Universitatea Valahia Trgovite Facultatea de tiine Economice Specializarea Master - Managemetul Organizaiilor de Turism i Servicii An II

PROIECT LA MANAGELENTUL UNITATILOR TURISTICE

Profesor indrumator: Prof. Univ. Dr. Virgil Popa Masterand: Paraschiv Florentina Nicoleta

Targoviste, 2012

Redat de curand circuitului turistic, Complexul Zanoaga are o capacitate totala de 83 de locuri de cazare: 50 locuri in camere cu 2 si 3 paturi in Hotelul Loznisoara** prevazute cu baie proprie si incalzire centrala, 17 locuri (2 camere) in Cabana Albastrica* si 16 locuri (2 camere) Cabana Brandusa*. Complexul este situat pe Valea Ialomitei (cota 1400m) la 150 km fata de Bucuresti, 75 km fata de Trgoviste, 20 km fata de Sinaia, 40 km fata de Predeal si 70 km fata de Brasov. Accesul (vara) este usor si comod, cu orice mijloc de transport auto, iarna se iau masuri suplimentare (lanturi, lopata, nisip, etc.). La cerere, complexul poate transporta, contra cost, turistii sau grupurile de turisti din si catre Bucuresti, Targoviste, Sinaia, Predeal sau Brasov. Se poate ajunge cu autoturisme de oras, autoturisme de teren, microbuze: - din DN Trgoviste - Sinaia, prin satul Glod, comuna Moroieni, lasnd n dreapta sanatoriul cu acelasi nume urmnd indicatorul Hotel Pestera (Moroieni - Zanoaga = 19 km drum forestier mbunatatit), sau - din Sinaia pe drumul spre Trgoviste pe la Cuibul Dorului - Dichiu Zanoaga = 21 km.

Factorii cheie de succes

Factorii cheie cei mai importanti ai hotelului nostru sunt conditiile atat de cazare cat si de masa pe care le oferim clientilor nostri, acestea trebuind sa fie dintre cele mai bune. Turistii trebuie sa gaseasca in gazdele lor atat flexibilitate cat si creativitate, pentru ca acestia sa nu simta niciodata monotonia. Un alt factor cheie de succes il reprezinta pretul, raportul calitate/pret fiind foarte bine conturat.

Impresia pe care trebuie sa o lasam trebuie sa fie pe masura asteptarilor clientilor nostri.

Misiunea organizaiei

Dorim sa asiguram servicii de calitate superioara intr-o atmosfera de lucru pozitiva astfel incat oaspetii nostri sa se poata simti ca acasa. In definitiv, fiecare dintre noi este responsabil de maxima satisfactie a clientilor punand la dispozitia acestora servicii de calitate desavarsita. Ne straduim permanent sa ne ridicam la inaltimea asteptarilor oaspetilor nostri astfel incat sa evoluam in continuare, fie individual, fie colectiv. In aplicarea acestei filosofii hoteliere ne asiguram ca dorintele oaspetilor sunt intotdeauna anticipate si indeplinite. Vom indeplini aceasta misiune construind o atmosfera de incredere, respect si lucrul in echipa.

Viziunea organizaiei Intr-o pia n continu schimbare n care nu conteaz att mrimea, specificul sau adresa locaiei, mai presus de toate fiind serviciile ireproabile oferite clienilor, viziunea noastra este de a deveni, pn n 2015, una dintre cele mai cunoscute companii hoteliere pe plan local, n ceea ce privete serviciile de cazare si organizare a diferite evenimente Credem cu tarie ca dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul rand de existenta dotarilor adecvate si a serviciilor care ca au in prim plan asigurarea conditiilor optime de sedere pentru turisti. Prin continutul sau, cazarea are ca scop crearea conditiilor si confortului pentru odihna clientilor nostri.

Valorile organizaiei

Integritatea: este trasatura care sta la baza echipei noastre! Este modalitatea noastra de a lucra impreuna, respectandu-ne reciproc si tinandu-ne promisiunile. Eficienta: reprezinta "a face ceea ce spunem si a spune ceea ce facem"! Inseamna sa fim operativi cu cerintele oaspetilor nostri! Inseamna sa ramanem un exemplu pe piata si in final sa obtinem si succese financiare! Creativitatea: este cheia in succesul relatiilor cu oaspetii nostri. Vrem ca cei care ne calca pragul sa se simta ca acasa, dar unde sa nu simte niciodata monotonia, fie ca e client sau membru al echipei.

Obiectivele organizaiei

Obiectivele hotelului Loznisoara sunt: asigurarea de servicii de cazare si alimentatie profesionale de inalta calitate prin creterea calitii operaiunilor i a performanelor financiare, astfel incat turistii nostri sa gaseasca acea ospitalitate a caminului pentru a avea vacante calduroase si relaxante.

Modernizarea si extinderea infrastructurii de cazare si a utilitatilor conexe din cadrul hotelului Loznisoara in vederea diversificarii serviciilor turistice si a numarului de turisti.

Indicatorii circulatiei turistice

Numar de turisti sositi U/M = Nr. Turisti Nr. Crt. 1 2 3 Anul 2007 2008 2009 Turisti romani 3.675 2.919 3.671 Turisti straini 467 170 164 Total turisti 4.142 3.089 3.835

Numar innoptari sau numar zile turist U/M = Nr. Innoptari Nr. Crt. Anul Nr. Innoptari Nr. Innoptari Total zile cazare

(turisti romani ) 1 2 3 2007 2008 2009 8.657 8.456 9.623

(turisti straini) 214 75 82 8.871 8.531 9.705

OPORTUNITATI SI LIMITE ALE DEZVOLTARII TURISMULUI MONTAN Zona montana reprezinta pt tara noastra un element marcant al potentialului turistic de care dispune, constituidu-se ca un produs turistic competitiv si pe piata interna si internationala. Necesitatea dezvoltarii turismului montan in Romania decurge din multiplele posibilitati pe care le detine muntele in satisfacerea motivatiilor turistice deosebit de diverse, din tendinta de crestere a cererii pt practicarea sporturilor de iarna, din posibilitatea obtinerii unei incasari ridicate pe zi/turist (mai ales din practicarea schiului) si realizarii unei eficiente economice si sociale ridicate.

Un model util de analiza, pt a stabili directiile (strategiile) de dezvoltare, il constituie matricea SWOT. Acest model reuneste o serie de informatii privind starea actuala a pietei turismului montan, incluzand in mod practic doua componente: 1. o analiza interna a pietei scotand in evidenta punctele tari si punctele slabe ale turismului montan romanesc; 2. o analiza a mediului extern al pietei, din care vom rezulta oportunitatile si limitele dezvoltarii turismului montan. Matricea imbraca forma: Puncte tari Puncte slabe

Oportunitati Limite PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI MONTAN 1. Un potential turistic montan deosebit de valoros, de o mare complexitate si varietate a resurselor naturale si antropice, precum si o natura virgina in mare parte; 2. Un important domeniu schiabil potential garantat de prezenta zapezii la alt variabile (1000-1500), cca 5 luni/an, in medie, fapt ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna. 3. Imbinarea armonioasa a resurselor turistice montane propriu-zise cu factorii nat terapeutici (izvoare minerale, namoluri terapeutice, etc), fapt ce permite amenajarea si dezv unor statiuni turistice cu profil complex; 4. mare accesibilitate in oricare din masivele montane si o retea interna de comunicatii interne rutiere si feroviare, care permite accesul in oricare din masivele montane din toate directiile; 5. existenta unui patrimoniu cultural religios foarte valoros;

6. un mediu natural in general lipsit de surse majore de poluare; 7. experienta importanta in amenajarea si dezv unor statiuni turistice montane pt odihna si recreere, tratament, dar si practicarea unor sporturi de iarna; 8. conceperea si promovarea pe piata interna si externa a unor produse turistice originale, deja consacrate (circuitul Dracula, turul manastirilor, practicarea sporturilor de iarna, etc); 9. cerere turistica potentiala f imp si in continua crestere; 10.preturi si tarife relativ scazute fata de puterea de cumparare a turistilor; 11.retea de comunicatii de marketing deja operationala atat in tara cat si in strainatate, incluzand agentiile romanesti specializate sau Oficiul pentru Promovarea turismului cu cca 20 birouri in strainatate. Cu toate aceste avantaje, exista din pacate din nenumarate dezavantaje in acest domeniu care au impiedicat dezv potentialului turistic pe masura posibilitatilor de care dispune sau in comparatie cu amenajarile renumite din Mtii Alpi. PUNCTE SLABE ALE TURISMULUI MONTAN DIN TARA NOASTRA 1. Repartizarea spatiala inegala a resurselor turistice montane din punct de vedere al structurii, volumului, valorii si posibilitatilor de valorificare turistica; 2. Amplitudinile moderate ale Mtilor Carpati precum si morfologia reliefului montan, care nu permit in general amenajarea unor partii pentru marile concursuri de schi; 3. lipsa unei evaluari precise a domeniului schiabil potential; 4. slaba dezvoltarii a retelei de unitati turistice de cazare si alimentatie;

5. slabele performante tehnice ale amenajarilor pt practicarea sporturilor de iarna, dar si necorelarea acestora ca lungime si capacitate, cu capacitatea de cazare a statiunilor; 6. inegala repartitie a investitiilor turistice, a eforturilor de amenajare a unor zone montane; 7. proasta intretinere a multora din caile de acces rutier in zona montana, mai els a drumurilor secundare, precum si a traseelor montane, ca si a partiilor de schi; 8. proasta gestionare a domeniului schiabil amenajat; 9. gama relativ redusa a produselor turistice promovate ata pe piata interna cat si pe cea externa; 10.neconcordanta evidenta intre nivelul preturilor si tarifelor practicate si calitatea serviciilor oferite; 11.vizibila degradare a mediului nat in ariile de circulatie interna (platoul Bucegi), fie din cauza eroziunii solului dar si din cauza neglijentei si lipsei de educatie a turistilor. Pentru a gasi solutii acestor probleme este necesar sa luam in considerare si oportunitatile si limitele mediului extern. OPORTUNITATILE SI LIMITELE TURISMULUI MONTAN DIN ROMANIA 1. o crestere relativa a interesului pt tara noastra (mai ales politic si ec) din partea tarilor europene puternic dezvoltate, ceea ce poate contribui la o atragere mai imp a investitiilor; 2. o liberalizarea mai accentuata a activitatii ec, conditia accelerarii procesului de privatizare si de incurajare a liberei initiative. Dintre limitele cele mai pregnante mentionam:

1. concurenta puternica pe piata europeana a turismului montan, manifestata mai ales in tari ca: Austria, Franta, Italia, Elvetia, Germania, Polonia, etc; 2. implementarea relativ lenta a practicilor manageriale moderne in conducerea turismului la toate nivelurile; 3. slaba implicare a comunitatilor locale in dezv turistica, datorita lipsei de experienta; 4. lipsa unei infrastructuri corespunzatoare, generale si turistice; 5. absenta unei politici de investitii care sa modernizeze structura materiala din domeniul turismului. Toate elementele de analiza prezentate trebuie luate in considerare la elaborarea conceptiei globale de valorificare superioara a zonei montane.