UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN

BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI
TURISM

PROIECT
UTILAJE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

CONDIȚIONAREA CEREALELOR ÎN SILOZURI

Coordonator:
dr. ing. Dan PĂUNESCU

Autori:
Student: Dragoș-Mihai URZICĂ
Student: Antonio SPIȚA
Grupa: 8LF482
Specializarea: CEPA
2020 – 2021
 Cerealele sunt o grupă de plante din familia Gramineae care cuprinde: grâul, secara,
INTRODUCERE
triticale, orzul, ovăzul, porumbul, sorgul, meiul și orezul. Tot în această grupă este cuprinsă și
hrișca datorită compoziției chimice și a utilizărilor asemănătoare cu a celorlalte specii, deși hrișca
este din altă familie botanică - Polygonaceae.
Cerealele reprezintă cea mai importantă sursă de energie şi glucide digerabile reprezentate
în mare majoritate prin amidon. Cerealele şi leguminoasele contribuie la asigurarea raţiei de
proteine în proporţie de 50 %.
ISTORIC
Există scrieri care atestă existența cerealelor încă din neolitic. În China au fost cultivate cu
5000 de ani în urmă.În vremurile istorice îndepărtate, pentru fiecare civilizație, cerealele erau
considerate zeități, care s-au revelat omului ca acesta să se poată hrăni.
Chinezi și japonezii cultivă orezul încă din anul 2800 î.Hr. În Europa ajunge o dată cu expediția lui
Alexandru Cel Mare în India, dar până în secolul al XVI-lea era un produs alimentar foarte rar.
USCAREA CEREALELOR
Umiditatea constituie una dintre cele mai importante insusiri calitative ale graului. Existenta ei in
limite normale nu pericliteaza sanatatea cerealelor in timpul pastrarii, dar depasirea acestor
limite duce la aparitia in masa de boabe a unor procese nedorite (autoincalzirea, mucegairea,
incoltirea, etc.) care favorizeaza degradarea boabelor. Pentru asigurarea pastrarii boabelor,
umiditatea care depaseste limita optima (14%), trebuie extrasa prin uscare.
Umiditatea boabelor influenteaza termostabilitatea acestora. Odata cu cresterea umiditatii
boabelor, termostabilitatea acestora scade si de aceea, pentru pastrarea calitatii boabelor mai
umede supuse uscarii, trebuie ca agentul termic sa aiba o temperatura mai mica. În asemenea
cazuri se recomanda a se practica uscarea in doua trepte.
Caracteristicile specifice uscarii fiecarei cereale influenteaza alegerea si conducerea regimului de
uscare. La stabilirea regimului de uscare a graului trebuie avute in vedere urmatoarele:
-umiditatea boabelor la intrarea in uscator;
-temperatura maxima de incalzire a boabelor;
-caracteristicile glutenului;
-temperatura agentului de uscare.
1. Răcirea cerealelor se realizează folosind ventilatoare, tranziții și podea.
2. Admisia cerealelor în partea inferioară a silozului se realizează prin intermediul unor pâlnii
plasate în podeaua camerei de uscare. Datorită amplasării acestora, produsul este dispersat
în mod uniform pe toată suprafața podelei inferioare.
3. Grinzile podelei camerei de uscare sunt pre-asamblate, având la capete clame de prindere
care simplifică montarea.
4. Greutatea acoperișului este susținută de stâlpii de rigidizare (montanți).
5. Marginea exterioară a podelei secțiunii de uscare este formată din plăci perforate care
permite aerului cald să pătrundă prin perete.
6. Podeaua camerei de uscare este construită din plăci metalice care se prind pe suporți cu
șuruburi autofiletante, pentru a se asigura o structură rezistentă.
7. Camera de uscare este monitorizată cu senzori de temperatură, protejați de praf și
umezeală.
8. Un inel central este folosit pentru a asigura stabilitatea structurii. Acesta îndeplinește un rol
important în controlul descărcării cerealelor care au fost uscate.
9. Întrerupătoarele rotative opționale sunt folosite pentru semnalizarea momentului în care
camera de uscare este plină.
10. Ansamblu de 3 guri de ventilație permit ventilarea totală și protejează produsul de intemperii.
11. Acoperișul este fabricat din panouri de oțel galvanizat G-90, putând să suporte până la 2720
kg pe centru.
12. În camera de uscare sunt amplasate panouri de nivelare.
13. Panourile de nivelare sunt montate folosind o singură legătură, foarte solidă.
14. Difuzoarele de aer reprezintă o metodă simplă și eficientă pentru asigurarea unui flux
uniform de aer în secțiunea de uscare.
15. Există o gamă largă de ventilatoare și arzătoare
Soluții constructive de uscătoare
Uscătoare cu bandă transportoare
Pentru uscarea în flux continuu sau în șarjă, se pot folosi utilaje prevăzute cu bandă
transportoare. În acest sistem de uscare, un ventilator introduce aer atmosferic care este încălzit
de arzătorul poziționat sub bandă. Coloana de aer va acționa ulterior asupra masei de produs
pentru o uscare uniformă. Viteza benzii este reglată în funcție de nivelul de umiditate al
cerealelor la care se dorește să se ajungă.
Uscătoare cu pereți perforați
Uscătoare turn
◦ Cerealele sunt procesate în flux continuu. După ce trec de camera
de recepție a uscătorului prevăzută cu un con în vederea reducerii
șocului, cerealele trec în buncărul de încălzire.
◦ Aici are loc împingerea coloanei de aer cald direct spre masa de
produs. Trebuie evitată supraîncălzirea produsului pentru păstrarea
unei calități cât mai bune. Pentru acest lucru, s-a introdus
invertorul de cereale care conferă o uniformizare a nivelului de
umiditate și a temperaturii în întreaga coloană de produs. Pentru
ca procesul de uscare să fie complet, înainte de a fi evacuate,
cerealele sunt răcite în partea inferioară a instalației prin
intermediul aerului la temperatura atmosferică, tras prin pereții
perforați ai buncărului de un ventilator.
USCĂTOR TURN TIP COLOANĂ

1a - zona de uscare
1b – zona de răcire
2 - dispozitiv
3 - pâlnie colectoare
4 - paânie de alimentare
5 - canale de distribuţie
6 - camere de distribuţie
7 - camere de distribuţie din zona de răcire
8 - ventilator
9 - camera de ardere
10 – ventilator
11 – jaluzele reglabile
 Ventilatoarele axiale se montează pe
tubulatura şi au debite cuprinse între
1000-155 000 m3/h, iar presiunea
maximă este de 920 Pa.

Fig.3.5.a Ventilatoarele axiale

Ventilatoare centrifugale de joasă
presiune - debite cuprinse între 500-
34000 m3/h şi presiune maximă de
1300 Pa, iar cele de înaltă presiune au
Fig.3.5.b Ventilatoare centrifugale debite cuprinse între 280-12000 m3/h şi
de joasă presiune
presiunea maximă de 11200 Pa.
Ventilatoarele centrifugale in-line cu
carcasă
metalică sau de plastic, cu debite
cuprinse între 180-33600 m3/h, presiuni
Fig.3.5.c.V e n t i l a t o a r e l e c e n t r i f u g a l e i n - l i n e de la 0-2500 Pa.
 USCĂTOR TIP COLOANĂ PENTRU PORUMB
◦ Uscătorul tip coloană cu încrucişare de curenţi (figura 3.6.a) este cel mai utilizat tip de uscător pentru
porumb. Este numit uscător cu încrucişare de curenţi deoarece aerul încălzit se mişcă transversal cu
coloana de porumb, perpendicular pe debitul de porumb.Umiditatea şi temperatura porumbului variază
de-a lungul coloanei uscătorului cu încrucişare de curenţi, aşa cum este prezentat în (figura 3.6.b).
Gură de umplere
Umiditate iniţială 26%

Buncăr de păstrare
umedă

Temperatura joasă a aerului de

Încălzire

Temperatura normală a aerului

Aer de uscare

Coloană tip laţime 12-15"

Ventilator

de uscare
uscare
şi Coloană de cereale Cameră plenară
Coloană de cereale

încălzitor

Plenum de aer
Răcire

Ventilator

Plenum de aer
Umiditate finală medie 14%
Rampart de cereale
Gură de evacuare
◦ La unele uscatoare discontinue se poate adauga un dispozitiv de recirculare a aerului. Aceasta are ca
scop reducerea variatiei de umiditate de-a lungul coloanei uscatorului. Pentru unele cereale se poate
utiliza o temperatura mai inalta cu o recirculare a aerului dat fiind faptul ca miezul cerealelor nu se va
afla in apropierea aerului incalzit pe intreaga perioada de uscare, deci prin urmare nu va deveni suficient
de cald
◦ Unele uscătoare cu flux incrucişat continuu folosesc un repartitor pentru cereale care
întoarce porumbul din interiorul coloanei spre exteriorul acesteia şi pe cel din exterior spre
interiorul coloanei (figura 3.6.d). Aceasta minimizează timpul în care porumbul este adiacent
la interiorul coloanei
 Uscătoarele orizontale
◦ Acestea pot funcționa atât în flux continuu cât și în șarje fiind alcătuite dintr-o cameră de ardere și una
sau două perechi de ventilatoare și arzătoare.
◦ Cerealele sunt distribuite pe toată lungimea buncărului unde aerul, introdus forțat de ventilatoare și
încălzit de arzător, străbate coloana de produs realizând o uscare uniformă fiind ajutat și de un invertor
de cereale. Ulterior, aerul saturat este evacuat din uscător prin pereții perforați ai buncărului.
 AERAREA CEREALELOR
 
◦ În primele luni de recoltare graul pentru consum alimentar este admis la receptie in mori, cu
o umiditate mai mare cu 1-3 % decat in restul anului. Acest plus de umiditate, impreuna cu
corpurile straine si microorganismele, duce in multe cazuri la autoincalzirea boabelor in
celulele silozului. Daca starea cerealelor nu este supravegheata si aparitia autoincalzirii nu
este inlaturata operativ, se produce incingerea si mucegairea masei de grau si deprecierea
calitatii acestuia. Acest fenomen are loc mai ales cand pastrarea se face pe o durata de timp
mai indelungata (de peste 10 zile).
◦ Autoîncalzirea se controlează prin sondarea si prelevarea unor probe, sau prin traductoare de
temperatura instalate in celulă si cu înregistrare la tabloul central de comandă si control.
◦ Pentru racirea si scaderea umiditatii cerealelor se pot folosi doua procedee:
◦ aerarea prin prefirare;
◦ aerarea activa.
Aerarea cerealelor din silozurile cu fund plat:
DEZINSECȚIA
◦ Insectele daunatoare cerealelor se impart in trei grupe:
◦ insecte cu aripi tari (coleoptere, gandaci), dintre care cele mai periculoase fiind gargaritele
(curculionidae);
◦ fluturi (lipidoptere); acarieni.

◦ Mijloacele de combatere a insectelor daunatoare cerealelor aflate in silozuri sunt de doua feluri:
◦ preventive;
◦ curative.
 MAGAZIILE DE CEREALE
◦ Sunt construite din lemn (dar din ce in ce mai rar) sau din caramida. Depozitarea graului se face pe
orizontala , in straturi de o anumita grosime sau sub forma de gramada.
◦ Constructia magaziilor de cereale trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a putea fi
corespunzatoare pentru depozitarea cerealelor
 CONCLUZII

Înainte de depozitare cerealele trebuie să fie precurăţite deoarece corpurile străine, fiind mai
umede decât cerealele, îngreunează uscarea acestora şi favorizează infecţiile cu microorganisme.
De multe ori cerealele au o umiditate mai mare de 14%, ajungând până la 20%; în aceste
condiţii, datorită faptului că ele nu se pot depozita în silozuri, se practică pe scară largă uscarea
artificială a cerealelor asigurând astfel conservabilitatea şi realizând uneori (în cazul orzului) şi o
îmbunătăţire a energiei de germinare.
Pentru uscare se folosesc diferite tipuri de uscătoare cu aer cald, cu funcţionare continuă, prevăzute
cu zone de preîncălzire, uscare şi răcire în care boabele nu trebuie să depăşească temperatura de
55°C, durata uscării fiind de 60-90 minute.
Utilajele şi instalaţiile folosite pentru executarea operaţiilor tehnologice din silozul de cereale, din
care fac parte sorbul sau staţia de primire, utilajele de transport intern (elevatoare, şnecuri,
tubulatură etc.), instalaţii de ventilaţie (ventilatoare, cicloane, conducte, şubere), aparate de măsură
volumetrică şi gravimetrică, maşini de curăţit cereale, motoare şi transmisii de acţionare, diverse
accesorii de comandă şi control, se aseamănă cu cele din silozurile străine.
BIBLIOGRAFIE

https://www.mgtrade.ro/solutii/uscare-cereale
https://ro.scribd.com/doc/75658885/Tehnologia-Uscarii-Cerealelor
https://ro.scribd.com/document/245255743/Conditionarea-semintelor-de-cereale
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cereale
https://ro.scribd.com/doc/270072914/Pastrarea-Si-Conditionarea-Cerealelor