Chimia analitică.

Analiza calitativă şi analiza cantitativă

Chimia analitică este ştiinţa care dezvoltă bazele teoretice ale analizei compoziţiei chimice ale substanţelor,
elaborează metode de identificare, detectare, determinare şi separare a elementelor chimice, a compuşilor
lor, precum şi metode de stabilire a structurii chimice ale substanţei.

În funcţie de scopuri chimia analitică este divizată în două compartimente

 Chimia analitică calitativă - care oferă informaţii despre varietatea componentelor unui sistem şi
răspunde la întrebarea „ Ce conţine acest sistem?”
 Chimia analitică cantitativă - oferă informaţii despre conţinutul cantitativ al componentului într-un
sistem şi răspunde la întrebarea „ Cât component conţine acest sistem?”

Chimia

analitică
Analiza
Analiza
cantitativă
calitativă

Cât conţine?
Ce conţine?

Detectare Identificare

Analiza calitativă
Reacţiile chimice folosite în scopul de a identifica, a detecta, a separa, a determina un component
(elemente, ioni, molecule) în sistemul analizat se numesc reacţii analitice.
În urma reacţiilor analitica apar unele modificări ( schimbarea culorii soluţiei, formarea unui sediment,
degajarea unui gaz).
Modificarea ce poate fi observată cu ochiul liber sau înregistrată cu ajutorul unor detectoare se
numeşte semnal analitic.
Mărimea sau intensitatea semnalului analitic este proporţional concentraţiei ionului care provoacă
acest semnal.
Substanţa care fiind adăugată la sistemul de analizat provoacă o reacţie analitică se numeşte
reactiv analitic sau reagent specific.
Analiza chimică calitativă poate fi efectuată pe două căi:
 pe cale uscată
 în soluţii.
Analiza pe cale uscată reprezintă reacţiile ce se petrec cu substanţele în urma:
 topirii
 calcinării
 schimbarea culorii flăcării, la plasarea unei substanţe de analizat în flacăra
Analiza în soluţii reprezintă reacţiile chimice ce decurg în soluţiile de electroliţi care au disociat în
ioni. De aceea în soluţii noi putem să determinăm atât prezenţa unor cationi cât şi prezenţa unor
anioni.
Substanţa de analizat preventiv este dizolvată în apă sau în alţi solvenţi. Pentru a determina prezenţa
unui oarecare ion în compusul analizat, el este supus unui proces chimic în urma căruia poate forma
un sediment, sau se poate degaja în formă de gaz, sau formează un compus complex colorat.
Acesta reprezintă semnalul reacţiei analitice. Astfel de reacţie ce se petrece cu schimbări vizibile sau
olfactive se numeşte reacţie calitativă.
Substanţa cu ajutorul căreia putem determina un ion oarecare se numeşte reactiv specific.
Reacţiile analitice sunt reacţiile care cu ajutorul reactivelor specifice putem detecta un ion în prezenţa
unui amestec de ioni.
De exemplu:
1) NH4+ - poate fi determinat cu reactivul Nessler, formând un sediment roşu-brun.
Hg
2K2[ HgI4] + 4KOH + NH4Cl [O NH2]I +7KI + 3H2O +KCl
Hg

2) Ba2+ - poate fi determinat cu reactivul K2CrO4, formând un sediment galben intens

BaCl2 + K2CrO4 BaCrO4 + 2KCl

3) Fe3+ - poate fi determinat cu reactivul NH4SCN cu care se formează o soluţie de culoare roşie
FeCl3 + NH4SCN Fe(SCN)3 + 3 NH4Cl
Deseori unul şi acelaşi reagent specific poate produce reacţii calitative cu doi sau mai mulţi ioni.
Aceste reacţii şi aceşti ioni se numesc comuni.
De exemplu:
Ionul K+ şi ionul NH4+ cu reagentul specific Na3[ Co(NO2)6] vor forma ambii sediment galben
intens.
KCl + Na3 [Co(NO2)6] K2 Na [Co(NO2)6] + 2NaCl
Toţi cationii se clasifică în grupe analitice.
O grupă analitică de cationi sunt acei cationi care în aceleaşi condiţii şi cu acelaşi reagent specific
formează semnale analitice asemănătoare.
Cele mai răspândite clasificări a cationilor sunt: clasificarea sulfhidrică şi clasificarea acido-bazică.
După clasificarea sulfhidrică cationii se clasifică în 5 grupe.
 În clasificarea acido-bazică cationii sunt separaţi în 6 grupe analitice

Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV Grupa V Grupa VI

Ag+ ,Pb2+ Ba2+,Ca2 Al3+ Fe2,Fe3+,Mg2+ Cu2+ K+, Na+,
NH4+
Reactiv de HCl H2SO4 NaOH NH4OH NH4OH Nu este
grup 2 mol/l 1 mol/l 6 mol/l concentrat exes reactiv de
grup
Proprietăţile Precipitat Precipitat Precipitat Sediment Sediment
precipitatulu alb, solubil alb pentru alb, solubil insolubil în insolubil în
i în soluţie de solubilizarea în exces de exces de exces de
amoniac cărui se reactiv bază alcalină bază
concentrat transformă şi în amoniac alcalină dar
în carbonaţi solubil în
solubili în amoniac
acizi.
Separarea cationilor ]n grupe analitice,dintr-un amestec de cationi se efectuiază treptat prin
precipitarea precipitarea grupei analitice și înlăturarea ei din amestec. Separarea cationilor în grupe
are ca scop micșorarea număruli de cationi care pot fi prezenți împreună și treptat identificarea
fiecăruia.
Clasificarea anionilor
Clasificarea anionilor se bazează pe interacţiunea lor cu doi cationi Ba2+ ( Ba Cl2) şi Ag+ (AgNO3)

Grupe analitice de anioni Reactiv de grup Precipitatele și proprietățile lor

Grupa I : SO42-, SO32-, CO32-,
S2O32-
Grupa II : Cl-, Br-, I-, S2-
Grupa III : NO2-, NO3-
Ba Cl2 în mediu neutru sau slab
bazic
AgNO3, în prezența HNO3
_____________
BaSO4, BaSO3, BaCO3,
BaS2O3, sunt insolubile în apă,
dar în afară de BaSO4 , se
dizolvă în acizi
AgCl, AgBr, AgI , Ag2S,
insolubile în apă și în HNO3
Sărurilr de Ba2+ și Ag+ sunt
solubile.
 Analiza cantitativă
Analiza cantitativă are drept scop stabilirea proporției elementrlor sau a grupelor dr elemente ce
constituie o substanță sau un amestec de substanțe.
În baza rezultatelor analizei cantitative se poate determina raportul maselor componentelor amestecului
analizat, cantitatea substanței în soluție sau în amestec.
Există trei metode de analiză cantitativă:
 Metode chimice
1. Gravimetrice
2. Titrimetrice
3. Analiza substanțelor gazoase
 Metode fizico-chimice
1. Optice
2. Elecrtochimice
3. romatografice
 Metode fizice de analiză ( cu ajutorul dispozitivelor)
1. Spectrale
2. Termogravimetrice
3. Refractomertice
Metode chimice de analiză cantitativă
 Metoda gravimetrică – constă în obținerea compușilor puțin solubili sau volatili și
determiarea masei lor. Masa componentului de analizat se determină duoă separarea lui din
proba analitică în srate liberă sau în formă de compus cu o componență cunoscută.
Există două tipuri de analiză gravimetrucă
 Prin precipitare
 Prin volatilizare
Metoda gravimetrică se bazează pe legea conservării masei substanței și pe legea constanței
compoziției substanței.
 La analiza substanțelor gazoase volumul fiecărui component gazos al amestecului analizat
este determinat în urma procesului de adsorbție pe diferiți sorbenți.

 Metoda titrimtrică se bazează pe măsurarea volumului soluțiilor substanțelor reactante,

concentrația uneia dintre care este cunoscută.

La un volum bine determinat de soluție a substanței de analizat se adaugă volume mici de soluție a
unui reactant până la consumarea completă a speciei analizate.

Pentru realizarea unei analize titrimetrice sunt necesare:

 O soluție cu concentrația cunoscută numită titrant, soluție standard sau soluție de lucru, care
interacționează cu substanța de analizat
 Vase chimice pentru măsurarea exactă a volumelor soluiilor reactante: pipete, biuretă,
baloane cotate, cilindre gradate, baloane conice.
În biuretă se află de obicei soluția titrantului, dar în balonul conic – soluția substanței de analizat cu
volum cunoscut. Din biuretă se adaugă cu picătura soluție de titrant în balon până când cantitățile
ractanțilo devin egale în mol / echivalent.
 Momentul în care la substanța de analizat este adăugată o cantitate echivalentă de titrant se
numește punct de echivalență.
Punctul de echivalență se stabilește cu ajutoorul indicatorilor sau a unor substanțe, prezența cărora
modifică culoare soluției la adăugarea unei cantități foarte mici de titrant în exces.
Reacțiile chimice folosite în titrimetrie trebuie să se încadreze în următoarele cerințe:
 Să decurgă cu un raport molar bine cunoscut
 Să fie ireversibile
 Să nu fie însoțite de reacții secundare sau concomitente
 Să decurgș cu viteză mare
 Să fie posibilă ușor stabilirea punctului de echivalență
Reacțiile utilizate în titrimetrie pot fi de diferite tipuri:
 De combinare a ionilor
 De oxido-reducere
 De formare a compușilor coordinativi
 De formare a sedimentelor
În funcție de caracterul reacției metodete de titrare se clasifică în 4 tipuri:
 Metodr acido-bazice ( H+ + OH-)
 Metode red-ox
 Metode de sedimentare
 Metode de complexare
În dependență de procedeele de realizare a titrării putem clasifica următoarele metode:
Metoda de titrare directă
Metoda de titrare indirectă – se adaugă un reactiv care interacționeză cu substanța
reactantă, apoi produsul acestei reacții se titrează cu un titrant potrivit.
În procesul de efectuare a analizei titrimetrice vom efectua următoarele calcule:
 Calcule pentru prepararea soluțiilor
 Calcule asupra rezultatelor analizei în baza titrării
În titrimetrie metodele de exprimare a concentrației soluțiilor sunt:
o Concentrația molară a echivalentului ( concentrație normală)
o Titrul soluției
Produsul concentrațiilor molare a echivalenților și volumelor soluțiilor esteo mărime constantă.

CN1* V1= CN2* V2