Posibiliti de reducere a polurii prin folosirea bioetanolului

Bioetanolul este etanol (alcool etilic), acelai tip de alcool gsit n buturile alcoolice . Acesta este cel mai adesea folosit ca i carburant, n principal ca un biocombustibil aditiv pentru benzin. Producia mondial de bioetanol, pentru transport, s-a triplat ntre 2000 i 2007, crescnd de la 17 miliarde la peste 52 miliarde de litri. Din 2007 pn n 2008, procentul de etanol n benzin a crescut de la 3,7% la 5,4%. n 2009, producia de etanol din toat lumea a ajuns la 19.5 miliarde galoane (73,9 miliarde de litri). Bioetanolul este utilizat la scar larg n Brazilia i n Statele Unite i, mpreun, ambele ri au fost responsabile pentru 86 la sut din producia mondial de bioetanol n 2009. Cele mai multe autoturisme care circul, astzi, n SUA pot rula pe amestecuri de pn la 10 % etanol. Folosirea unei benzine cu coninut de 10% de bietanol, este obligatorie n unele state i orae din SUA. Din 1976, guvernul brazilian a fcut obligatoriu amestecul bioetanolului cu benzina, iar din 2007 acest amestec este de aproximativ 25% etanol si 75% benzina (E25). n plus, pn n decembrie 2010 Brazilia a avut o flota de 12 milioane de automobile i camioane uoare care puteau funciona cu un amestec de benzin i bioetanol i peste 500 de mii de astel de motociclete. Bioetanolul, spre deosebire de petrol, este o form de energie regenerabil care pot fi produs din materii prime de origine agricol. Acestea poate fi din culturi frecvent ntlnite, cum ar fi cea de trestie

de zahr, de cartofi i de porumb. Cu toate acestea, au existat dezbateri cu privire la ct de folositor va fi bioetanol nlocuind benzina. Preocuprile privind producerea i utilizarea acestuia se refer la preurile alimentelor crescnde, datorit volumului mare de terenuri arabile pentru culturile necesare, precum i poluarea i echilibrul energetic al ntregului ciclu de producie al bioetanolului, n special din porumb. Descoperirile recente in ceea ce privete productia de etanol celulozic i comercializarea acestuia, pot nltura unele ngrijorri de acest fel.

Surse

Bioetanolul este o surs de energie regenerabil, deoarece este generat prin utilizarea unei resurse, lumina soarelui, care nu pot fi epuizate. Crearea de etanol ncepe cu fotosintez care creaza materia prim, precum trestia de zahr sau porumb. Aceste materii prime sunt transformate n bioetanol. Aproximativ 5% din etanolul produs n lume din 2003 a fost de fapt un produs petrolier. Acesta se face prin hidratarea catalitic de etilen cu acid sulfuric ca i catalizator Acesta poate fi, de asemenea, obinut din etilena sau acetilena , din carbur de calciu , crbune , gaz petrolier, i alte surse. Dou milioane de tone de etanol derivat din petrol se produc anual. Etanolul derivat din petrol (etanol sintetic) este chimic identic cu bio-etanol i pot fi difereniate doar prin datarea cu radiocarbon. [18] Bioetanolul este obtinut, n principal din materii prime de origine agricol. Acestea sunt considerate surse regenerabile, deoarece iau energia de la soare, prin fotosinteza. Furnizorii principali de materie prim sunt plantele din Statele Unite, Europa i Africa de Sud. Etanolul poate fi produs dintro varietate de materii prime, cum ar fi trestia de zahr, sfecl de zahr, orz , cnep, floarea soarelui, fructe, porumb, paie, bumbac O surs alternativ, de producere a bioetanolului sunt micro-algele. Anumite specii produc stocuri de lipide care merg pn la procentul de 80% din greutatea lor, chiar daca ntampina greuti de cretere din cauza lipsei azotului sau a luminii excesive. Acestea dau un randament cu 30% mai mare, in ceea ce privete productia de bio-etanol decat plantele oleaginoase terestre precum rapita si floarea soarelui

Procesul de producie
Paii de baz pentru producia la scar larg de etanol sunt: fermentarea zaharurilor, distilarea , deshidratarea i denaturare. nainte de fermentare, unele culturi necesita hidroliza carbohidratior.

Denumirea Sfecla de Productie zahar (tone/ha) furajera 9,7 Amidon sau zahar (%) 102,66 Productie (tone/ha) 5,9 Randament in etanol (l/100kg) 6074,4 Productia de etanol (l/ha)

Sfecla de zahar 16,0

Cartofi

Porumb furajer 11

Porumb boabe 65

Grau

Orz

Ovaz

18

62

58

52

47,73 9,8

28,43 11,4

47,52 6,7

5,82 39,7

4,53 39,3

4,19 36,8

3,43 33,4

4658,4

3255,2

3188,6

2313,4

1782,6

1544,0

1147,3

Tehnologie

Din punct de vedere al caracteristicilor bioetanol-ului, acesta are o cifra octanica mai mare decat benzina, de aici rezultand o ardere mai eficienta (implicit si emisii de CO2 mai reduse decat in cazul motoarelor care functioneaza doar cu benzina, emisii fara sulfuri si hidrocarburi). Puterea energetica per litru este insa mai mica (34%), fiind nevoie de mai mult combustibil pentru acelasi numar de kilometri. Pentru atingerea unei eficiente cat mai ridicate, o masina trebuie dotata cu un motor exclusiv proiectat pentru a functiona cu bioetanol, adica un motor cu o rata de compresie a amestecului combustibil mai mare (valori apropiate de 20:1). Singurele autovehicule, actuale din europa, cu motoare special proiectate pentru a rula cu bioetanol sunt autobuzele si camioanele, Scania fiind unul din pionierii in acest domeniu.

Un studiu din 2004 al MIT i un document anterior publicat de Society of Automotive Engineers identifica o metod de a exploata caracteristicile bioetanolului ntr-un mod substanial mai eficient, dect amestecandu-l cu benzin. mbuntirea const n utilizarea injeciei directe de alcool pur i benzin, n orice raport, de pn la 100% din fiecare, ntr-un motor supraalimentat, de nalt compresie, cu o cilindree mic, rezultnd performane similare unui motor cu o capacitate cilindric de doua ori mai mare. Fiecare combustibil, e depozitat i transportat separat, rezervorul pentru alcool fiind mai mic. Motorul va funciona numai pe benzin, n condiiile unei necesitti reduse de putere, alcoolul fiind injectat direct n cilindri numai atunci cnd este necesar, cum ar fi atunci cnd se accelereaz puternic. n acest fel se obine o scdere a consumului de benzin i a emisiilor de CO 2 cu pn la 30%. Din 1989 au existat, n Suedia, motoare pe etanol, bazate pe principiul de funcionare al unui diesel. Acestea sunt folosite n principal n autobuze, dar de asemenea n camioane de distribuie i camioanle care colecteaz deeuri. Motoarele, fcute de Scania , au un raport de compresie modificat, i combustibilul (cunoscut sub numele de ED95) e, de asemenea, altul dect cel obinuit, coninnd etanol n proporie de 93.6%. Recordul mondial de vitez pe ghea (330,7 km/h) este deinut de un automobil Bentley Continental Supersports Cabrio. Exemplarul care a reuit s intre n Cartea Recordurilor a fost echipat cu motorul de serie al modelului britanic, dar carburantul folosit a fost bioetanol E85.

Figure 1 Bentley Continental Supersports Cabrio

Bioetanolul n lume

Cei mai mari productorii de bioetanol n 2009 au fost Statele Unite i Brazilia, cu 10.75 miliarde galoane, reprezentnd 89,07% din producia mondial de 20.22 miliarde galoane (76.54 miliarde de litri). Puternic stimulate, mpreun cu iniiativele de dezvotare din celelalte ramuri ale industriei, iau natere industrii productoare de bietanol n ri presum: Germania , Spania , Frana , Suedia , China , Thailanda , Canada , Columbia , India , Australia i unele ri din America Central.

Brazilia

Brazilia deine cel mai mare si mai de succes program de biocombustibili din lume, care implic producia de bioetanol din trestia de zahr. n 2006 bioetanolul brazilian a furnizate 18% din necesarul trii de combustibil, pentru transportul rutier i pn n aprilie 2008, mai mult de 50% din consumul de combustibil.

n Brazilia nu mai exist autovehicule mici care s ruleaze pe benzin pur. Din anul 1977, guvernul a fcut obligatoriu coninutul de 20% etanol din benzin (E20), necesitnd doar o ajustare minor a motoarelor pe benzin pur. Astzi amestecul obligatoriu este permis s varieze, la nivel naional, ntre 20% la 25% etanol ( E25 ), i este utilizat de ctre toate vehiculele pe benzin i hibride. Industria constructoare de automobile, din Brazilia, a dezvoltat un autovehicul care poate rula cu orice proporie de benzin i bioetanol. Introdus pe pia n 2003, aceste automobile au devenit un succes comercial. n decembrie 2010, flota de astel de autovehicule au ajuns la 12 milioane de automobile i vehicule comerciale uoare, plus 515700 de astfel de motociclete. Aceste autovehicule flexibile din punctul de vedere al combustibiului sunt fabricate pentru a tolera bioetanol hidratat ( E100 ), un azeotrop compus din 95.6% bioetanol i 4,4% ap.

Figure 2 Pomp de alimentare cu etanol si benzin

Statele Unite ale Americii

Statele Unite produce si consuma bioetanol mai mult dect orice alt ar din lume. Bioetanolului ca i combustibil dateaza de la Henry Ford , care a proiectat in 1896 prima masina sa, "cvadriciclul" pentru a rula pe etanol pur. Apoi, n 1908, el a produs faimosul Ford Model T capabil s ruleze pe benzina, etanol sau o combinaie a ambelor. Cele mai multe masini pe drum astzi n SUA poat rula pe amestecuri de pn la 10% etanol, i productorii de autovehicule produc deja vehicule proiectate pentru a rula pe amestecuri avnd o concentraie de etanol mult mai mare.

n 2007 Portland, Oregon, a devenit primul oras din Statele Unite care a solicita ca toate benzinele vndute n orau s conin cel puin 10% etanol. Din ianuarie 2008, trei state - Missouri, Minnesota, i Hawaii cer ca bioetanol s fie amestecat benzina.

Europa

Consumul de bioetanol din Europa este cel mai mare n Germania, Suedia, Frana i Spania. Europa produce echivalentul a 90% din consumul su (2006). Germania a produs circa 70% din consumul su, Spania 60% i Suedia 50% (2006). n Suedia exist 792 benzinrii E85 i n Frana, 131 staii de benzin E85 cu mai mult de 550 n construcie. La data 17 septembrie 2007 a fost deschis prima pompa de bioetanol in Reykjavik, Islanda. Aceasta pompa fiind singura de acest gen din Islanda. n rile de Jos, benzinele fr bio-aditivi sunt depite, din moment ce in UE a fost adoptat legislaia care necesit fraciunea de origine nonmineral pentru a deveni minim 5,75% din volumul de combustibil consumul total n 2010. Germania are cea mai bun infrastructur de biocarburani, oferind

10

att E85, ct i E50. Biocombustibil este impozitat la fel ca i combustibil obinuit.

Impactul asupra mediului. Poluarea mediului

n comparaie cu benzina fr plumb, bioetanolul este mai prietenos cu mediul. Benzina produce echivalentul a 2.44 kg / l CO 2 i etanolul 1.94. De cnd bioetanolul conine doar dou treimi din energia aceluiai voum de benzin, bioetanolul produce cu 19% mai mult CO
2

dect benzina, pentru aceeai

cantitate de energie eliberat. Clean Air Act impune adugarea unor compui oxigenai pentru a reduce emisiile de monoxid de carbon n Statele Unite. Un studiu realizat de oamenii de stiinta de la Universitatea Stanford au descoperit c E85 ar crete riscul de decese datorate polurii aerului cu 9% comparativ cu benzina. ntr-un raport realizat de ActionAid, Birdlife International, ClientEarth, Biroul European pentru Mediu, FERN, Friends of the Earth din Europa, Greenpeace, Transport & Environment si Wetlands International se specifica faptul c n planurile europene de promovare a biocombustibililor ii vor face pe agricultori sa transforme 69.000 de km2 de pamant necultivat in plantatii, ceea ce ii priveaza pe saraci de hrana si accelereaza schimbarile climatice, sustine un raport realizat de noua organizatii de mediu. Impactul este cuantificat intr-o suprafata echivalenta cu Irlanda. Raportul sugereaza ca

11

biocombustibilii folositi in Europa in deceniul urmator vor genera intre 81% si 167% mai mult dioxid de carbon decat combustibilii fosili. Nou grupuri de mediu au ajuns la aceast concluzie dup ce au analizat datele oficiale despre scopul Uniunii Europene de obinere a 10% din combustibilul folosit n transporturi din surse regenerabile pana in 2020. Echipa pe energie a Comisiei Europene susine ns c pmntul necesar va fi gasit prin recultivarea terenurilor agricole abandonate in Europa si Asia. In acest an au aparut mai multe argumente stiintifice care pun la indoiala sustenabilitatea obiectivului de 10%, insa oficialii europeni sustin ca doar doua treimi din aceasta tinta vor fi de fapt indeplinite prin intermediul biocombustibililor, restul obiectivului fiind asigurat de masinile electrice. Cu toate acestea, 23 din cele 27 de state membre si-au publicat strategiile nationale privind energia regenerabila, in care sustin ca 9,5% din combustibilul pentru transporturi va fi biocombustibil in 2020, iar acesta va fi produs in proportie de 90% din culturi agricole, se arata in raport. Dezbaterea in jurul biocombustibililor se axeaza pe schimbarile indirecte aduse de modificarea culturilor. Astfel, daca un teren agricol pe care se cultiva porumb este transformat intr-o cultura pentru biocombustibili, cineva va suferi de foame daca respectivul porumb nu este cultivat in alta parte. De asemenea, arderea padurilor pentru a face loc culturilor duce la emiterea de cantitati foarte mari de dioxid de carbon in atmosfera, care anuleaza posibilele beneficii pe care le-ar fi adus biocombustibilii mediului. Efectele indirecte ale strategiei UE pe biocombustibili vor genera intre 27 si 56 de milioane de tone de gaze cu efect de sera pe an, se arata in raport. In cel mai rau caz, acest lucru ar echivala cu un plus de 26 de milioane de masini pe strazile Europei. Marea Britanie, Spania, Germania, Italia si Franta ar fi tarile cu cele mai mari cantitati suplimentare de gaze cu efect de sera provenite din biocombustibili, generand plusuri de 13,3; 9,5; 8,6; 5,3 si, respectiv, 3,9 milioane de tone de dioxid de carbon pe an.

12

Specialisti pe energie ai CE sustin ca scaderea culturilor de cereale poate fi evitata in cativa ani prin imbunatatirea recoltelor si cultivarea pamanturilor abandonate.De asemenea, prducatorii de biocombustibili sustin ca oficialii UE nu ar trebui sa schimbe strategia de promovare a acestora pentru inglobarea noilor dovezi, intrucat sunt incerte.

13

Bibliografie
1. Wikipedia.com 2. Ecomagazin.ro 3. Energeia.ro 4. Hotnews.ro 5. Automarket.ro

14