STALIN

Ciurariu-Gliga Denis
Clasa a XII-a C
• Numele conducătorului politic
sovietic este unul sugestiv având în
vedere destinul său. „Omul de oțel”
este figura secolului al XX-lea, ale
cărui ambiții au influențat evoluția
întregii Europe. Conducător al
dictaturii bolșevice din Rusia după
moartea lui Vladimir Ilici Lenin,
Stalin își consolidează puterea prin
teroare, eliminându-și toți opozanții
cu ocazia „marii epurări”, a cărei
apogeu a fost atins în anul 1937.
• Născut la Gori, în Georgia în anul 1879,
viitorul dictator sovietic a avut o
copilărie extrem de neplăcută, fiind
maltratat de tată. Istoricii susțin că
originea concepției lui Stalin și a politicii
acestuia se găsesc în aceste pagini ale
copilăriei. Regimul la care acesta a fost
supus de timpuriu în propria familie au
făcut din Stalin un om dur, fără inimă,
fapt relevat de acțiunile sale din perioada
maturității. Acesta reușește să
transforme Uniunea Sovietică într-o
putere industrială recunoscută la nivel
mondial și o putere economică respectată
în întreaga lume.
Un important rol în copilăria tânărului Soso, cum era poreclit Stalin, l-a avut
folclorul local. De origine georgian, acesta a încercat să își ascundă proveniența,
fiind însă, în mod paradoxal, mândru de ea. Tânărul admira personalități din
basme precum Koba, eroul său favorit, iar Koba a fost primul său pseudonim ca
revoluționar. Urmează școala din Goji, iar apoi Seminarul teologic din Tifilis, de
unde este exmatriculat în 1899 din cauza mișcării sociale în care se implicase.
Ulterior este arestat și exilat în Siberia (1902). Datorită experienței sale va fi ales
în Comitetul Central al partidului bolșevic în 1912.

Contribuția lui Stalin nu a fost una semnificativă în dezvoltarea concepției

marxiste, fiind autorul unui singur tratat „Marxismul și problema națională”, unde
prezintă o poziție marxist-ortodoxă față de aceasta problemă importantă, fiind
redactat în perioada exilului, la Viena. În aprilie 1917 Stalin a câștigat alegerile
pentru Comitetul Central, fiind ulterior ales în Biroul politic al Comitetului
Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, funcție pe care o deține până
la moarte. Devenit secretar general al partidului în 1922, Stalin acționează în
vederea deținerii puterii depline în stat, eliminând pe rând fiecare rival politic.
• După moartea lui Lenin în ianuarie 1924 partidul a fost
condus de Stalin, Kamenev și Zinoviev. Stalin i-a atras de
partea sa pe Lev Kamenev și pe Grigori Zinoviev, adversari ai
lui Troțki, pentru a-l împiedica pe acesta să preia întreaga
putere. Ulterior devine aliat al lui Buharin și al lui Aleksei
Rîkov împotriva foștilor aliați, care formaseră o grupare
proprie în interiorul partidului. În cele din urmă, Stalin preia
întreaga putere în stat, iar Troțki este expulzat din URSS,
fiind ulterior asasinat în Mexic din ordinul lui Stalin.
• Stalin transformă Uniunea Sovietică din cea mai săracă
națiune a Europei într-un stat puternic industrializat,
depășind chiar viteza Germaniei sau pe cea a Japoniei. Costul
uman pentru atingerea acestui deziderat a fost însă unul
uriaș. Dictatorul impune colectivizarea agriculturii, înlocuind
micile ferme, nemecanizate cu fermele mari, puternic
mecanizate, mult mai eficiente. Colectivizarea s-a lovit
însă de rezistența puternică a țăranilor, al căror standard de
viață a decăzut, având loc puternice schimbări sociale. Iau
naștere gospodăriile colective (colhozurile) sau cele de stat
(sovhozurile), unde vechii proprietari sunt nevoiți să
muncească, stabilindu-se de către stat o normă zilnică.
• Deși se susținea faptul că societatea este o dictatură a
proletarului, în realitate, populația era controlată de Stalin,
prin intermediul poliției politice, iar controlul era unul
extrem de dur: dacă cineva era suspect de ostilitate față de
regim, era arestat, iar în urma unui simulacru de proces,
dus în lagărele de muncă sau executat.
• Există însă și aspecte pozitive ale regimului stalinist, acesta
punând un mare accent pe asigurarea de servicii medicale
gratuite. S-au desfășurat campanii împotriva unor boli
periculoase, precum holera sau malaria, iar numărul
doctorilor a crescut considerabil, rata mortalității scăzând
considerabil. Stalin acționează și în educație, astfel încât
învățământul de toate gradele este gratuit, tot mai mulți
cetățeni învățând să scrie și să citească. În ciuda acestor
progrese, ridicarea nivelului de trai a fost limitată,
deoarece dezvoltarea industriei de bunuri de consum era
inferioară altor ramuri industriale. Doar conducătorii
partidului și ai statului aveau unele beneficii. 
• De numele lui Stalin se leagă și persecuțiile care au avut loc
între anii 1930 și 1940 în rândul slujitorilor bisericii ortodoxe,
ceea ce aproape a dus aproape la dispariția ei. Numeroase
biserici au dispărut sub demolări sau au fost închise, iar preoții
și călugării au fost întemnițați. Ulterior, în timpul celui de-Al
Doilea Război Mondial, în spiritul unei organizări patriotice,
bisericii i se permite o ușoară revenire.
• Harta etnică a URSS a fost de asemenea influențată de
acțiunile lui Stalin care a dirijat numeroase deportări. Peste 1,5
milioane de oameni au fost transportați în Siberia sau în
republicile asiatice. Aceste deportări au fost justificate de către
inițiatori prin existența separatismului, rezistența împotriva
regimului sau colaborarea cu germanii. Românii și basarabenii
au fost deportați în lagărele din Siberia, iar mulți au fost
asasinați la Fântâna Albă și lângă Odessa. Acționând decisiv
pentru destinul Europei, Stalin semnează Pactul Molotov-
Ribbentrop, al cărui rezultat s-a concretizat prin împărțirea
Europei în două sfere de influențată, fapt care va avea drept
rezultat și împărțirea fizică și politică a continentului: Europa
de Est și Europa de Vest, separate printr-o „cortină de fier”,
așa cum anunța Churchill.
• Politica de represiune a lui Stalin a continuat și s-a
intensificat, astfel încât, între anii 1948 și 1953 are loc
campania antisionistă, aceasta fiind considerată
precursoarea marilor represiuni, pe care însă Stalin nu le-
a mai putut aplica, stingându-se din viață în 1953. Despre
modul în care și-a găsit sfârșitul marele lider sovietic s-au
conturat numeroase opinii, ca și în cazul celorlalți mari
conducători ai lumii. Hrusciov afirma în autobiografia sa
că Stalin obișnuia să participe la diverse petreceri, iar la
finalul uneia dintre ele dictatorul și-a găsit sfârșitul. La 1
martie 1953, după un dineu, Stalin a decedat a suferit un
atac cerebral care i-a paralizat partea dreaptă a corpului.
După câteva zile de chinuri, pe 5 martie moare, la vârsta
de 73 de ani.
• Varianta oficială susține că Stalin a fost victima unei
hemoragii cerebrale, însă ulterior au fost făcute diverse
afirmații care fac trimitere atât la o eventuală sinucidere,
cât și la posibilitatea că tiranul a fost asasinat. Cert este că
trupul lui Stalin a fost mumificat și păstrat la Mausoleul
lui Lenin până în 1961, când are loc începutul
destalinizării Uniunii Sovietice, moment în care se
hotărăște îngroparea acestuia lângă zidul Kremlinului.
MULȚUMESC PENTRU ANTENȚIE