Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

Utilizarea biodieselului in Transporturi

Echipa: Cercel Mihai Cristian Badicu Eugen Udristioiu Madalin

Aprilie 2012 1/17

grupa 8117 grupa 8117 grupa 8117

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

Cuprins

1. Ce sunt biocombustibilii 2. Biocombustibilii, argumentatie pentru dezvoltarea durabila a economiei, la nivel national si european 3. Biocombustibilii, concepte generale 4. Biodieselul, alternativa pentru motorina 5. Aspecte ale pietei internationale de biocarburanti in domeniul transporturilor, analize si perspective 6. Politici de dezvoltare durabila pentru Romanuia 7. Bioetanolul, alternativa pentru benzina 8. Concluzii

2/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi 1. Ce sunt biocombustibilii?

Criza mondiala de energie din ultimul timp a pus pe jar comunitatea stiintifica internationala. Pretul titeiului este tot mai greu de controlat. De aceea, trebuie cautate noi metode de a obtine combustibili pe cale naturala. Se pare ca solutia cea mai buna o reprezinta inlocuirea combustibililor conventionali, fosili cu combustibili obtinuti din surse regenerabile. Acestia se numesc biocombustibili si deja s-a inceput procesul de substituire treptata a combustibililor conventionali cu acest nou tip de carburant. Din ce se pot obtin biocombustibilii? Dupa cum o spune si definitia lor din resurse regenerabile, adica dintr-o materie prima care poate fi refacuta permanent. O sursa permanenta de materie energetica o reprezinta plantele care contin glucide sau poliglucide care inmagazineaza energie. O astfel de planta este porumbul. Orice crescator de animale stie ca porumbul contine mult amidon, care este transformat de animalul care il consuma in energie, care, daca depaseste necesitatile energetice ale organismului este stocata sub forma de tesut adipos. Amidonul poate fi transformat insa cu ajutorul enzimelor in glucoza, care poate fi fermentata cu ajutorul microorganismelor in etanol. Iata, deci o alta modalitate de a exploata energia inmagazinata in porumb, si anume transformarea ei in etanol, care poate fi amestecat cu benzina si ars in motoare. Pe langa porumb, se mai folosesc si alte produse vegetale pentru obtinerea de biocombustibili: sfecla de zahar, soia, rapita, sau chiar uleiurile rezultate de la restaurante dupa prajirea alimentelor. Grasimile animale reprezinta o alta sursa regenerabila de biocombustibili. Diferite tipuri de biocombustibili:

Biocombustibil Ce este? Alcool obtinut prin Etanol din fermentarea cerealelor, biomasa plantelor tehnice si altor agricola surse vegetale Etanol din lignoceluloza Alcool obtinut prin conversia biomasei lignocelulozice la glucide fermentescibile urmata de fermentarea acestora la etanol Amestec de gaze in care predomina metanul, obtinut prin fermentarea anaeroba a gunoiului sau altor deseuri sau subproduse agricole, menajere sau industriale Un carburant asemanator motorinei, obtinut din uleiuri vegetale Un carburant asemanator motorinei, obtinut din grasimi vegetale si hidrocarburi

Argumente Pro Combustibil cu cifra octanica mare si emisii reduse de gaze cu efect de sera

Biogaz

Biodiesel

Motorina regenerabila

Biobutanol

Combustibil alcoolic,

Argumente Contra Dificultati in transportul prin conducte, consuma cantitati mari de biomasa agricola, alimentara sau furajera Combustibil cu cifra Dificultati in transportul octanica mare si emisii prin conducte. Este mai reduse de gaze cu efect de scump decat etanolul din sera. Nu utilizeaza materii cereale. prime alimentare sau furajere Materia prima este Este greu de lichefiat si de nevaloroasa, rol important aceea nu poate fi folosit in in managementul transporturi. Comozitia lui deseurilor. Poate fi o sursa este heterogena, in functie de energie in comunitati de materia prima si rurale, sau zone sarace ale tehnologie. globului. Reduce emisiile si este Dificultati in transportul lubrifiant pentru motoare prin conducte. Nu este agreat de toti constructorii de motoare si automobile Corespunde standardelor Emisiile sunt mai ridicate pentru motorina cu ca in cazul biodieselului continut foarte scazut de sulf, adaosul de grasimi animale imbunatateste proprietatile de ignitie; poate fi transportat prin conducte Mai usor de transportat, Nu se produce inca la 3/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi asemanator etanolului mai putin coroziv in conducte decat etanolul capacitate mare

Biomasa, materia prima pentru biocombustibili Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primara, iar pentru trei sferturi din populatia globului care traieste in tarile in curs de dezvoltare aceasta reprezinta cea mai importanta sursa de energie. La nivelul Uniunii Europene se preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca in mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei. In prezent, in UE, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa.

2. Biocombustibilii, argumentatie pentru dezvoltarea durabila a economiei, la nivel national si european

Conferinta de la Kyoto (1997), Protocolul aferent si Conferinta de la Buenos Aires (1998) sunt la originea vastului efort ce se doreste coerent si conjugat, indreptat contra tendintelor de schimbare climatica dramatica observabila la nivelul planetei. Ca prime urmari institutionale pe linia Protocolului de la Kyoto se citeaza: a. schimbarile climatice au devenit un subiect de decizie politica b. s-a creat Consiliul Interguvernamental pentru Schimbarile Climatice (International Panel on Climate Change - IPPC) c. s-a trecut la monitorizarea CO2 si a altor poluanti majori, la nivel global d. Se construieste un sistem de taxare pentru limitarea folosirii combustibililor fosili si incurajarea/subventionarea intrarii pe piata a celor regenerabili (de ex $0.54/galon Bioetanol folosit in SUA stimulent stabilit la 22 Mai 1998, pana in 2007) e. Se realizeaza un sistem de intelegeri la nivel national si regional pentru reducerea emisiilor de CO2, prin orice mecanism posibil: - Cresterea eficientei si randamentelor energetice - Emisii de CO2 benign, care nu provine din combustibili fosili, ci din reciclarea biomasei, ca atare sau sub forma de produse cu valoare adaugata inalta (biodiesel, bioetanol) - O cota impusa de 12% din sursele primare de energie trebuie sa o constituie regenerabilele, pana in 2012-2012 (100% crestere fata de 1997), echivalentul a 127 Mt titei daca se tine seama de contributia vantului, energiei solare, hidroenergeticii, aceasta cifra se reduce la cca 90 Mt echivalentul in titei ce trebuie adus pe piata, din resurse regenerabile pana in 2012-2012 (Cartea Alba 1997); aceasta tinta pare extrem de dificil de atins, asa cum se detaliaza in paragrafele urmatoare;

3. Biocombustibilii, concepte generale

Biocombustibilii, in acceptia prezentului document reprezinta orice materie provenind din masa biologica (nefosila) ce poate fi utilizata la producerea de energie. Referirile la lemn, ca sursa de caldura sunt limitate, deoarece, o asemenea utilizare nu este eficienta. Interesul pentru asemenea bisurse de energie a aparut dupa criza petroliera din 1973. Biocombustibilii par, la nivel actual, singurele alternative ce pot inlocui semnificativ titeiul si gazele si sectorul transporturilor. Materialele biologice pot fi folosite drept combustibili in urmatoarele moduri: a. uleiuri vegetale (rapita, soia, floarea-soarelui) sunt o sursa directa de combustibili de tip diesel pentru motoare. Acestia pot fi folositi ca atare sau in amestec cu motorina clasica; b. sfecla de zahar cerealele, sorgul zaharat, etc, pot produce bioetanol de fermentatie, utilizabil in amestec cu benzina sau poate fi convertit in etil-tert-butil eter, prin reactia cu izobutene (produs petrochimic cu valoare comerciala redusa). Alaturi de asemenea materii prime, cercetarile indica si un potential ridicat pentru obtinerea bioetanolului din lemn, deseuri lemnoase, alte deseuri agricole;

4/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

c. Deseurile organice pot fi convertite in biocombustibili si energie (uleiurile comestibile se pot converti la biodiesel, deseurile animale si gunoiul menajer poate produce biogaz, buruienile colectate si deseurile vegetale produc bioetanol). E drept ca aceste materiale sunt disponibile in cantitati limitate dar totusi considerabile si la un pret relativ scazut Biocombustibili cu relevanta pentru Romania Directia principala de folosire a biocombustibililor o reprezinta utilizarea lor in motoarele cu ardere interna, langa care se pot adauga utilizarile in centrale termice, in motoare diesel, agenti de sudura, combustibili casnici. Daca la nivelul individual, al proprietarului de masina, in genere conservator si refractar la schimbari ce-l afecteaza nemijlocit, tranzitia la noul combustibil poate constitui un obstacol psihologic, la nivelul comunitatilor locale, promovarea acestei solutii este usor de realizat prin conversia parcurilor de autovehicule folosite pentru transportul in comun la utilizarea biocombustibililor.

f. Situatia producerii si utilizarii biocombustibililor

Combustibilii fosili de tipul titeiului si gazelor naturale sunt in prezent una din principalele surse energetice exploatate ale planetei. Conform ultimelor evaluari, rezervele certe de titei sunt de cca. 1.000 miliarde barili. Se estimeaza ca la nivelul actual de consum, rezervele de titei ar putea acoperi necesarul mondial pentru cel mult 44 de ani. Resursele fosile sunt neuniform repartizate pe glob si limitate cantitativ, in timp ce consumul anual este in crestere. Analizand distributia pe glob a rezervelor de titei, s-a constatat o situatie alarmanta in unele zone mari consumatoare de derivati petrolieri, ca de exemplu Europa de vest. Pe plan international, scaderea rezervelor de titei si majorarile consecutive ale pretului acestuia au creat premise favorabile abordarii fabricatiei de combustibili alternativi. In acelasi sens benefic actioneaza si legislatiile antipoluare, care limiteaza sever cantitatea de emisii poluante din gazele de esapament ale motoarelor cu aprindere interna. Oxizii de azot si de sulf, fumul si hidrocarburile incomplet arse din gazele de esapamente ale motoarelor care utilizeaza combustibili clasici sunt agenti poluanti majori ai atmosferei. De asemenea, acumularea in atmosfera a bioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor clasici contribuie la amplificarea efectului de sera. Se impune astfel obtinerea unor combustibili alternativi prin a caror ardere sa se diminueze sensibil cantitatea de emisii poluante evacuate in atmosfera, si prin utilizarea unor resurse de materii prime reinnoibile sa se elimine efectul de sera datorita acumularii de bioxid de carbon in atmosfera. Unul din cei mai consumati si recunoscuti biocarburanti este biodieselul, combustibil de origine fie vegetala obtinut din ulei de rapita, floarea soarelui, soia sau palmier, sau de origine animala obtinut din uleiuri arse si subproduse animaliere (resturi animaliere, grasimi, par, etc.) La crearea actualului concept de Biodiesel Word au contribuit si concura din ce in ce mai mult atat reprezentanti ai mediului stiintific mondial din variate sectoare, tehnicieni de inalta profesionalitate din domeniul motoarelor Diesel, clasa politica a curentului verzilor cat si consumatorii direct interesati, de la fermieri si angrosisti agricoli, pana la utilizatorii din sectorul transporturilor urbane, transportului naval, etc. Pe plan international au existat si exista numeroase preocupari legate de obtinerea si utilizarea combustibililor alternativi din uleiuri vegetale. Lansarea in fabricatie a biodieselului a fost sustinuta pe langa asociatia producatorilor agricoli si de fabricantii de autovehicule, deoarece normele EURO III si EURO IV care reglementeaza sever nivelul emisiilor poluante, vor putea fi respectate si in conditiile utilizarii acestui tip de combustibil. Deoarece cererea are tendinta de a depasi oferta de biocombustibil, strategiile de dezvoltare directioneaza utilizarea lui in prezent spre zonele sensibile din punct de vedere ambiental ca de exemplu: - transportul public local: taxi, autobuze, servicii postale; - vehicule municipale: salubrizarea strazilor, colectarea gunoiului menajer, intretinerea spatiilor verzi; - vehicule ale armatei si cailor ferate; - navigatia pe apele interioare;

5/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

- vehicule agricole si de transport in zonele agricole. Biodieselul este un produs domestic, un combustibil regenerabil ce poate fi utilizat in motoare diesel care nu necesita modificari asupra sistemului de alimentare. Este un produs sigur, biodegradabil reducand serios produsii poluanti ca: particulele solide, monoxidul de carbon, hidrocarburile si oxizii de sulf. Performantele, cerintele legate de stocare, precum si cele legate de intretinere sunt similare combustibililor petrolieri. Biodiselul nu contine aromatice si nici sulfuri, are o cifra cetanica destul de ridicata si are calitati de ungere superioare combustibilului petrolier. Cai de valorificare a biomasei oleaginoase. Procese si tehnologii de obtinere din biomasa a uleiului vegetal presat la rece De multa vreme, uleiurile presate la rece au fost extrase din semintele cu continut ridicat de substante uleioase, fiind folosite la prepararea hranei si a medicamentelor. In ultimii ani, datorita cresterii poluarii si reducererii resurselor de uleiuri minerale, aceste uleiuri au inceput sa fie folosite si in domeniul tehnologiilor industriale. Uleiul vegetal extras din biomasa este folosit in mod curent ca materie prima naturala in fabricarea linoleumului, a vopselelor, a lacurilor, cosmeticilor si a aditivilor pentru deterganti. In domeniul etehnic se remarca o crestere a consumului pe piata lubrifiantilor (ulei pentru fierastrau cu lant, ulei pentru angrenaje, ulei de motor), a uleiurilor hidraulice si pentru domenii speciale (ex. a uleiurilor de protectie contra coroziunii si a uleiurilor pentru cofraje de betoane ). Avantajele uleiurilor vegetale fata de produsele uleioase folosite sunt ca se degradeaza mult mai repede in pamant si nu polueaza apa, ele avand aceleasi performante tehnice ca si uleiurile industriale. Utilizarea energetica a uleiului vegetal crud in motoare (co-generarea electricitatii si caldurii, in motoare diesel pentru vehicule) materializeaza dorinta de inlocuire a combustibililor fosili. In present, tehnologia este deja testata si definitivata in tari dezvoltate. Combustibilul pe baza de ulei vegetal crud reprezinta avantajul unui continut scazut de sulf si fosfor, precum si o mare siguranta in utilizare. Folosind ulei vegetal preset la rece in loc de combustibil diesel fosil, se reduce productia de gaze cu effect de sera, CO2. Daca se ia in considerare combustia, atunci uleiul vegetal este CO2 neutru , deoarece plantele consuma, din nou intreaga cantitate emisa de CO2. Astfel gazele cu efect de sera au un circuit inchis. Cand este considerat intregul proces de generare de produse din rapita, cantitatea semnificativa de caldura, obtinuta prin arderea tulpinelor de rapita, conduce la o balanta energetica pozitiva, deoarece se aduna cu productia de turte si de ulei din seminte de rapita. Aceasta inseamna ca procesul asigura o reducere a emisiilor de CO2. Oricine isi poate produce propriul combustibil daca are seminte de rapita. Procesul de presare la rece nu necesita instalatii complicate. Caracteristic pentru acest proces este necesarul redus de energie si faptul ca nu se foloseste nici un agent chimic extractiv. Aceste instalatii de extractie pot sa functioneze continuu si nu necesita o supraveghere speciala. Uleiul vegetal poate fi folosit direct in motoarele diesel actuale, dar pentru o perioada foarte scurta deoarece acesta da nastere la depuneri in motor existand si alfel de probleme cum ar fi: atomizarea slaba, arderea incomplete, infundarea diuzelor injectoarelor. Modificarea motoarelor diesel pentru folosirea uleiului vegetal ca atare este posibila, ea constand in principal din marirea diametrului conductei de alimentare de la rezevor, constituirea unui circuit de incalzire si recirculare permanenta a uleiului din rezervor, in circuit fiind prevazut si un filtru incalzit. De asemenea fiecare injector este permanent mentinut cald de un sistem electric. Vehiculul astfel modificat trebuie sa fie parcat intr-un spatiu incalzit in perioadele reci si trebuie utilizat intr-un regim cat mai constant de functionare, fara pauze lungi. S-au relatat exemple de motoare astfel modificate care au functionat cu ulei vegetal peste 50.000 Km fara revizie. O alta posibilitate de folosire a uleiului vegetal este intr-un vehicul prevazut cu doua rezervoare, unul cu motorina altul cu ulei vegetal. Motorul este pornit si adus in conditii de regim cu motorina, dupa care alimentarea este trecuta pe ulei vegetal. De asemenea in perioadele mai reci se poate folosi un amestec format in parti egale din motorina si ulei vegetal. Cu toate acestea, constructorii de motoare nu sunt interesati de modificarea motoarelor diesel pentru a functiona cu ulei vegetal, mai ales ca aceasta este o resursa limitata, putand inlocui doar in mica masura carburantii proveniti din petrol, in pofida avantajelor pe care acest lucru l-ar avea pentru protectia mediului.

6/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

Datorita acestui fapt chimistii si-au indreptat atentia spre modificarea grasimilor vegetale si animale in asa fel incat caracteristicile acestora sa se apropie cat mai mult de cele ale motorinelor pentru a putea fi folosite impreuna cu acestea in motoarele diesel actuale.

4. Biodieselul, alternativa pentru motorina

Analiza si perspective Biodieselul este, daca nu o solutie completa legata de fluctuatia surselor si preturilor pe piata carburantilor, un mod de a usura situatia, contrabalansand cererea pentru produse petroliere prin folosirea unor resurse locale. Materiile prime uzuale sunt uleiurile vegetale virgine, grasimile comestibile uzate, subprodusele grase (deseuri din abatoare). Reducerea substantiala a unora dintre noxele produse prin ardere, comparativ cu motorina, este un argument serios pentru recomandarea biodieselului ca alternativa la combustibilii clasici. Alternativa este de multa vreme studiata in Canada, SUA si tarile vest-europene, cautandu-se variantele cele mai eficiente sub aspect tehnologic, al capacitatilor optime pentru fiecare caz in parte (factori geoclimatici, resurse locale, posibilitati de investitie, valorificare complexa a materiei prime). Beneficiile biodiesel-ului Avand in vedere ca biodiesel-ul este legat de producerea uleiurilor vegetale si deci, regenerabil la preturi de productie reduse, comparative cu preturile de producere a produselor petroliere, este clar ca acest combustibil devine din ce in ce mai prietenos. Este de asemenea foarte clar si ca biodiesel-ul va utiliza toate surplusurile domestice vegetale sau animale, ceea ce confera o mare securitate din punct de vedere energetic. Deoarece biodiesel-ul poate fi fabricat pe cale industriala folosind capacitatile industriale existente, acesta devine o foarte importanta problema legata de securitatea energetica a unei tari. Toxicitatea: Biodiesel-ul pur nu este toxic. Doza letala LD 50, este mai mare de 17,4 g / kg corp omenesc. Prin comparatie, de exemplu, sarea de bucatarie este de 10 ori mai toxica decat biodieselul pur. Iritarea pielii umane: aplicarea timp de 24 de ore a unei comprese cu biodiesel pur a produs o iritatie usoara. Iritarea pielii a fost mai mica decat cea produsa de o solutie apoasa de 4% sapun. Biodegrabilitatea: biodiesel-ul este de 4 ori mai biodegradabil decat combustibilul diesel petrolier. In timp de 28 de zile, biodiesel-ul pur s-a degradat in procent de 85-88% in apa. De exemplu, dextroza care este folosita pentru comparare, se degradeaza in aceeasi rata. Punctul de inflamabilitate: punctul de inflamabilitate al unui combustibil este definit ca fiind temperatura la care acesta se aprinde atunci cand este expus unei scantei sau a unei flame. Punctul de inflamabilitate al biodiesel-ului este peste 3000F (1300C) in timp ce al unui combustibil diesel petrolier este de 1250F. Testarile au aratat ca punctul de inflamabilitate al amestecurilor biodiesel creste cu crestera procentajului de biocombustibil diesel. De aceea, biodiesel-ul pur si amestecurile biodiesel cu motorina sunt mai sigure din punct de vedere al stocarii, manevrarii si utilizarii decat combustibilii diesel conventionali. Caracteristicile fizico-chimice obligatorii pentru certificarea utilizarii biodieselului ca alternativa pentru motorina sunt centralizate in standarde de produs, prezentate in tabelul urmator. Aceste caracteristici asigura buna functionare in motorul Diesel, in conditii optime de consum, protectie (lubrifiere, injectie standard), diminuare noxe de ardere. Sunt prezentate comparativ normativele impuse la nivel european, american si local, precizand ca Romania, ca membra UE a adoptat si a impus sfandardul european EN 14214. Standarde privind calitatea biodieselului BioDiesel Unit Austrian Standard C1190 Feb. 91 1) 0.86 - 0.90 6.5 - 9.0 DIN 51606 U.S. Quality Sept 1997 Specification NBB/ASTM 0.875 0.90 3.5 - 5.0 / 1.9 - 6.0 Euro Standard EN 14214 0.86 - 0.90 3.50 - 5.00

Density at 15C Viscosity

g/cm3 mm2/s

7/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

at 40C Flash point C (F) C (F) summer winter mg/kg % mass % mass mg/kg vol. % mg/kg (20C) min. 55 (131) min. 110 (230) min. 100 (212) / max. 500 max. 0.05 / min. 40 max. 0.02 / max. 0.05 / No. 3b max. max. 0.8 / max. 0.2 / / / / max. 0.02 max. 0.24 / / / / / / min. 120 (248)
2)

CFPP Total sulphur Conradson (CCR) at 100% at 10% Cetane number Sulfated ash content Water content Water & sediment Total contamination

max. 0 (32) max. 0 (32) max. -8 max. -20 ((17.6) 4) max. 200 max. 0.1 / min. 48 max. 0.02 free of deposited water / / / max. 1 / max. 0.30 / / / / max. 0.03 max. 0.25 / / / / / / max. 100 max. 0.05 / min. 49 max. 0.03 max. 300 / max. 20 1 max. 0.5 / max. 0.3 / max. 0.8 max. 0.4 max. 0.4 max. 0.02 max. 0.25 max. 115 / / max. 10 max. 5 /

max. 10.0 / max. 0.30 min. 51 max. 0.02 max. 500 / max. 24 1 max. 0.50 min. 6.0 max. 0.20 min 96.5 max. 0.80 max. 0.20 max. 0.20 max. 0.02 max. 0.25 max. 120 max. 12.0 max. 1 max. 10.0 max. 5.0 max. 5.0

Copper corrosion degree of ( 3 hs, 50C) Corrosion Neutralisation value Oxidation stability Methanol content Ester content Monoglycerides Diglycerides Triglycerides Free glycerine Total glycerine Iodine value Linolenic acid ME Polyunsaturated (>=4db) Phosphorus content Alkaline content (Na+K) Alkaline earth metals (Ca + Mg) % mass % mass mg/kg mg/kg mg/kg mg h % mass % mass % mass % mass % mass % mass % mass

Nivelul emisiilor poluante ale combustibilului biodiesel Combustibilul biodiesel este primul si singurul combustibil alternativ care are o evaluare completa a emisiilor poluante produse prin arderea sa in motoarele automobilelor. Agentia Statelor Unite privind protectia mediului (EPA) a evaluat in cadrul sectiunii privitoare la puritatea aerului

8/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

efectele asupra sanatatii produse de arderea biocombustibilului diesel. In acest sens s-au derulat in ultimii 2 ani o serie de programe referitoare la cele mai stringente protocoale de testare cerute de EPA pentru certificarea combustibililor si / sau aditivilor. S-a realizat un inventar complet al opiniilor culese de marii producatori de motoare referitoare la utilizarea biocombustibilului diesel. De asemenea, s-au facut teste de laborator care au pus in evidenta nivelul emisiilor poluante Analizand datele reiese ca potentialul de alterare a stratului de ozon prin formarea smogului este mai mic in cazul biocombustibililor diesel (B 100 si B20) decat in cazul combustibilului diesel conventional, cu cca. 50%, prin scaderea nitratilor hidrocarburilor aromatice policiclice. Emisiile de sulfuri sunt eliminate complet prin utilizarea B 100. Emisiile poluante din gazelede evacuare nu mai contin oxizi de sulf si nici sulfati ( componente importante ale ploilor acide), deoarece in structura moleculara nu se mai gaseste sulful, in cazul B 100 comparativ cu motorina. In timp ce in ultimele decenii, restul lumii de la Europa si Asia pana la continentul american, a dezvoltat o concertata si serioasa activitate de cercetare si implementare a proiectelor destinate biocombustibililor, vazuti ca o alternativa tot mai probabila si iminenta a combustibililor traditionali, societatea romaneasca incearca sa initieze astfel de cercetari. Cele cateva organizatii a caror activitate vizeaza problemele de mediu se concentreaza mai mult asupra unor solutii destinate insanatosirii sectorului industriilor poluante, nici una neavand preocupari legate de poluarea indusa prin combustie, cu toate ca recent, in cea ce priveste pericolul deteriorarii mediului ambiant, sectorul transporturilor a trebuit, in fata Comisiei Europene, sa isi asume clar responsabilitatea, avand in vedere ca, in ultimii 15 ani, acesta a contribuit substantial la cresterea incalzirii globale a Terrei, depasind in acest sens sectorul industrial si cel domestic, 75% din poluarea acida fiind rezultatul emisiilor de motoare. In timp ce in lume marii producatori si distribuitori de combustibili, dar si producatori de motoare diesel, au investit in ultima decada de timp sume considerabile si un apreciabil efort de inventivitate, atat pentru productia de biocombustibili in sine cat si pentru rentabilizarea acestui sector, principalii operatori romani in domeniu incearca sa initieze astfel de incercari. Analiza comparativa a gazelor de combustie la biodiesel si petrodiesel Noxa emisa (%) Motorina Motorina biodiesel 80%+20% Dioxid de carbon Monoxid de carbon Aldehide Hidrocarburi Aromatice Particule solide Oxizi de sulf 100 100 100 100 100 100 100 84 80 100 70 85 78 83 90-102 22 50 70 15 50 70 80-108 + Biodiesel 100%

Oxizi de azot (functie 100 de gradul de uzura al motorului)

Impunerile legate de emisiile de oxizi de sulf sunt un argument foarte serios al afirmarii biodieselului pe piata de carburanti. In continuare, prezentam un studiu comparativ al noxelor generate pe motoare de autobuz Mercedes, functionand cu motorina si motorina aditivata cu 20% biodiesel. Se remarca o scadere a suspensiilor, hidrocarburilor nearse si monoxidului de carbon cu cca. 60 75%.

9/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

concentratii medii hidrocarburi in gaze de esapament
hidrocarburi ppm

44

43.8
43.6 43.4 43.2 43 42.8 42.6

motorina

biodiesel

42.4 combustibil

concentratie suspensii solide in gaze de esapament

12
11.9 11.8

suspensii solide ppm

11.7

motorina
biodiesel

11.6
11.5 11.4 combustibil

concentratii medii CO in gaze de esapament

26

25.8

motorina

biodiesel

25.6

CO ppm

25.4

10/17

25.2

25

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

3.Aspecte ale pietei internationale de biocarburanti in domeniul transporturilor, analize si perspective

Consum in transporturi Tipul de carburant Benzina Motorina Gaze naturale lichefiate (GNL) Gaze petroliere lichefiate (GPL) Metanol din sinteza MTBE - milioane tone/an 1998 800 700 1 0.2 0 4 2020 500 700 50 10 50 10 1.320 150 25 100 50 325

TOTAL CARBURANTI 1.505,2 CONVENTIONALI Etanol Etil tert-butil eter (ETBE) Metanol din biomasa Biodiesel TOTAL ALTERNATIVI 15 3 0 0.8 CARBURANTI 18.8

Cea mai dinamica dezvoltare din UE o cunoaste biodieselul in Germania ; suprafetele cultivate pentru productia de biodiesel vor atinge 450.000 ha in anul 2005 si 1,3 milioane ha in anul 2012. In aceasta tara, capacitatile de productie pentru biodiesel totalizeaza aproape 1 milion de tone iar comercializarea se face in peste 1.400 statii situate la distante medii de circa 30 km. Dinamica productiei de biodiesel in Germania Se apreciaza ca prin dezvoltarea productiei de biodiesel se vor crea in Germania circa 19.000 noi locuri de munca, cu prioritate in agricultura. Se cunoaste ca de pe un teren se

11/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

poate obtine o productie medie de 3,5 tone samanta de rapita, din care se poate fabrica o cantitate de 1.600 l biodiesel (1376 kg). Prin cultivarea unui hectar cu rapita pentru obtinerea de biodiesel, se reduce cantitatea de CO2 acumulata in atmosfera cu 5,6 tone, in felul acesta reducandu-se efectul de sera. Capacitatea de productie si productia de biodiesel in UE este de peste 2 milioane tone/an. Unitatile de productie sunt dimensionate pentru 10.000 300.000 tone biodiesel anual. Productia de biodiesel in UE la nivelul anului 2004 (mii to/an) In Europa, firma Novamont este pe cale sa devina lieder pe piata biodieselului din Franta si Italia. In SUA, politica guvernului prevede ca 75% din vehiculele statului sa functioneze cu combustibili alternativi. In SUA se profileaza ca lieder pentru biodiesel cunoscuta firma Procter and Gamble. De asemenea, Canada are un program guvernamental de dezvoltare a productiei de biodiesel,fiind in topul cercetarilor in domeniu. Programul UE prevede ca ponderea carburantilor alternativi in consumul total sa fie de 2% in 2005 si minimum 5,75% in 2012.

Productia de energie, pe surse, pana in 2030 (Mt echiv titei. EU25).

Cererea de energie, pe surse, pana in 2030 (Mt echiv titei, EU25).

La nivelul EU, reglementarile privesc tinta de 2% biocombustibili din totalul combustibililor folositi pentru transport, pana in 2005 si 5,75% la nivelul anului 2012, fara ca aceasta cifra sa fie foarte stricte. Actualmente, se testeaza daca solutiile existente sunt fezabile pe termen lung si daca nu, incotro trebuie dirijate eforturile si subventiile. Procesul de reconversie pe biocombustibili este atent monitorizat si va antrena si Romania, ca membru UE. Rezultatele monitorizarii, publicate in Mai Iunie 2005 releva unele particularitati de care trebuie cu necesitate sa se tina seama in structurarea strategiei Romaniei, in context. Astfel, nu toate tarile EU vor atinge tinta de 2%, in 2005, cu urmatoarele argumente:

12/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

a. Biocombustibilii folositi in motoarele cu ardere interna in transport nu sunt inca eficienti din punct de vedere al costurilor, pentru reducerea emisiilor de gaze de sera b. Exista probleme tehnice pentru substitutia combustibililor petrolieri cu biocombustibili, ceea ce face problematica reconversia pe surse regenerabile

Nivel de substitutie al combustibililor petrolieri (2004) c. Exista limtari drastice in ceea ce priveste materia prima pentru obtinerea biocombustibililor. In Malta, nu exista fizic suprafata necesara obtinerii de plante tehnice iar in Finlanda, produsle din plante oleaginoase sunt folosite in alimentatie; se constata de asemena o rezistenta a fermierilor la conversia pe cultura unor asemenea plante; d. Impactul asupra mediului a biocombustibilului, evaluat din faza de producere a materiei prime, de obtinere a biodiesel-ului sau bioetanolului si de utilizare in reteaua de transport, nu este deosebit de incurajator.

Perspectiva 2012
Desi exista documente oficiale si recomandari la nivelul Comunitatii, majoritatea tarilor EU nu au politici coerente proprii pentru orizontul 2012 si cu atat mai putin pentru 2020. Austria considera ca in 2012 tintele EU sunt prea mari pentru nivelul de substitutie cu biocombustibili si amestecuri de biocombustibili cu cei din titei. Finlanda intrevede o concurenta mare pentru sursele de materii prime pentru bicombustibili. Suedia se teme de competitie pentru propria balanta energetica, riscul fiind o cota mai mare de importuri de hidrocarburi. Cele mai importante si cele mai la indemana de aplicat sunt politicile economice iar dintre ele, stimulentele si taxele reduse sunt alternativele cu succes garantat. Multe tari considera necesar sa introduca niveluri obligatorii pentru productia si consumul intern de biocombustibili si incurajeaza investitiile necesare atingerii acestor obiective. Tarile care nu considera eficiente economice efectele de reducere a emisiilor de gaze de sera asteapta de la cercetare tehnologii mai performante. Limitarile privind capacitatee de cultivare si de productie pot fi depasite prin politici acordate la nivelul EU. Se intrevede deja tendinta de a lasa in buna masura sarcina Europei de Est productia agricola necesara producerii biocombustibililor. Daca prelucrarea biomasei se va face tot in acest spatiu, aceasta ar contribui la cresterea durabila, pe termen lung a economiilor din aceasta parte a Continentului. Deveniti producatori de surse energetice, actorii din Estul Europei nu ar avea, totusi sansa exportului catre partenerii din EU, competitia hidrocarburilor existente in Marea Nordului fiind principalul obstacol. Infrastructura legislativa nu este nici ea pusa la punct, perfectionari fiind necesare si la nivelul Comunitatii, si la nivel national. Aceste activitati necesita timp, destul destrans pana in 2012. Problemele tehnologice legate de productia de biocombustibili si cele legate de utilizarea lor in motoarele cu ardere interna vor constitui si la nivelul 2012 un punct nevralgic. Conversia pe termen scurt de la petrochimie la biocombustibili nu poate fi facuta cu procedee industriale care nu au atins maturitatea. Din punct de vedere al sustenabilitatii, al dezvoltarii durabile, biocombustibilii constituie, desigur o alternativa viabila, in asteptarea unor solutii revolutionare cum sunt pilele de combustie sau energia electrica produsa prin fuziune. La nivel strategic, se asteapta de la biocombustibilii de generatia a II-a performante mai bune atat in faza de productie (materii prime ieftine) cat si la utilizare (performante de mediu imbunatatite).

13/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

5. Politici de dezvoltare durabila pentru Romania

Analiza SWOT Necesitatea unei strategii pentru introducerea biocombustibililor ca surse de energie in Romania porneste de la slabiciunile si oportunitatile constatate la nivel EU, completate cu specificul economiei romanesti. Absenta unei asemenea strategii, in Romania in anul 2005 reprezinta, pe de-o parte un semnal de alarma (o intarziere considerabila fata de partenerii EU, atat la nivelurile institutional, al politicilor cat si la cele de infrastructura si capabilitati tehnologice si de personal specializat) dar si o oportunitate (strategia elaborata acum poate tine seama de experienta a 4 ani de abordare practica a subiectului biocombustibililor la nivelul tarilor EU). Analiza SWOT pentru introducerea biocombustibililor in Romania Avantaje 1. Intrarea in UE transforma Romania intr-un partener egal tuturor membrilor Dezavantaje Intarzierea construirii strategiei biocombustibililor Oportunitati Suprafata agricola importanta, potential disponibila pentru biocombustibili Riscuri Eficienta lantului de productie a biocombustibililor este intr-o masura importanta influentata de factori climatici Legislatia si infrastructura institutiuonala romaneasca nealiniata la cea a UE (care nu este nici ea coerenta) Tehnologii: cheltuieli importante pentru reconversia motoarelor cu ardere interna pentru utilizarea de biocombustibili Materii prime: plantele folosite ca materii prime pentru biocombustibili nu detin, traditional, o cota importanta din productia agricola, experienta fermierilor fiind deci limitata

2.

Retele de transport al energiei dense si in proces de interconectare cu cele ale UE

3.

4.

5.

Pozitia geostrategica la granita UE va creste interesul pentru o Romanie stabila si sub aspect energetic Pozitionarea Romaniei intr-o zona agricola cu mare potential pentru producerea plantelor energetice (in mod special poate fi exploatata apropierea de Ucraina) Cadre si specialisti inalt calificati, infrastructura de cercetare cu traditie, capabila sa rezolve problemele legate de biocombustibili

In agricultura nu exista o traditie a culturii plantelor tehnice si a valorificarii superioare a produselor agricole Romania nu a adoptat inca masuri clare de incurajare a utilizarii surselor de energie curata (stimulente financiare si masuri legislative) Necesar mare de investitii in dezvoltarea unor platforme de productie a biocombustibililor

Platformele chimice nefolosite la capacitate se pot reorienta spre productia de biocombustibili Acces la fonduri EU pentru reconversia agriculturii si infrastructurii industriale destinate biocombustibililor Evolutia alarmanta a preturilor titeiului catre maxime istorice creeaza posibilitatea impunerii pe piata a combustibililor neconventionali

Valorificarea superioara a resursei agricole prin realizarea unor produse cu valoare adaugata mare

Sustenabilitate: absenta unor metodologii coerente de evaluare pe termen lung a impactului biocombustibililor (inclusiv asupra solului, biodiversitatii)

14/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

6. Ocuparea fortei de munca din mediul rural in activitati stabile, generatoare de valoare adaugata Acceptare sociala: absenta informarii fermierilor, utilizatorilor potentiali

Obiective strategice Cererea de durabilitate Durabilitatea tehnologica este un termen care reprezinta nevoia de reducere a impactului asupra mediului si asigurarea unui viitor prosper pentru generatiile viitoare.Cu alte cuvinte, beneficiile sociale, economice si de mediu sunt inseparabile. Tehnologiile integrate pornind de la resursele regenerabile, pot avea o contributie semnificativa la reducerea emisiilor conform normativelor agreate in UE,in termenii protocolului de la Kyoto. Implicatii in sectorul energetic Biocombustibilii sunt o reala alternativa pentru asigurarea independentei zonale energetice, in tarile cu potential agricol. Combustibilii de tipul bioetanolului, biodieselului au inceput sa prezinte o solutie deja aplicata in utilizarea pe scara larga in amestecuri de combustibili,in multe tari (Franta,Germania,Brazilia). Ca adaus in combustibilii conventionali, biodieselul poate fi utilizat in motoarele standard,fara modificari, cu reale imbunatatiri ale combustiei si reducere a noxelor generate in ardere. Bioetanolul este produs in mari cantitati, mai mult decat oricare alt produs de fermentatie: 26 milioane de tone in anul 2002.Din aceasta cantitate, mai mult de doua treimi s-au utilizat drept combustibil. Pe primul loc in lume in privinta productiei se afla Brazilia,cu 8.7 milioane de tone de bioetanol combustibil, urmand SUA cu 5.7 milioane de tone si Europa, cu numai 1.6 milioane de tone, pentru aceeasi perioada. Pana in anul 2012, se estimeaza un continut de 5.75% biocombustibili in combustibilii clasici, urmand sa se ajunga la 20% in anul 2020. Variantele de combustibili pornind de la biomasa ca materie prima pot duce la bioetanol, metan si biodiesel, iar analiza potentialului regional dicteaza alegerea cea mai buna ca implicatii financiare. Productia de bioetanol si metan prin metode fermentative anaerobe,urmate de procesele de separare,concentrare si stocare, cer cheltuieli serioase, motivate de calitatea materiei prime si procesele extrem de energofage implicate.Daca acest gen de proces este foarte accesibil Braziliei, cu disponibil de materii prime zaharoase la preturi reduse, nu acelasi lucru se poate spune despre Romania, unde, categoriile de biomasa specifice sunt cele amidonoase si celulozice.Aceasta prelucrare necesita cheltuieli suplimentare pentru hidroliza polizaharidelor (chimica / enzimatica) si consumuri energetice greu de justificat pentru concentrarea alcoolului din plamezile diluate. Este evident ca in aceste conditii etanolul nu este biocombustibilul potrivit pentru Romania. Alternativa viabila din punct de vedere al asigurarii cu materii prime regenerabile pentru Romania este producerea de biodiesel, cu valorificarea integrala a subproduselor (srot proteic furajer, deseu de blaz energetic, piroliza deseuri celulozice). In general, productia de biodiesel in Europa se realizeaza in unitati de procesare industriale cu capacitati de ordinul 20.000 60.000 t / an. Modul de organizare al agriculturii romanesti si tendintele manifestate in ultimii ani prin aparitia multor ferme de marime mica si medie precum si discutiile purtate cu cativa fermieri, sugereaza ca initiativa realizarii unor platforme de uz local / regional pentru producerea de biodiesel, ar fi foarte bine receptata de piata. Aceste platforme integrate, modulate, cu aprovizionare directa si exploatare regionala pot deveni varianta ecologica si economica optima de dezvoltare durabila din punct de vedere energetic a fermelor agricole. Tehnologia relativ simpla de transesterificare a grasimilor si de combustie / piroliza a deseurilor celulozice, da posibilitatea conceperii si realizarii unei platforme modulate la nivelul unei asociatii de fermieri cultivatori si procesatori de oleaginoase, care sa valorifice integral biomasa disponibila. Teoretic, toata biomasa solida celulozica rezultata dupa procesarea uleiului necesar in transesterificare, poate fi utilizata pentru producerea de ulei de piroliza care sa fie utilizat ca biocombustibil precum si pentru obtinerea de carbune activ utilizat ca material adsorbant. In special in ultimii ani au fost alocate fonduri considerabile pentru dezvoltarea acestei tehnologii in Europa,dar

15/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

astfel de tehnici exista inca la stadiul de cercetare/dezvoltare.In prezent, in tara nu este posibil sa se produca si sa se stocheze biocombustibil cu caracteristici definite fara probleme.Deasemenea, implementarea comerciala a acestei optiuni in sectorul energetic este scazuta. Foarte important este ca biodiesel-ul nu este toxic si nu contine produse toxice. Este la fel de biodegradabil precum zaharul si de toxic precum sarea de bucatarie. Testat timp de 24 ore pe pielea umana produce o iritatie medie, mai redusa decat cea a unei solutii de 4% sapun in apa. Nu contine sulf care prin ardere sa genereze oxizi de sulf. Nu contine hidrocarburi aromatice care sunt toxice si cancerigene. Are cifra cetanica superioara si prin urmare nu trebuie combinat cu aditivi toxici si periculosi pentru ameliorarea acesteia. Carburantul biodiesel nu inhiba activitatea biologica a microorganismelor decat la concentratii mai mari de 1.000 mg / l. In apa, 98% din biodiesel este epurat in circa 28 zile. Dupa 3 luni, in sol mai ramane netransformat doar 1% din acest produs. In amestec cu motorina, creste biodegrabilitatea acesteia de trei ori. Reziduurile rezultate pe parcursul fabricarii si utilizarii carburantului biodiesel reprezinta doar 20% din cele generate de motorina.

8.Concluzii
Preocuparile vizand conservarea energiei si identificarea si exploatarea unor noi surse de energie regenerabila, vizeaza includerea si intensificarea in cercetarile viitoare si a biomasei ca sursa de energie regenerabila sunt de mare interes pentru aplicarea in domeniul transporturilor. Argumentele care sustin aceasta abordare sunt de ordin economic, ecologic, tehnologic : - cresterea constanta a pretului la combustibilii petrolieri motiveaza promovarea de biocombustibili, mai accesibili atat cantitativ, cat si ca preturi - utilizarea de biocombustibili in motoare diesel sau cu ardere interna, in scopul reducerii noxelor de ardere/reducerea aditivilor cu sulf si impactului tehnologic la producere (promovarea de tehnologii eco-friendly ) - protejarea motoarelor prin utilizarea de combustibili cu efecte lubrifiante imbunatatite

16/17

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - Facultatea de Transporturi

Bibliografie
1. D.J.Stevens, Status and prospects of biofuels for transportation, Proceedings of the 12 th European Biomass Conference, Amsterdam, 17-21, june, (2002); 2. P.C.Badger, Ethanol from cellulose, a general review, (2002); 3. C.C.Gomez, Biogaz from agriculture-a European overview, World Sustainable Energy Days, (2004); 4. M.Zappi, R.Hernandez, and all, A review of the engineering aspects of the biodiesel production, Proceedings of the 12 th European Biomass Conference, Amsterdam, 1721, june, (2002); 5. V.Moisescu, The use of biodieselui in Romania, Bioenergy Enlarged Perspective, International Conference, Budapest, 16-17 oct.(2003); 6. R.Alcantara, J.Amores, L.Canoira and all, Biomass and Bioenergy,18,515,(2000); 7. X.Lang, A.K.Dalai, N.N.Bakhshi and colab., Bioresource Technology,80,53,(2001) 8. International convention of CO2-reduction according to Article 4 of the Kyoto Conference protocol 9. Directiva 2003/17/EC privind calitatea benzinelor si motorinelor utilizate drept combustibili 10. http.//en.wikipedia.org 11. http://energreen.straniu.ro 12. http://www.tehnologiibiocombustibili.ro/detaliu.aspx?eID=6&t=AArticole 13. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Biocombustibili55479.php 14. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Biocombustibili55479.php

17/17