol i de contaminare impuse culturilor alimentare; Excesul de co/sub-produse care ar putea genera probleme de poluare a solului. Se remarc faptul c porumbul este o cultur cu impact negativ asupra solului i c pentru filiera bioetanol este recomandabil utilizarea sorgului zaharat. Toate aceste noi cercetri sunt menite s dezvolte noi ci de fixare (eficient i sigur pentru mediu) a bioxidului de carbon, n paralel cu producerea de biocombustibili.

15

10%eta nol 800 2000 2500 3500 4000 15%eta nol 800 2000 2500 3500 4000 20%eta nol 800 2000 2500 3500 4000

CO[%vol ] 0.612 0.204 0.211 0.253 0.219 CO[%vol ] 0.213 0.264 0.261 0.25 0.251 CO[%vol ] 0.166 0.196 0.191 0.174 0.174

CO2[%vo l] 7.85 10.73 13.14 13.13 13.31 CO2[%vo l] 10.21 12.48 12.76 13.65 13.7 CO2[%vo l] 10.74 12.29 12.69 13.15 13.21

O2[%v ol] 8.24 5.36 3.15 4.12 3.09 O2[%v ol] 7.09 3.92 3.84 2.34 2.32 O2[%v ol] 6.14 4.1 3.6 3.01 2.95

HC[ppmv ol] 795 401 205 371 203 HC[ppmv ol] 476 225 153 70 57 HC[ppmv ol] 415 155 126 79 73

Lamnd a 1.538 1.298 1.145 1.182 1.14 Lamnd a 1.415 1.191 1.187 1.106 1.105 Lamnd a 1.348 1.212 1.181 1.148 1.144

16

ARO

CO[%vol

CO2[%vo

O2[%v

HC[ppmv

Lamnd

17

] 900 2000 2500 3000 4000 6.847 0.301 0.177 0.177 0.642

l] 8.7 13.32 12.89 13.21 14.21

ol] 3 2.6 3.41 3 1.25

ol] 794 303 344 382 244

a 0.889 1.105 1.153 1.126 1.027

GPL 900 2000 2500 3000 4000

CO[%vol ] 0.145 0.129 0.21 0.221 0.387

CO2[%vo l] 9.79 11.59 12.53 12.56 13.36

O2[%v ol] 6.2 3.73 2.24 2.18 0.89

HC[ppmv ol] 784 83 89 232 116

Lamnd a 1.294 1.184 1.095 1.082 1.021

18

19