REGIUNI TURISTICE ÎN ROMÂNIA

Fenomenul turistic poate fi analizat în toate detaliile evoluției și

răspândirii sale operând cu următoarele patru categorii de unități:
punctul, centrul, zona și regiunea turistică.

⁕ Punctul turistic – este asociat frecvent unui obiectiv cu valoare

turistică. Are o extensiune redusă, rezumându-se la o resursă naturală
sau antropică, o cale de acces și, eventual, o bază de cazare sau
alimentație publică (ex. o peșteră amenajată pentru vizitare).

⁕ Centrul turistic – este rezultatul concentrării spațiale a mai multor

resurse atractive, în majoritatea cazurilor de același tip. Dacă
resursele sunt puțin variate ca structură, centrul se va specializa în
practicarea unui anumit tip sau formă de turism (cel curativ, în zonele
cu ape minerale sau termale). Centru turistic se poate individualiza în
teritoriu ca entitate de sine stătătoare – stațiunea turistică – sau se
poate suprapune unui habitat cu funcții complexe, cum este
localitatea turistică.
⁕ Zona turistică – reprezintă o unitate spațială în perimetrul căreia
coexistă un număr nedefinit de puncte și centre turistice. Ele se
delimitează după principiile: unicității, omogenității, funcționalității. Se
iau în considerare: mărimea, varietatea și consistența fondului atractiv,
gruparea în teritoriu a obiectivelor, accesibilitatea lor, gradul de
dezvoltare a infrastructurii, populația activă angajată, eficiența
economică.

⁕ Regiunea turistică – au o extensiune teritorială cu mult mai mare

decât a zonelor turistice în care fenomenul turistic se desfășoară în
întreaga lui complexitate. În cadrul ei se diferențiază de obicei zone
turistice sau numai areale, cu numeroase centre și puncte turistice. Îi
sunt caracteristice asocierea a două sau mai multe tipuri de turism
(turism polivalent). Au, de asemenea, potențial turistic mai mare și mai
variat, sunt de obicei de importanță internațională sau națională.
 A
Regiuni turistice în România:
1. Regiunea turistică a Carpaților
2. Regiunea turistică intracarpatică a
Transilvaniei
3. Regiunea turistică vestică
4. Regiunea turistică estică B
5. Regiunea turistică sudică Regiuni turistice în România:
6. Regiunea turistică dobrogeană - Câmpia și Dealurile de Vest
Nicolae Ciangă – 2007 – România. Geografia turismului - Oaș - Maramureș - Obcinele Bucovinei
- Munții Apuseni
- Depresiunea Transilvaniei
- Munții Poiana Ruscă
- Munții Banatului
- Grupa centrală a Carpaților Orientali și
Desfășurător: Subcarpații Moldovei
Săptămâna Tema - Podișul Moldovei
- Regiunea Curburii carpatice și
1 1 subcarpatice
2 2 și 3 - Carpații Meridionali
- Subcarpații Getici
3 4 și 5 - Câmpia Română
4 6 - Podișul Dobrogei
- Delta Dunării
Pompei Cocean – 2010 – Patrimoniul turistic al României
D. Regiunea turistică estică

Cuprinde Subcarpații Moldovei (inclusiv

contactul cu Carpații Orientali pe o
adâncime de 10-20 km) și Podișul Moldovei.

Potențialul turistic este variat și include:

⁕ vestigii cultural-istorice religioase cu
caracter de unicat: Voroneț, Sucevița,
Moldovița, Humor, Putna, Arbore, Agapia,
Văratic, Neamț etc.
⁕ orașele, unele foste capitale ale Moldovei,
conservă vestigii feudale sub forma
bisericilor, cetăților, obiectivelor de artă în:
Suceava, Botoșani,Iași, Piatra Neamț,
Roman, Bacău, Focșani etc.
⁕ Apele minerale clorurate și sulfatate care
au favorizat apariția unor stațiuni balneare
de interes local (Târgu Ocna, Bălțătești,
Oglinzi).
E. Regiunea turistică sudică

Cuprinde Subcarpații și Podișul

Getic, mare parte din Subcarpații
Curburii și Câmpia Română, la care se
adaugă și Valea Dunării.
1. Subcarpații sunt avantajați de un
peisaj geografic variat dar și de
contactul direct cu regiunea montană.
⁕ Prezența apelor minerale și a
lacurilor sărate au permis dezvoltarea
unor stațiuni balneare: Călimănești-
Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora
(jud. Vâlcea), Pucioasa, Vulcana Băi
(jud. Dâmbovița), Slănic (jud. Prahova),
Sărata Monteoru (jud. Buzău).
⁕ Vestigiile istorice legate de fostele
capitale ale Țării Românești:
Câmpulung-Muscel, Curtea de Argeș,
Târgoviște.
⁕ Ctitoriile voievodale și boierești de
la Cozia, Horezu, Tismana.
E. Regiunea turistică sudică
2. Câmpia Română este dezavantajată din punct de vedere peisagistic
datorită reliefului monoton dar și climatului arid în compensare fiind micile
arealele de pădure, lacurile din jurul Bucureștiului sau cele de pe Argeș și Olt.

Se remarcă potențialul turistic antropic concentrat în orașele principale:

Craiova, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Slatina, Alexandria, Ploiești
Slobozia, Buzău, etc.
E. Regiunea turistică sudică
3. Dunărea se impune prin rolul său de arteră fluvială de legătură între țările
Europei Vestice și Marea Neagră. Se adaugă aliniamentul porturilor dunărene:
Drobeta Tr-Severin (Cetatea Drobeta), Calafat (podul Calafat-Vidin), Turnu
Măgurele, Călărași, Cernavodă (podul Fetești-Cernavodă / ”Anghel Saligny”),
Hârșova (podul Giurgeni-Vadu Oii / Hârșova), Brăila, Galați.