MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

COLEGIUL ECONOMIC ”HERMES” – BUCUREȘTI, SECTORUL 2

PROIECT DE ABSOLVIRE
ȘCOALA POSTLICEALĂ

ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII HOTELULUI

„ATHOS” CLUJ-NAPOCA

PROFESOR COORDONATOR,

ABSOLVENT,

COICEA LAVINIA-CRISTINA

BUCUREȘTI

1
 INTRODUCERE
Turismul contemporan poate fi caracterizat ca un fenomen social-economic cu caracter
de masa, care cuprinde relatiile ce au loc in societate, inauntrul fiecarui stat si in circuitul
valorilor materiale si spirituale, dintre state, in procesul utilizarii timpului liber al populatiei.

Dezvoltarea turismului presupune existenta unui patrimoniu turistic care, prin

activitatea sa, are menirea sa asigure integrarea unei zone, regiuni turistice sau a unei tari in
circuitele turistice interne si internationale.Printre componentele patrimoniului turistic trebuie
mentionate, in primul rand, resursele naturale, ca de exemplu: frumusetile montane si
peisagistice, plajele insorite de pe litoral, factorii de cuta din statiunile balneoclimaterice, clima
etc.Intr-un sens determinat, valorile naturale – asa –numita oferta primara – constituie baza
ofertei turistice potentiale a unei zone considerate. Resursele naturale sunt completate cu
resursele antropice, concepute de mana omului, ce formeaza oferta turistica secundara , menite sa
imbogateasca patrimonial turistic al tarii, ca de exemplu: vestigiile istorice, traditiile culturale,
folclor, monumente arhitecturale, de arta.

In cadrul sectorului tertiar putem localiza turismul si industria ospitalitatii prin insasi
continutului activitatilor pe care le desfasoara, respective prin complexul de prestatii pe care le
furnizeaza in piata. Intr-o economie nationala, importanta turismului si a ospitalitatii creste de la
an la an.

Tinand cont de faptul ca industria hoteliera ofera cu precadere servicii de cazare, rolul
acesteia este de a asigura infrastructura dezvoltarii turismului, alaturi de ramura
transportului.Infrastructura de cazare se exprima prin totalitatea organizatiilor sau unitatilor de
cazare, care, prin capacitatile de care dispun, au ca obiectiv satisfacerea nevoilor
calatorilor. Multitudinea si diversitatea de organizatii care activeaza in aceasta industrie impune,
pentru o mai precisa intelegere a afacerii, definirea termenului de hotel.

Hotelul este definit ca o organizatie a carei principala afacere este de a furniza facilitate
de cazare pentru publicul larg si care poate de asemenea sa puna la dispozitia clientilor o serie de
servicii turistice.

Organizatia hoteliera este cea care asigura o serie de servicii turistice ce au rolul de
atragere a segmentelor de turisti, prin sadisfacerea nevoilor acestora ,nevoi ce sunt intr-o
continua crestere si diversificare.

2
 CUPRINS

CAP. I PREZENTAREA HOTELULUI ,,ATHOS’’ CLUJ-NAPOCA

1.1. SCURT ISTORIC

1.2. ORGANIZAREA UNITATII
1.3. ANALIZA CLIENTELEI
1.4. ANALIZA CONCURENTILOR
1.5. TARIFE PRACTICATE

CAP. II ORGANIZAREA ACTIVITATII IN HOTELUL ,,ATHOS’’ CLUJ-

NAPOCA

2.1. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE CAZARE

2.2. SERVICIUL FRONT-OFFICE

2.3. SERVICIUL DE ETAJ

2.4. INDICATORII ACTIVITATII DE CAZARE

2.5. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE ALIMENTATIE PUBLICA

2.5.1. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE CULINARA

2.5.2. ACTIVITATEA DE SERVICE A MESEI

2.5.2.1. PREGATIREA SI ARANJAREA SPATIILOR DE SERVIRE

IN CADRUL HOTELULUI ATHOR

2.5.2.2. PRIMIREA CLIENTILOR SI LUAREA DE COMENZI

3
CAP. III ANALIZA EFICIENTEI ACTIVITATII HOTELULUI ,,ATHOS’’

3.1. CONCEPTUL DE EFICIENTA SI FORMELE ACESTUIA

3.2. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EFICIENTA

3.3. CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ACTIVITATII UNITATII

3.4. CUANTIFICAREA EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITATII

HOTELULUI

3.4.1. INDICATORI GENERALI PENTRU MASURAREA EFICIENTEI

3.4.2. INDICATORI PARTIALI PENTRU MASURAREA EFICIENTEI

3.4.2.1. INDICATORII EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITATII DE

CAZARE

CAP. IV CONCLUZII SI PROPUNERI

4.1. CONCLUZII

4.2. PROPUNERI

ANEXA 1 – CHESTIONAR

ANEXA 2 – CERERE DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE

ANEXA 3 – EXEMPLU DE MENIU

BIBLIOGRAFIE

4
 CAP. I PREZENTAREA HOTELULUI ,,ATHOS’’ CLUJ-NAPOCA

1.1 SCURT ISTORIC

Amplasarea complexului hotelier Athos se afla pe o culme a municipiului Cluj-Napoca la

poalele Feleacului intr-o frumoasa si deosebita fosta livada pomicola in zona rezidentiala numita
„cartier Andrei Muresanu”. Similitudinea legata de masivul muntos Athos situat in N-E Greciei
avand o altitudine de 2033 metrii, consta in asemanarea cutremuratoare care exista intre cele
doua locatii.

ATHOS (AGHION OROS) este o Republica Monastica cu regim de departament

administrativ si autonom in cadrul Greciei cu o suprafata de 336 Km2 si o populatie de 1,7 mii
locuitori. Muntele Athos sau Athon, dupa niste vechi traditii intunecate, ar veni de la Athos, un
supranume cedat zeului Joe (Jupiter) care avea un templu pe unul din varfurile muntelui. Printre
templele de pe Athos, pe unul din varfurile cele mai inalte era zidit templul Zeului Apolon, care
intrecea pe toate ca marime, inaltime si arta.

In zilele senine idolul se vedea de la Constantinopol si era acordat cu insufletire in timpurile

vechi Athosul era tot atat de renumit ca si Olimpul, faimosul munte, pe inaltimile caruia
salasluiau zeii mitologiei antice.

De la poalele Athosului si pana la cele ale Olimpului se intinde ca o panza albastra, frumusetea
marii Egee, semanata cu o multime de insule, a caror legende sunt cunoscute de toate popoarele.

Muntele Athos, pe atunci, era locuit de pagani. Deasupra lui se aflau 5 cetati: Dion, Olofiscus,
Acroaton, Zissus si Cleone. Locuitorii acestor cetati ca si cei de prin insulele din apropiere, au
adus multe jertfe sangeroase zeitatilor de pe munte si in special lui Apdan cel de pe varful
Athosului. Lumea care era dornica sa cunoasca viitorul mergea, de prin toate partile, spre a-l
consulta si pentru a primi raspunsuri la toate intrebarile, dar fireste mincinoase, ca toate oracolele
pagane.

Prin sec. al XII-lea Athosul isi pierde caracterul de asezamant imparatesc, curat Bizantin. Atunci
rusii intemeiaza aici Manastirea lor Sf. Pantelimon, renumita Rusicu, cu slujba ruseasca de pe
carti Slavonesti pomenite inca de pe la 1143.

In curand se infiinteaza si manastirea sarbeasca Chilandarul, o frumoasa manastire bulgareasca si

un frumos schit romanesc: Prodromul.

In timpul Imperiului Latin, intemeiat de Cruciada in anul 1204, manastirii Sf. Munte Athos au
inscris cea mai glorioasa pagina a istoriei lor, luptand si marturisind in ciuda tuturor prigoanelor
catolice, credinta drept maritoare de rasarit. Martiriul, mucenicia si moartea, nu i-au putut clinti
de pe temeliile credintei ortodoxe.

5
De atunci si pana azi, Sfantul munte Athos a fost cheagul ortodoxiei de pretutindeni si centrul
prin execlenta al monarhismului ortodox. Romania fiind o tara cu o pondere covarsitoare
ortodoxa si cu un potential turistic deosebit, la fel ca aceea zona imprejmuitoare a muntelui
Athos socotita o parte din sufletul ortodoxismului poporului roman de o importanta religioasa
deosebita regasindu-se aici numeroase manastiri ortodoxe cum ar fi: „Marea Lavra”, „Vatopedi”
precum si o parte turistica.

La fel ca si acea mica asezare de la poalele muntelui care de-a lungul timpului a fost un
loc de perelinaj pentru numerosi credinciosi ortodocsi si de alte religii, romani precum si prin
implicarea directa a unor domnitori romani si alte persoane care au contribuit in mod substantial
si efectiv la conservarea si pastrarea in conditii deosebite a acelui patrimoniu inestimabil, acest
complex hotelier Athos doreste sa se identifice in ceea ce el intruchipeaza intr-un loc situat intr-o
oaza de lumina si liniste sufleteasca asemanatoare cu cel de la poalele muntelui.

( poza Hotelul Athos )

Complexul hotelier Athos este situat in Cluj-Napoca, strada Becas nr. 42, se afla in
administrarea societatii SC „ATHOS” BMB si a fost deschis la sfarsitul lunii mai 2004 oferind
caldura si confort oaspetilor sai fie ca sunt turisti dornici sa viziteze unul dintre cele mai
deosebite centre istorice, comerciale si turistice ale Transilvaniei fie oameni de afaceri in cautare
de liniste, discretie si servicii de calitate.

Hotelul Athos ofera confortul si serviciile unei dotari de 4 stele (✩✩✩✩):

-        21 camere dotate cu unu, doua paturi;

-        3 apartamente foarte spatioase;

-        restaurantul are o capacitate de max 100 locuri;

6
-        sala de conferinta;

-        acces internet;

-        servicii de curatenie;

-        parcare pazita.

Locatia hotelului Athos este deosebit de avantajoasa, in special pentru cei care cauta un colt
linistit intr-o metropola din ce in ce mai aglomerata.

7
 1.2. ORGANIZAREA UNITATII

Prin structura organizatorica se intelege ansamblul de posturi si compartimente de munca

care compun organizatia, modul de constituire, grupare si subordonare a acestora, precum si
principalele legaturi care se stabilesc intre ele in vederea asigurarii indeplinirii in cele mai bune
conditii a obiectivelor.

Dotarile Hotelului Athos in anul 2006:

Nr. Dotari ale complexului Nr. Caracteristici

crt. hotelier Athos spatii
1. Camere de cazare 24 9 camere cu un singur pat

12 camere cu 2 paturi

3 apartamente

Total paturi: 50
2. Restaurant 1 Situat la parter cu o
capacitate de 100 locuri

3. Bucatarie 1 Situat la parter

4. Spatii de depozitare: Situat la demisol

debara pentru obiecte inventor 1

magazie de alimentatie si 1
ambalaj
5. Spatii anexe: Situat la demisol

garderoba 1

spalatorie 1

Sursa: Documente interne ale unitatii

8
 Toate aceste spatii din structura de cazare sunt decorate in tonuri variate si mobilate
elegant oferind o nota distincta si aparte, fiecare din aceste spatii fiind unice prin culori si avand
o personalitate aparte, o nota distinsa cu ferestrele mari luminate in permanenta datorita orientarii
lor spre sud beneficiind de o imbinare armonioasa a culorilor si o panorama exterioara
incantatoare.

Fiecare din spatiile de cazare dispun de TV prin cablu, dus sau cada (cu hidromasaj),
uscator de par, aer conditionat, minibar, precum si conectare gratuita la internet.

9
 Restaurantul care se doreste a fii un spatiu multifunctional dispune de 100 locuri oferind
un cadru intim si placut.

Multifunctionalitatea acestui loc deosebit si placut poate servi la un moment dat in

transformarea lui in doua saloane complet separate cu o imtimitate aparte (30-50 locuri). De
asemenea complexul dispune de un separeu (salon de protocol pentru 24 persoane) si o sala de
conferinta de 60 de locuri in sistem cinema sau 32 locuri in sistem de atelier la masa dotata cu
echipamentul necesar pentru organizarea unor evenimente (simpozioane, conferinte), congrese,
intalniri de afaceri si cursuri de training).

  Complexul dispune de doua parcari in curtea interioara, o terasa cu o capacitate de 36

locuri inconjurata de verdeata si avand in mijlocul lui o fantana arteziana cu o vegetatie in
parmanenta verde, iar pe timpul verii un acvariu exterior cu pesti exotici luminat in timpul noptii
intr-o coloristica deosebita o noapte si o clima mediteraniana asemeni celui din portul de la
poalele muntelui Athos.

10
  Cu toate aceste dotari si a investitiei materiale facute a constructiei deosebite, a mediului
conferit de acea oaza de verdeata in care se afla pozitionata, dupa cum intrebat fiind Conrad
Hilton, patronul cunoscutului lant hotelier de renume HILTON, care sunt trei dintre factorii
succesului hotelurilor din lantul definit de el a raspuns sec si direct fara nici o ezitare
„Amplasamentul, amplasamentul și amplasamentul”.

   Pornind de la acest inconvenient pe care situatia actuala ni-l indica ca un “punct slab” si
dorinta de a exploata in mod stiintific punctele forte ale acestei unitati respectand o analiza a
mediului intern de marketing referitoare la determinarea fortelor si slabiciunilor si acceptand
ideea ca personalul hotelului indeplineste conditiile unui astfel de loc de munca:

-        atitudine – prietenos, amabil, serviabil;

-        calificare – avand calificarea necesara;

-        limbi straine – de circulatie internationala.

   Hotelul Athos este organizat pe sectoare de activitati coordonate de un director de

complex cu atributii specifice acelor activitati care se desfasoara intr-un complex hotelier.

Sectoarele de activitate aflate in subordinea directorului de complex sunt coordonate dupa cum
urmeaza:

-        partea de cazare nu implica datorita numarului redus de locuri (48+6) existenta unui director
de hotel, compartimentul respectiv fiind deservit de catre un frontoffice de receptie cu program
zilnic luni-vineri 7-1530 complectat de un numar de 3+1 receptioneri care au in subordinea lor
3+1 angajati (curier, portar, bagajist), programul acestora fiind din 3 in 3 zile cu durata de la
1530 – 700, iar sfarsitul de saptamana fiind asigurat de cea de-a patra persoana in programul de 12
cu 24 ore;

-          sectorul de alimentatie publica este coordonat de catre un director de restaurant care la
randul sau coordoneaza 2 barmani, 2 ospatari, 2 picolo, impartiti in ture care functioneaza 1 zi cu
1 zi.

Partea de bucatarie este asigurata de 1 maistru bucatar cu program zilnic, 1 bucatar si 1 ajutor de
bucatar cu program de 1 zi cu 1 zi si cate 1 muncitor necalificat zilnic pentru debarasare, si tot
ceea ce implica munca necalificata din cadrul bucatariei.

Unitatea dispune de o spalatorie proprie deservita de catre 2 persoane calificate (spalatori textili)
iar partea de intretinere a intregii unitati: etaj, hol si camere este asigurat de 3+1 cameriste
repartizate pe fiecare nivel in parte cu atributii specifice de intretinere a tuturor sectoarelor aflate
in dotarea unitatii.

11
 Organigrama Hotelului Athos:

Figura 1.1

12
 1.3. ANALIZA CLIENTELEI

Datorita expresiei care spune ca este de preferabil “sa-ti pastrezi un client decat sa-ti
castigi unul nou” atentia conducerii s-a indreptat spre o anume categorie de clienti care asigura
acele proiecte pe care le au si pe care doresc sa le concretizeze.

Acea categorie se refera la o forma de turism organizat nu la intamplare, nu acea forma

expectativa si de asteptare, ci programata si bazata pe un grafic care sa se concretizeze in
realizarea unor contracte ferme si pe niste programe si oferte turistice ademenitoare si tentante
pentru cei care sunt datori de senzatii noi si trairi deosebite.

Pornind de la aceste considerente s-a recurs la intocmirea si realizarea unor programe unice care
in momentul de fata nu se gasesc in oferta pietei turistice Clujene, cum ar fi:

1. Au incheiat o serie de contracte cu firme si agentii de turism din Grecia; aceste firme sunt
PANTNOSTOUR, OMONIA TOUR, BOHORIS TOUR si LIOTZIKASTOUR care prin turistii
pe care ii transporta in Romania in vizita aflati la copii aflati la studii (in Cluj studiaza peste 1500
studenti greci) sa le fie gazda pe perioada sederilor, precum si sarbatoririi diferitelor evenimente
traditionale poporului grec. De aceea au orientat specificul unitatii alimentatiei spre o bucatarie
greceasca care sa le aduca aminte celor aflati la studii de specificul bucatariei de la “mama de
acasa” din care sa nu lipseasca ciorba a la grec, Gyros, Suflki, Monsaka, Tzatiziki si nelipsitele
farfurii pregatite a fi sparte si calcate in picioare pe muzica lui Zorba Grecu.

2. Totodata au convenit si parafat o serie de agentii din Romania si strainatate prin pachetele de
servicii turistice pe care le ofera SC ATHOS BMB (3-5 zile) cazare plus pensiune completa si
transport la Manastirile din Jud. Cluj.

In ceea ce priveste structura turistilor cazate in aceasta unitate implica prezenta unei categorii
anume de clienti, clientela de afaceri (80% straini, 20% romani) si o anume categorie care cauta
locuri retrase, unitatile mici existand aglomeratia din centrul oraselor.

Unitatea ca mod de organizare si conducere a inclinat spre acea clientela linistita fara
anume feluri de manifestari fiind in momentul de fata privite putinele unitati care si-a format o
clientela fixa si stabila din categoria varstei a II-a si a II-a, exceptie de la aceasta regula facand
contractele cu Euro Media, Radio 21, Pro Media Pictures, Pro Tv care obliga unitatea, ca tot ceea
ce inseamna forma culturala, divertisment in lumea muzicii, in lumea artistica sa ofere serviciile
unitatii.

Datorita colaborarii deosebite pe care o are unitatea Athos in lumea sportului, ceea ce inseamna
miscare fotbalistica la nivel de liga I se regaseste in parte de cazare si alimentatie publica in
aceasta unitate.

13
Fiind parte activa la ceea ce inseamna evenimente culturale, in momentul de fata 75% din
ponederea evenimentelor se desfasoara in aceasta unitate, Athos fiind o gazda oportuna si
deosebita.

Datorita contractelor pe care unitatea le detine in parteneriat cu agentia de turism in special din
Bucuresti si cu cate 2-3 din fiecare judet din tara, se incearca prin acest mod sa asigure o
prezenta cat mai mare a clientilor, care sa permita dupa anul 2007 extinderea unitatii cu o noua
aripa, care sa cuprinda aproximativ 36 camere, o sala de conferinta 200 locuri, un salon
restaurant 150 locuri, salon 60 locuri pentru nefumatori, garaj subteran, piscina.

In ceea ce priveste politica de stabilire a presupusei viitoare clientele, unitatea va tine cont de
acele criterii de segmentare cum ar fi:

a)     criteriul demografic: varsta, sex, educatie, provenienta geografica, limba vorbita.

b)     criteriul economic: veniturile populatiei.

c)     criteriul psihologic: temperament si personalitate.

De asemenea aceste segmente de piata vor trebui sa indeplineasca cateva conditii de baza:

-        sa fie masurabile – in ceea ce priveste nivelul de inteligenta al consumatorilor care nu este un
criteriu care poate fi masurat exact, deci nu s-ar putea stabili numarul turistilor, inteligenta care
beneficiaza de serviciile noastre;

-        sa fie suficient de mari pentru a justifica abordarea lor intr-un mod profitabil.

Potrivit aprecierilor cabinetului de studii specializate Harwath, in timp, “natura produsului

hotelier trebuie sa evolueze potrivit nevoilor clientilor”.

  Analiza clientelei are la baza culegerea sistematica, zilnica a informatiilor referitoare la:

-        originea clientilor;

-        mijlocul de transport utilizat;

-        tipul clientelei;

-        cine a efectuat eventuala referire;

-        sursa de informare cu privire la existenta hotelului;

-        motivele voiajului si sejurului.

Informatiile sunt centralizate la nivelul fiecarei luni si la finele anului urmarindu-se evolutia
indicatorilor de-a lungul ultimilor 3 ani.

14
 Evolutia turistilor cazati la Hotel Athos in perioada 2004-2006:

Nr. Indicatori Anii

crt.
2004 2005 2006

Nr. total de turisti cazati 167 270 272

1.        romani din care: 70 95 134

-        vizitatori de o zi; 10 12 82

-        turisti in vacanta; 22 31 45

-        turisti, afaceri si motive profesionale; 17 25 7

-        alte motive de voiaj. 21 27 0

       straini din care: 97 175 138

2. -        vizitatori de 1 zi; 2 7 4

-        turisti in vacanta; 17 72 21

-        afaceri; 32 64 105

-        alte motive. 46 32 8

Sursa: Documente interne ale unitatii

Analizand datele din tabelul de mai sus am costatat o crestere a numarului de turisti in
anul 2005 fata de 2004, iar in 2006 fata de 2005 a crescut intr-un numar mai mic, cresterea
substantiala inregistrandu-se in 2005.

Hotelul a gazduit in cei trei ani studiti, un numar mai mare de turisti straini fata de turistii
romani.

15
 1.4. ANALIZA CONCURENTILOR

Competitivitatea unei intreprinderi se refera la capacitatea acesteia de a creste nivelul

sau de rentabilitate prin extinderea vanzarilor si a marjelor beneficiare pe pietele pe care-si
desfasoara activitatea. Prin intermediul strategiei concurentiale adoptate, intreprinderea isi poate
mentine sau extinde pozitia pe care o detine pe piata.

In ceea ce priveste concurenta, unitatea Athos participa intr-o competitie cu alte unitati hoteliere
de patru stele din Cluj-Napoca incercand sa preia managementul, marketingul altor unitati.

In acelasi timp unitatea Athos considera singura concurenta cu ea insasi, iar rezultatul acestei
competitii este satisfacerea clientelei care conform celei afirmate de distinsul, ilustrul si
promotorul miscarii hoteliere din lume C. Hilton care spunea: “Este preferabil sa pastrezi un
client decat sa castigi unul nou”.

Concurentii principali ai hotelului Athos, sunt urmatorii:

1. Hotelul Agape, situat in Cluj-Napoca, str. Iuliu Maniu, nr. 6. Hotelul este situat in centrul
orasului Cluj-Napoca, la cateva minute de plimbare de Biserica Sfantul Mihail, statuia Regelui
Matei Corvin si Palatul Banffy.

Hotelul are o capacitate de 48 camere duble cu pat matrimonial sau cu 2 paturi, 13 camere single
si un apartament.

Camerele sunt dotate cu aer conditionat, minibar, telefon, televiziune prin cablu, posibilitatea de
conectare la Internet, centrala termica, uscator par, seif.

Restaurantul este impartit pe mai multe saloane avand o capacitate de aproximativ 350 locuri.

Tarifele de cazare include mic dejun, TVA si taxa locala. Tarifele de cazare sunt intre 205 RON
si 246 RON, depinde de camere.

2. Hotelul Belvedere, situat in Cluj-Napoca capacitate de 156 camere single, duble si

apartamente.

Camerele sunt dotate cu Internet, televizor, cablu TV, telefon, minibar, cabina dus sau cada,
uscator par.

Restaurantul cu o capacitate de 376 locuri, bar de zi, terasa acoperita cu 116 locuri si terasa
neacoperita cu 44 de locuri.

16
Hotelul mai are 2 sali de conferinta dotate cu retroproiector, sonorizare, flip-chart si televizor.

Alte facilitati: piscina, sali de fitness, sauna, coafura, frizerie, salon cosmetica, cofetarie,parcare
in aer liber sau garaj.

Tarifele includ micul dejun si TVA, dar nu include taxa locala de 2%.

Tarifele hotelului Belvedere sunt intre 180 RON si 300 RON depinde de camera.

3. Hotelul Rimini, situat in Cluj-Napoca, str. Cometei nr. 20A, este unul din cele mai
confortabile si elegante resorturi turistice ale Transilvaniei. Situat foarte apropape de centrul
istoric si turistic al Clujului, intr-o zona linistita si curata, Hotelul Rimini ofera locatia perfecta
pentru relaxare si afaceri.

Complexul Rimini ofera confortul si serviciile unei dotari de 4 stele ( ✩✩✩✩ ):

-        41 camere dotate cu doua paturi sau cu un pa matrimonial;

-        9 apartamente foarte spatioase;

-        restaurant cu o capacitate de max. 150 locuri;

-        bucatarie internationala Gourmet;

-        sauna finlandeza;

-        sala de conferinta 230 locuri cu dotari la standarde internationale;

-        acces Internet;

-        servicii de curatenie;

-        teren de tenis;

-        parcare auto pazita.

Camerele sunt dotate cu:

-        aer conditionat;

-        mini bar, frigider;

-        cablu Tv;

17
-        acces Internet;

-        telefon in camera si in bai;

-        servicii de alarm-clock;

-        uscator de par;

-        Jacuzzi (in apartament).

Locatia Complexului Rimini este deosebit de avantajoasa, in special pentru cei care cauta un colt
linistit intr-o metropola din ce in ce mai aglomerata. Hotelul fiind amplasat intr-una din zonele
rezidentiale ale orasului, in apropierea drumului European E60, ceea ce face ca accesul sa fie
facil. Tarifele variaza in functie de camere incepand de la 79 euro pana pana la 149 euro.

18
Facand o comparatie intre cele trei hotele prezentate mai sus, hotelul Athos se situeaza intre ele.

Comparatie intre hotelul Athos si principalii concurenti:

Nr. Elemente de comparatie Hotel

Crt. Athos Belvedere Agape Rimini
1. Amplasare Str. Str. Str.Iuliu Str Cometei
Becas nr.42 – Călărașilor Maniu nr.6, nr.20A, in
culme a nr.1 in centrul centrul istoric
Municipiului orasului si turistic al
Cluj-Napoca Cluj- Clujului
Napoca
2. Numarul camerelor 50 156 65 50

3. Numarul locurilor in restaurant 100 376 350 150

4. Tarife 180-280 Ron 180-300 205-246 79-149 Eur

Ron Ron

5. Dotari - televizor, - televizor, -aer -aer

conditionat conditionat
- cablu Tv, - cablu TV
- minibar - cablu TV
- telefon, - telefon,
- telefon - internet
- internet, - minibar,
- - telefon in
- servicii de - cabina de televiziune camera si in
room-service dus prin cablu, baie

- uscator de - uscator - internet - servicii de

par par alarm-clock
- centrala
- aer - piscina termica - uscator par
conditionat
- sauna - uscator de - sauna
- parcare in aer par
liber - coafor - parcare
- seif; pazita
- parcare in

19
 aer liber - teren tenis

1.5.TARIFE PRACTICATE

20
  In turism, pretul produsului turistic reprezinta unul din factorii cei mai importanti ai
deciziei consumatorului potential. El poate reprezenta un element de promovare a serviciilor. Ca
atare intreprinderile turistice nu numai ca nu pot ignora acest factor, dar va trebui sa-I acorde
maximum de atentie.

Metodologia de formare a preturilor serviciilor turistice trebuie sa porneasca in mod obligatoriu

de la coturi. Acestea include toate cheltuielile ocazionale de producerea unui serviciu sau
aranjament turistic cum ar fi: transportul, serviciile de ghid, costul diferitelor materiale de
informatie.

Elementele componente ale prestatiilor turistice de baza se calculeaza la nivelul preturilor cu

amanuntul, adica se include si taxe pe valoarea adaugata.

Tariful de cazare reprezinta suma platita de un client pentru inchirierea unei camere sau a unui
loc intr-o camera pentru o innoptare.

In Romania ziua hoteliera incepe de la ora 12 ziua si se termina in ziua urmatoare la ora 12 ziua.

Tarifele de cazare se determina de agentii economici detinatori de structuri de primire turistica in

mod liber, pe baza cererii si ofertei si a calitatii serviciilor asigurate.

Tarifele practicate de unitatea hoteliera Athos sunt tarife, in momentul de fata la nivelul
unitatilor de 2 si 3 stele (vezi tarif Sportul si Transilvania) oferind in raport cu celelalte unitati de
4 stele conditiile reale impuse de ordinul 510 O.M.T.

OFERTA TARIFE HOTEL ATHOS ****

Camera single

Camera dubla 180 RON

Apartament 210 RON pe noapte

280 RON

Sursa: Documente interne ale unitatii

Tarifele de cazare practicate de hotel difera in functie de:

21
a) tipul camerei astfel:

  - tariful apartamentului etc. cu 70 RON mai mare decat camera double si cu 100 RON mai mare
decat camera single;

b) regimul de inchiriere:

  - tariful unui loc intr-o camera single este de 180 RON, iar intr-o camera double de 210 RON,
tariful camerei single fiind mai mare cu 30 RON decat al camerei double.

c) in modul de sosire al turistilor la unitate:

  - unitatea de cazare nu practica tarife diferite pentru turismul pe cont propriu, sau cei care vin
printr-o agentie de turism.

  In cazul in care hotelul vinde locul prin agentia de turism, acesta acorda agentiei un discount de
10%.

d) alte facilitati:

  - pentru inchirierea unor obiecte de inventar suplimentare sau servicii suplimentare se practica
tarife suplimentare.

Preturile in alimentatia publica:

  Alimentatia publica, este o componenta importanta a produsului turistic, se caracterizeaza

prin faptul ca imbina activitatea de valoare a marfurilor cu activitatea de productie a diverselor
preparate culinare, produse de patiserie etc. si asigura consumul pe loc al acestora.

  Pentru a putea face o analiza a preturilor trebuie sa avem in vedere atat preturile folosite in
aprovizionarea unitatilor de alimentatie publica cat si adaosurile si preturile de desfacere ale
produselor.

  Preturile de desfacere practicate in alimentatia publica se formeaza prin aplicarea la pretul cu

ridicata negociat (fara TVA) sau la pretul de achizitie a unor cote de adaos, care la hotel Athos
sunt intre 0 -  %, rezultand un pret unitar, fara TVA. La acest pret se calculeaza si se adauga
TVA de 19%, obtinandu-se pretul final de desfacere. Preturile de desfacere trebuie astfel
dimensionate incat sa asigure unitatilor de alimentatie publica:

-        recuperarea pretului cu ridicata negociat si platit furnizorului si, respectiv, acoperirea

costurilor de obtinere a preparatelor si realizarea unui profit dimensionat in conditia de
concurenta;

-        adaosul comercial cuvenit pentru vanzarile unitatilor de alimentatie publica;

22
-        TVA calculata cu un procent de 19% la suma elementelor de mai sus.

In anexa nr.1 este prezentat un model de meniu.

CAP. II ORGANIZAREA ACTIVITǍTII IN HOTELUL ATHOS CLUJ-

NAPOCA
23
 2.1. ORGANIZAREA ACTIVITǍTII DE CAZARE

   Serviciul de cazare este unul dintre serviciile turistice de baza si care, prin continutul sau,
vizeaza crearea conditiilor necesare asigurarii confortului pentru odihna turistilor. Mai mult decat
atat, serviciile de cazare sunt cele care conditioneaza volumul activitatii desfasurate de intreg
sectorul turistic intrucat consumul turistic este legat obligatoriu de apelarea la serviciile de
cazare. Conform definitiilor date de O.M.T. o persoana poate fi considerata turist daca
efectueaza cel putin o innoptare pe durata calatoriei sale, altfel el va fi incadrat in categoria
excursionistilor sau nu va intra in categoria calatorilor urmariti de statistica turismului.

Cazarea turistica poate fi definita ca produsul industriei hoteliere, sector care inglobeaza
ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de cazare. Asadar, cazarea reprezinta o activitate
complexa ce decurge din exploatarea capacitatilor de cazare si este alcatuita dintr-o serie de
prestatii oferite calatorului pe timpul sejurului in unitatile hoteliere.

Activitatea de cazare a hotelului “Athos” din Cluj-Napoca este organizata clasic pentru un hotel
de patru stele,

2.2. SERVICIUL FRONT-OFFICE

24
  Serviciul front-office este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul
din momentul intrarii acestuia in unitatea ospitaliera si pana in momentul in care o paraseste; de
multe ori contactul se mentine si dupa plecarea clientului. Este amplasat la nivelul de acces al
turistilor in hotel, intr-o pozitie care sa fie accesibila acestora si care sa permita supravegherea
circulatiei in holul hotelului.

Activitatile specifice serviciului front-office se desfasoara la niveul holului de primire, punctual

catre care converg toate serviciile dintr-un hotel.

In cadrul acestui serviciu, se inlud, in principal urmatoarele activitati:

       Promovarea serviciilor hoteliere;

       Rezervarea spatiilor de cazare si a altor spatii hoteliere;

       Inchirierea (vanzarea) spatiilor hoteliere;

       Prestarea serviciilor suplimentare comandate de turisti;

       Contabilitatea turistilor si a hotelului;

       Gestionarea cheilor camerelor;

       Asigurarea securitatii hotelului, a clientilor si a bunurilor acestora;

       Rezolvarea solicitarilor si a reclamatiilor;

       Incasarea contravalorii serviciilor prestate turistilor;

       Asigurarea comunicatiilor prin fax si telex;

25
       Colaborarea cu celelalte compartimente si servicii ale hotelului si cu alte firme partenere care
concura la servirea turistilor etc.

Fisa postului pentru seful de receptie respectiv receptioner in hotelul Athos Cluj-Napoca, are
urmatoarele aliniate:

-        cunoaste structura spatiilor de cazare, confortul si dotarea din fiecare spatiu, amplasarea pe
niveluri, orientarea, linistea, perspective, precum si spatiile de folosinta comuna (restaurant,
prestari servicii);

-        cunoaste tarifele in vigoare pentru fiecare spatiu de cazare in parte, posibilitatea introducerii
de paturi pliante;

-        cunoaste si urmareste permanent camerele libere si ocupate;

-        colaboreaza cu serviciile si compartimentele hotelului pentru asigurarea unor servicii de

calitate a turistilor;

-        inregistreaza turistii in documentele hotelului la repartizarea spatiilor de cazare pe baza

documentelor legale pentru securitatea hotelului, elibereaza tichetul-legitimatie pentru turisti;

-        informeaza la solicitarea clientului despre existenta serviciilor asigurate de hotel;

-        preia toate indicatiile date de client;

-        organizeaza si supravegheaza transportul bagajelor la sosirea si plecarea clientului;

-        dirijeaza intreaga activitate a personalului de hol, organizand toate actiunile legate de

atributiile acestora;

-        se ingrijeste de toate masurile de securitate ale hotelului;

-        are o tinuta capilara, vestimentara si un vocabulary adecvat la relatiile cu clientii;

-        cunoaste vorbit, scris, 4 limbi de circulatie internationala (engleza, franceza, italiana, greaca);

-        cunoaste si aplica correct:

- sistemul informational afferent activitatii;

-        poarta la locul de munca uniforma de serviciu (in stare de curatenie si aspect impecabil)
precum si ecusonul are aspect fizic ingrijit (stare corespunzatoare de curatenie, are aspect fizic
ingrijit (stare corespunzatoare de curatenie, ras, tuns, coafat);

-        are o comportare politicoasa, deferenda, placuta dar demna fata de turisti, presteaza catre
acestia servicii turistice de cea mai buna calitate.

26
 Structura organizatorica a serviciului front-office, este prezentata in fig. nr. 2.1:

Fig.2.1

Organizarea serviciului front-office

1. Biroul concierge, cuprinde personalul care se ocupa de client pe toata durata sejurului.
Personalul acestui birou sta la dispozitia turistului in tot cuprinsul in care clientul soseste la hotel
si momentul in care achita nota de plata la caserie sau la receptie si paraseste hotelul.

  Dintre activitatile care se desfasoara la si de catre biroul concierge amintim:

-        gestionarea cheilor camerelor de cazare ca si pastrarea rezervelor acestora;

-        primirea turistilor la peronul hotelului;

-        transportul bagajelor la sosirea si plecarea turistilor;

-        rezervarea de locuri in saloanele unitatii de alimentatie publica din incinta hotelului, ca si la

alte unitati similare din localitate;

-        primirea postei, clasarea si repartizarea ei, pentru turisti si administratia hotelului;

-        comisioane, vize, bilete pentru avion, tren, bilete pentru spectacole etc;

-        evidenta persoanelor care doresc sa viziteze turistii in spatiile de cazare;

27
-        scoaterea din garaj sau parcare a autoturismului turistului si aducerea lui la peronul hotelului.

2. Receptia, cuprinde personalul care primeste si inchiriaza spatiile de cazare turistilor

sositi individual sau organizat, cu rezervare sau fara rezervare anticipata.

  Activitatile care se defasoara la receptia hotelului Athos sunt:

-        pregatirea primirii turistilor cu rezervari;

-        primirea propriu-zisa a turistilor, care presupune o serie de activitati preliminare pornind de

la finalizarea situatiei spatiilor de cazare care pot fi valorificate in ziua respectiva, trecand prin
protocolul de primire, negocierea inchirierii, fixarea turistilor s.a;

-        vanzarea camerelor de cazare si a altor spatii hoteliere;

-        repartizarea camerelor;

-        completarea documentelor la sosirea clientilor:

- fisa de anuntare a sosirii si plecarii;

- tichetul legitimatiei.

  - schimbarea de camere si modificarea tarifelor;

  - rezolvarea solicitarilor si reclamatiilor turistilor;

  - verificarea impreuna cu serviciul de etaj a curateniei camerelor;

  - transmiterea catre caserie a informatiilor necesare pentru deschiderea contului hotel si 

stabilirea modalitatii de plata;

-        colaborarea cu celelalte compartimente si servicii din cadrul hotelului.

1.     Cunoaste caracteristicile spatiilor hoteliere, sub aspectul structurii capacitatilor, amplasare,

orientare.

2.     Cunoaste preturile si tarifele aplicate in unitate pentru desfacerea marfurilor si vanzarea

prestatiilor.

3.     Cunoaste situatia camerelor libere si inchiriate.

4.     Colaboreaza cu compartimentele hotelului pentru asigurarea unor servicii de calitate

turistilor.

28
5.     Cunoaste si limbi de circulatie internationala.

6.     Urmareste modul de acordare a drepturilor turistilor si de respectare a obligatiilor acestora in

conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de cazare.

  Pentru aceasta diferitele puncte de vanzare din hotel transmit receptiei notele de plata ale
turistilor. Receptia centralizeaza ansamblul prestatiilor realizate de catre toate serviciile hotelului
(cazare, restaurant, bar, centrala telefonica, spalatorie), in anexa …….. este prezentata fisa
postului pentru receptionerul hotelului Athos.

3. Biroul de rezervari in hotelul Athos este preluat de receptie, receptionerul avand in plus
cateva activitati care sunt caracteristice acestui birou, si anume:

  - preluarea comenzilor de rezervare si completarea documentelor de rezervare;

  - inregistrarea confirmarilor de rezervare.

4. La fel ca si biroul de rezervari, caseria front-officiului este preluata de receptie care

preia activitatile generale caseriei:

  - deschiderea contului clientului;

  - inchiderea contului clientului;

  - schimba valutar;

  - trecerea la dispozitia turistilor a serviciilor individuale aflate in spatiu distinct;

  - verifica cartile de credit.

5. Centrala telefonica – asigura comunicatiile exterioare si interioare ale hotelului si

clientilor usureaza legaturile si informatiile in hotel pentru clienti si administratie.

  Prin intermediul centralei telefonice se asigura si trezirea clientilor dupa foaia de trezire.

  Pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii serviciul front-office este dotat cu urmatorul

echipament:

a)     mobilier: comptoarul front-officeului, panoul cu chei, biroul de lucru, scaune, dulapuri,

stative, rafturi;

b)     utilaje-aparate: calculatoare, ceas de perete, aparate telefonice, fax;

La serviciul front-office se gaseste Brevetul de turism al directorului de hotel, telefoanele

conducerii hotelului, a Autorizatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Registrul de
Sugestii si Reclamatii.

29
 2.3. SERVICIUL DE ETAJ

  Una dintre caracteristicile activitatii hoteliere este aceea ca clientilor li se inchiriaza camere
care au mai fost utilizate de numeroase alte personae inaintea lor. Astfel spus, un produs, “la
mana a doua” in conditiile in care acasa, clientii nu dorm pe saltele procurate “la mana a doua”,
nu folosesc prosoape cumparate “la mana a doua” etc.

  Acesta este motivul pentru care intretinerea camerelor are o importanta vitala. Odata intrat
in camera, clientul nu trebuie sa aiba nici cea mai slaba marturie a faptului ca respectivul spatiu a
servit la adapost si altceva.

Serviciul de etaj este amplasat in incinta hotelului si isi desfasoara activitatea la nivelul fiecarui
etaj.

( poza Camera cu pat double )

In cadrul serviciului de etaj se include urmatoarele activitati:

 asigurarea curateniei, intretinerea si amenajarea:

 spatiilor de cazare: camerele, apartamentele;
 spatiilor de folosinta comune: holuri, culoare, scara principala, baia sau dusul de folosinta
comuna;
 spatiilor anexe: oficii, debarale, s.a.
 - programarea muncii personalului de etaj pe ture de lucru si grafic de activitate, cu
 asigurarea liberului saptamanal si a concediilor de odihna;

30
  -  organizarea zilnica a activitatii personalului de etaj, incepand cu careul, repartizarea
spatiilor hoteliere pe cameriste in raport cu actiunile zilei respective si se asigura
materialele necesare procesului de curatenie, intretinere si amenajare a spatiilor hotelului;
 - punerea la dispozitia turistilor a spatiilor in ordine si curatenie, functionarea normala a
mobilierului, instalatiilor, aparatelor, cu asigurarea elementelor de dotare potrivit
criteriilor de clasificare aferente categoriei de incadrare a hotelului;
 efectueaza un control permanent pentru aflarea eventualelor defectiuni pe care le
comunica receptiei sau compartimentului tehnic;
 se preocupa pentru schimbarea lenjeriei de pat, prosoapelor si halatelor dupa fiecare turist
si in timpul sejurului, la termenele stabilite de legislatia in vigoare;
 organizarea si asigurarea efectuarii serviciilor suplimentare specifice etajului: curatatul si
lustruitul incaltamintei, spalatul si calcatul lenjeriei turistilor;
 se preocupa pentru ornamentarea si decorarea spatiului hotelier.

Curatenia si intretinerea hotelului:

Primirea, masa si confortul turistilor, precum si igiena si curatenia hotelului consacra

renumele fiecarei unitati hoteliere.

Hotelul trebuie sa fie intotdeauna curat si atragator, aceasta fiind garantia igienei cerute de turisti
si mijlocul de a-i retine sau de a-i face sa revina in hotel.

Corpul de cazare cuprinde hotelurile de etaj – prevazute cu fotolii si masute joase, culoarele,
oficiile de etaj (ale cameristelor), oficiul room service, spatiile de cazare cu acces de pe culoar.
Denumit usual, dar impropriu, camera, spatiul de cazare-tip constituie un grupaj de trei incaperi,
vestibulul, grupul sanitar si camera (propiu-zisa).

   Mobilierul camerei se compune din piese fixe si piese mobile, ultima categorie incluzand
patul care, fiind prevazut cu role la cele doua picioare de la perete, permite efectuarea curenta a
curateniei dedesubt.

In cadrul serviciului de etaj se desfasoara activitati de intretinere, amenajare si curatenie zilnica a

spatiilor de folosinta individuala si comuna.

Fiecare lucrator al hotelului executa curatenia intr-un anumit numar de camere, el asigurand
curatenia zilnica, curatenia generala si anumite lucrari diverse.

Curatenia zilnica, se face operativ si consta in:

-        aerisirea camerelor si suprafetelor commune si anexe, aerisirea lenjeriei patului;

-        golirea cosurilor de deseuri, debarasarea camerei de obiecte si resturi lasate de turist;

-        schimbarea si aranjarea lenjeriei de pe paturi;

31
-        stergerea prafului de pe mobilier;

-        aspirarea mochetei;

-        curatenia camerei de baie.

Aceasta operatiune se face dimineata.

Pentru asigurarea lenjeriei curate, s-a amenajat o spalatorie care a adus avantaje si dezavantaje
hotelului.

Avantajele spalarii lenjeriei in cadrul hotelului sunt:

-        stoc redus de lenjerie murdara;

-        pierderi usoare si prelungirea duratei lenjeriei;

-        posibilitatea de a utilize o lenjerie cu personalitate si de a spala lenjeria clientilor,

personalului si a intregului hotel fara o majorare prea mare a costurilor.

Dezavanjatele acestei spalatorii constau in:

-        cheltuieli de instalare si intretinere;

-        obligatia de a repara lenjeria;

-        costurile spalatoriei pot influenta rezultatele financiare ale hotelului, daca aceasta nu este
bine utilizata si gestionata.

Functiile specifice serviciului de etaj sunt:

Guvernanta sefa – asigura conducerea operativa a serviciului de etaj. Aceasta organizeaza si

coordoneaza activitatile de curatenie si intretinere a spatiilor de cazare, verifica starea de
curatenie a spatiilor de cazare, coordoneaza activitatea spalatoriei, propune unele lucrari de
intretinere si reparatia in spatiile de cazare, organizeaza evidenta obiectelor uitate de clienti si
alege ornamentele florale din hotel; gestioneaza personalul serviciului de etaj si reprezinta
conducerea hotelului in relatia cu clientii.

Camerista – este o functie specifica serviciului de etaj, este persoana care se ocupa cu curatenia
si intretinerea camerelor de cazare fiind o persoana harnica, curata amabila, cinstita si cu
memorie buna. Aceasta efectueaza curatenia spatiilor de cazare, schimba lenjeria o trimite si o
preia de la spalatorie, gestioneaza produsele din minibarul amplasat in spatiul de cazare, executa
toate activitatile primate de la guvernanta sefa.

32
Regulile in procesul muncii de curatenie, la hotelul Athos sunt urmatoarele:

-        sa lucreze in liniste;

-        sa nu discute decat strictul necesar, iar discutiile sa se faca cu voce redusa;

-        sa nu manance in camerele inchiriate turistilor;

-        sa nu caute in dulapuri, sertare, valise, cand camera este inchiriata;

-        sa nu caute in bagajele, servietele, sacosele, posetelor turistilor;

-        sa nu fumeze in camerele de cazare;

-        sa nu foloseasca telefoanele din camerele pentru convorbiri particulare;

-        sa nu foloseasca instalatiile sanitare din spatiile de cazare ale turistilor;

-        sa nu schimbe tinuta vestimentara de strada cu cea de lucru in camerele inchiriate de turisti.

33
 2.4. INDICATORII ACTIVITǍTII DE CAZARE

  Pentru masurarea volumului activitatii de cazare am folosite indicatorii din lucrarile de

specialitate:

A) Indicatori ai capacitatii de cazare turistica

1. Capacitatea construita, reprezinta numarul de unitati camere sau locuri inscrise in ultimul act
de receptie, infiintare, omologare ori clasificare a unitatii.

2. Capacitatea de prestatie inventar (Cpi) exprimata in locuri, zile, reprezinta produsul dintre
capacitatea construita (inventar) si durata normala de functionare calculata dupa formula:

Cpi = Lip x Dnp + Lis x Dns (1)

  unde:

Lis = locurile inventar sezonier;

Dnp = durata de functionare normata pentru locurile permanente;

Dns = Durata de functionare normata pentru loccurile sezoniere.

   Capacitatea de prestatie inventar la Hotel Athos in perioada 2004-2006:

Tabelul nr. 2.1

Nr.crt. Indicator u.m 2004 2005 2006

1 Cpi Locuri/zil 11200 18000 18000
e

Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

Capacitatea de prestatie inventar a crescut in anul 2005 fata de 2004, iar in 2006 a ramas constant
cu 2005; scaderea din 2004 se datoreaza numarului scazut de zile din an.

3. Capacitatea de prestatie comerciala (Cpc) reprezinta numarul de locuri, zile ce pot fi puse la
dispozitia turistilor intr-o anumita perioada de timp:

  Cpc = Cpi +Ns - Nr    (2)

unde:
34
Ns = numarul de locuri suplimentare prin inchirieri de paturi suplimentare si prin reinchirierea
aceluiasi pat in aceeasi zi;

Nr = numar de locuri zile aflate in repartitie capitala planificata.

-neavand  locuri suplimentare, si locuri zile aflate in reparatii => Cpc =Cpi

4. Capacitatea de prestatie in functiune (Cpf) reprezinta numarul de locuri zile puse la dispozitia
turistilor intr-o anumita perioada de timp:

Cpf = Cpc – Nnf  (3)

  unde:

Nnf = numar de locuri zile nefunctionare din perioada, ca urmare a lipsei de turisti sau a lipsei de
combustibil, energie etc.

  Tabelul nr. 2.2

Nr.crt. Indicator U.m 2004 2005 2006

1 Cpf Loc/zile 11.198 17.985 17.998

Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

 5. Capacitatea utilizata efectiv (Cnef) exprimata in locuri zile, cuprinde atat locurile comerciale
(din inventar si suplimentare) utilizate de turisti cat si cele aflate la dispozitia lor (platite) din
camerele cu mai multe paturi inchiriate uneia sau mai multor persoane.

  Un loc utilizat de mai multe ori in cursul unei zile (reinchirieri) va fi luat in calcul (atat cu
numar de locuri, cat si ca numar de persoane si innoptari) cu un numar egal cu de cate ori a fost
utilizat.

Indicele de frecventa exprima numar mediu de ocupanta ai unei camere:

;       (4)

unde:

IF= indicele de frecventa;

NFT = numar de zile turist;

NCO = numar camere ocupate.

35
  Tabelul nr. 2.3.  

Nr. Indicator u.m 2004 2005 2006

crt.
1 Indicele de frecventa pers 153 150 240

Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

B) Indicatori ai circulatiei turistice

1. Numarul de turisti cazati. Acest indicator a fost prezentat in tab. nr. 1.3.

2. Numarul de zile – turist sau de innoptari

  (5)

xi = numar de turisti care au efectuat “i” innoptari;

yi = innoptarile efectuate de acestia;

   

  Tabelul nr. 2.4

Anul U.M. Numar zile turisti

2004 Zile 2102
2005 Zile 3246
2006 zile 8308

Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

  3. Numar mediu zilnic de turisti:

  (6)

  = numar mediu zilnic de turisti;

36
  NT = numar turisti cazati intr-o anumita perioada de timp;

  NT = numarul zilelor din perioada respectiva.

4. Durata medie a sejurului:

  (7)

Ni = numar de innoptari

  Tabelul nr. 2.5

Nr.crt Indicator 2004 2005 2006

1 Durata medie de sejur 3.06 zile 3zile 4.8 zile

    Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

5. Densitatea circulatiei turistice:

         (8)   

NL = numar de locuitori a unei localitati

C) Indicatori valorici ai activitatii de cazare

1. Volumul incasarilor din activitatea de cazare arata totalul incasarilor din activitatea de cazare.
Acest indicator se poate urmari per total incasari sau defalcat pe incasari in lei sau in valuta.

Tabelul nr. 2.6

Nr.crt Indicator u.m 2004 2005 2006

1 Vi lei 1769 29.380 31.275

Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

37
 

2. Volumul cheltuielilor din activitatea de cazare reprezinta diferenta dintre volumul incasarilor
si volumul cheltuielilor necesare a fi effectuate pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii
de cazare.

  Tabelul nr. 2.7

Nr.crt. Indicator u.m 2004 2005 2006

1 Chi lei 1672 28391 30521

Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

3. Profitul brut din activitatea de cazare

Pb = V – Ch (9)

unde:

  Pb = profit brut

  V = venituri din cazare

  Ch = cheltuieli cu cazarea

2004           Pb = 1769 - 1672 = 97 lei

2005           Pb = 29380 – 28391 = 989 lei

2006           Pb = 31275 – 30521 = 794 lei

  Tabelul nr. 2.8

Nr.crt. Indicator u.m 2004 2005 2006

1 Pb lei 97 989 794

    Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

   

38
 2.5. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE ALIMENTATIE PUBLICA

  Alimentatia publica este un sector al comertului cu amanuntul,avand ca specific al activitatii

transformarea unor materii prime alimentare intr-o gama variata de preparate culinare si produse
de cofetarie- patisserie, precum si servirea si consumul lor in asociere cu bauturi si alte marfuri
alimentare.

  Activitatea de alimentatie publica prezinta unele particularitati:

-        unitatea de alimentatie publica desfasoara concomitant o activitate de productie a

preparatelor culinare si o activitate de servire a consumatorilor;

-        produsele desfacute in cadrul unitatii se consuma in cadrul spatiilor special amenajate in

incinta unitatilor;

2.5.1. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE CULINARA

  Organizarea procesului de productie in unitatea Athos cuprinde doua etape:

a)     prelucrarea primara, la rece, a materilor prime si a semipreparatelor care consta in : sortare,

spalare curatare, divizare in portii, operatii care se desfasoara in incaperi special amenajate si
dotate.

b)     Prelucrarea la cald a materilor prime si a semipreparatelor rezultate din operatii de prelucrare

primare si realizarea de preparate culinare, diferite activitati ce se desfasoara in bucatarie.

Documentul principal pe baza caruia se realizeaza procesul de productie in unitate este planul-
meniu, intocmit de bucatarul sef si care cuprinde felurile de mancare si numarul portilor ce
urmeaza a fi pregatite in ziua espective.

Produsele de cofetarie se executa  pe baza retetarului general, care contine necesarul de materii
prime ce urmeaza sa intre  in fiecare sortiment de prajitura precum si gramajul pe care trebuie sa-
l aiba aceasta. Cantitatea preparatelor rezultate din procesul de productie zilnica se determina in
functie de capacitatea salii de consumatie si frecventa consumatorilor.

In functie de activitatea de productie, capacitatea productiei pe zi, locul de amplasare si profilul

acestei unitati se deosebesc:

1. Bucataria este sectia de productie de baza a unitatii de alimentatie publica care are toate
dependintele si anexele necesare desfasurarii activitatii tehnologice in baza planului de
productie culinara.

39
Bucataria pregateste reparatele culinare la comanda sau meniuri complete in functie de cerintele
consumatorilor. In bucatarie exista urmatoarele activitati distincte:

- prelucrarea preliminara
- bucataria calda
- bucataria rece
- cofetaria (produse de mic dejun, deserturi, bauturi nealcolice calde)
- spalarea obiectelor de inventar utilizate( spalatori vase mari, vesela, pahare si tacamuri)

Uniformitatea productiei si constanta calitatii, in bucatarie, sunt asigurate prin elaborarea si

controlul respectarii fiselor tehnice de preparate. Permitand stabilirea cu precizie si rapiditate a
cantitatilor de materii prime necesare, fisele tehnice sunt un instrument de lucru in activitatea de
aprovizionare si gestiune a stocurilor.

Spatiul de servire este dotat cu urmatorul mobilier, cu urmatoarele utilaje:

- Masa – piesa de mobilier ce se foloseste pentru a sustine obiectele de inventar cu

preparatele si bauturile care sun servite consumatorilor.
- Scaunul – piesa de mobilier utilizata de catre consumatori pentru a sta comod in timpul
cat sunt in unitate.
- Masa de serviciu – obiect de mobilier ajutator din salonul de restaurant, utilizat pentru a
pastra reserve de inventar, necesara in timpul serviciului.
- Gheridonul – se utilizeaza pentru serviciul in fata clientului atunci cand sunt necesare
portionari, transari, pregatiri, filetari sau flambari precum si pentru efectuarea serviciului
de gheridon.
- Vitrinele de prezentare – sunt uilaje termice pentru prezentarea si pastrarea la cald sau
rece a produselor respective.
- Carucioarele – sunt folosite pentru prezentarea, servirea, transportul si debarasarea pentru
bauturi, aperitive, gustari calde etc.
- Masa calda – utilaj din dotarea unitatii de alimentatie, utilizat la pastrarea la cald a veselei
care se foloseste in procesul servirii
- Instalatia de racit si distribuit bere
- Masina pentru fabricat cuburi de gheata

   Dotarea cu inventar de servire si lucru:

a) Vesela:

- platourile;
- tavile;
- farfuriile;
- cestile
- -canile
- ceainicele
- legumierele
- supierele

40
 - sosierele
- mustarierele
- scrumierel

b) Sticlaria:

- pahare: pentru aperitiv

pentru vin alb
pentru vin rosu
pentru apa
pentru bere
pentru coniac
pentru bauturi racoritoare
- cupe pentru sampanie
- carofe pentru apa si vin

c) Tacamuri:

- tacamul mare( lingura mare, furculita mare, cutit mare)

- tacamul pentru gustari( cutit si furculita intermediar intre cel mare si cel de desert)
- tacamul pentru desert (lingura, cutit, furculita)
- tacamul pentru peste ( cutit si furculita)
- tacamul pentru fructe
- liguritele
- tacamuri diverse:
- cutit pentru unt, pentru caviar
- furculita pentru lamaie, furculita pentru stridii

d) Articole de menaj si inventar marunt:

- serviciul de ulei – otet(oliviera)

- presatorie
- numerele de masa si bristolurile
- vazele de flori
- frapiere
- cosuri pentru paine
- filtrul de cafea
- fructiere
- suport lumanari

e) Lenjerie:

- fete de masa
- naproane
- servete
- carpe

41
 - perdele

Normele de protectia muncii fac parte din procesul de productie si ca scop asigurarea celor mai
bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si imbolnavirilor profesionale.

Angajatii sunt obligati sa respecte normele de tehnica, securitatea muncii, atat la locul de munca
cat si pe intreg teritoriul unitatii.

Instructajul de protectia muncii cuprinde urmatoarele faze:

-        intructaj introductive general;

-        instructajul la locul de munca;

-        instructajul periodic;

-        instructajul la schimbarea locului de munca.

Angajatii au datoria de a se ingriji de curatenia si ordinea la locul de munca si sunt obligati sa

evite joaca si glumele periculoase in timpul si la locul de munca. Ei trebuie sa foloseasca
echipamentul de protectie si de lucru potrivit cu conditiile in care lucreaza.

La terminarea lucrului, lucratorii trebuie sa aseze marfurile in rafturi, ustensilele in sertar, in

tejghele si in depozite de mana, iar produsele alimentare alterabile in spatiile frigorifice; sa
curete motoarele si utilajele si sa le scoata sub tensiune; sa stranga deseurile, sa le transporte si sa
le depoziteze la locurile stabilite, sa faca curatenie la locul de munca.

42
 2.5.2. ACTIVITATEA DE SERVICE A MESEI

2.5.2.1. PREGATIREA SI ARANJAREA SPATIILOR DE SERVIRE   IN

CADRUL HOTELULUI ATHOS

Pregatirea pentru buna servire a clientilor continua, dupa efectuarea si desavarsirea

lucrarilor de curatenie si intretinere, cu aranjarea spatiilor de service, lucrari cunoscute in
literature de specialitate sub denumirea de mise-en-place.

Aceste lucrari se executa zilnic, inainte de deschiderea unitatilor, completandu-se pe masura

efectuarii serviciilor.

( poze Restaurantul hotelului )

Aranjarea meselor consta in alinierea si fixarea meselor pe locurile prevazute in schema

unitatii sau schema unor actiuni speciale. Se verifica stabilitatea si daca este cazul ele se fixeaza
prinreglarea disozitivelor de la picioare sau cu ajutorul unor pene confectionate din dopuri de
pluta.

43
Fixarea moltonului este urmatoarea etapa, care consta in verificarea starii de curatenie a
moltonului si se fixeaza pe tablia mesei cu ajutorul unui elastic, sau prin prinderea de picioarele
meselor, dupa se netezeste cu varful degetelor pentru a nu avea denivelari. Moltonul umed sau
murder se inlocuieste aranjarea fetelor de masa. Dupa ridicarea acestora de la oficiu, ele sunt
transportate in salon pe antebratul stang sau pe carucior, in teanc, dupa care se pun peste molton,
pe blatul fiecarei mese. Aranjarea fetelor de masa se face astfel incat colturile sa marcheze
picioarele meselor fiind la distanta egala fata de pardoseala.

Dupa aranjarea mesei se aranjeaza vesela, tacamurile, paharele si la final se fac ultimele finisari
(décor, aranjamente, s.a).

Farfuriile se preiau de la oficiu pe carucioare special amenajate, dupa care se aranjeaza la masa
pe locul prevazutpentru fiecare tip, prin prinderea cu degetul mare, aratator si mijlociu de la
mana dreapta avand grija sa nu se introduca degetul mare in farfurie. Ordinea aranjarii farfuriilor
incepe cu farfuria suport, continua cu cea pentru paine, farfurioare, farfurii intinse, adanci s.a.

Furculita utilizata la servirea spaghetelor este asezata in dreapta suportului.

In fata farfuriei suport spre interiorul  mesei, paralel cu marginea blatului mesei este asezat
tacamul de desert in urmatoarea ordine: cutit, furculita, lingurita. Aranjarea paharelor dupa ce se
preiau de la oficiu cu gura in jos pe tava cu servet se transporta in salon, dupa care se aseaza pe
masa, fiecare pahar fiind prins cu degetulul mare, aratator si mijlociu de picior sau de partea
inferioara, cat mai aproape de baza.

Aranjarea paharelor pe masa este facuta fata de varful cutitului mare de la aceasta spre stanga
simetric fata de el in linie dreapta.

Servetelele servesc drept ornament si sunt prezentatesub forma de triunghi si rol.

Aranjarea menajului si a celorlalte obiective inventar marunt: presaratori de sare, scrumiere, se

face prin punerea acestora la mijlocul mesei astfel incat sa poata fi utilizate cu usurinta de clienti.

Aranjarea camerelor se face prin asezarea fiecarui scaun in dreptul suportului care marcheaza
locul respectiv, fara ca blatul scaunului sa intre sub masa.

44
 2.5.2.2. PRIMIREA CLIENTILOR SI LUAREA COMENZII

Primirea clientilor in sala de setvire se face de catre seful unitatii, iar in lipsa acestora de
catre ospatarul din raionul liber si cel mai aproape de intrare. O primire amabila, un salut potrivit
momentului si un zambet placut, constituie o impresie buna despre unitatea respectiva, o surpriza
agreabila pentru client.

Pentru a primi clientii, lucratorii ii intampina la intrarea in unitate, le adreseaza salutul cuvenit si
apoi, mergand inainte cu fata orientata putin catre ei, ii conduc spre masa oferita sau rezervata.

La oferirea unei mese pe langa preferintele clientilor se tine seama de numarul de persoane sosite
si daca acestea mai asteapta pe cineva, de varsta si nationalitatea clientilor, de sex precum si de
gradul de ocupare al lucratorului din sectorul respectiv.

Odata condusi la masa, clientilor li se ofera scunele, mai intai femeilor, apoi barbatilor, dupa care
li se prezinta lista meniu si se asteapta comanda de masa.

Lucratorul primeste comanda pe care o scrie in carnet, cu numar de masa, fara a insista atunci
cand clientii nu sunt decisi asupra meniului, ajutandu-i in acest sens cu recomandarile necesare,
retinand comenzile pentru fiecare client.

Indicatori pentru masurarea volumului activitatii de alimentatie:

  Tabelul nr. 2.9

Nr. Indicatori U.M 2004 2005 2006

Crt.
1. numar consumatori pers. 525 927 1709

2. volumul incasarilor din activitatea de lei 1109 11916 37515

alimentatie publica:

3. cheltuielile de alimentatie publica lei 953 9235 33394

4. profitul brut din activitatea de lei 156 2681 4211

alimentatie

Sursa: Date din documentele interne ale hotelului

45
 Concluzii:

- a crescut numarul consumatorilor in 2005 fata de 2004 cu 402 consumatori, ceea ce arata
cresterea volumului incasarilor din activitatea de alimentatie.
- cheltuielile au crescut si ele datorita pretentiilor consumatorilor.

46
 CAP. III ANALIZA EFICIENTEI ACTIVITǍTII HOTELULUI „ATHOS”

3.1. CONCEPTUL DE EFICIENTA SI FORMELE ACESTUIA

   Una dintre trasaturile fundamentale ale economiei de piata si, totodata, conditia esentiala a
dezvoltarii economico-sociale este realizarea cat mai eficienta a resurselor umane, materiale si
financiare ale societatii . Cresterea continua a eficientei activitatii reprezinta un principiu de baza
al organizarii si conducerii productiei in economie, una din cerintele fundamentale ale
progresului si bunastarii.

Eficienta provine etimologic din limba latina, de la verbal “eficiere”, care inseamna a indeplini, a
rezulta. Deci, in sens foarte generos, putem caracteriza eficienta ca masura in care s-a realizat
efectul propus. O asemenea acceptiune valabila nu numai pentru economie, ci si pentru tehnica,
politica, activitati sociale, psihologice etc., are avantajul ca implica ideea de corelatie, de fata-n
fata cu efortul depus pentru optiunea lor.

Tinand seama de faptul ca orice process, fenomen sau activitate economica are o determinare
cantitativa, data de marimea cheltuielilor consummate si a efectelor deformate s-a ajuns la
exprimarea ca eficienta ca insusire calitativa, n-ar fi altceva decat raportul dintre rezultate si
cheltuieli.

  Potrivit acceptiunii generale, eficienta presupune compararea eforturilor exprimate prin

intermediul valorii resurselor consumate, cu aproximare, eficienta depinde de evaluarile valorice
ale accestor componente. De aici rezulta ca eficienta oricarui process economico-social se poate
modifica in finantare de modificare de valoare, care, la randul lor, sunt rezultatul schimbarilor in
preferintele noastre, in modul in care utililajele de care avem nevoie depend de altele etc.

Aceasta inseamna ca printr-o modificare valorica corespunzatoare a elementelor de intrare sau de

iesire dintr-un process se intampla ca un lucru sa nu fie atat de eficient incat sa nu poata ajunge
ineficient, sau sa nu fie atat de inefficient incat sa nu poata fi facut eficient.

Eficienta relativa a productiei realizate este expresia raportului dintre cererea si oferta bunurilor
obtinute ce determina valoarea productiei obtinute. Tot ceea ce oamenii pretuiesc ca valoare,
modifica raportul lor fata de celelalte lucruri, mai putin preturile, fapt ce va schimba in
permanenta eficienta lor relativa. Aceasta inseamna ca, eficienta este in mod inevitabil, un
termen de evaluare si depinde, in primul rand de raportul care se creaza intre valoarea
rezultatelor obtinute si valoarea rezultatelor intrate.

Eficienta unor activitati constituie, in esenta, aprecieri, dezacorduri, asupra ponderii relative care
se acorda diferitelor evaluari valorice. De aceea, intr-un sistem social, bine organizat, preturile
care se formeaza ii ajuta pe oamenii care urmaresc avantaje comparative sa atraga calea cea mai
eficienta.

47
  Daca avem in vedere sacrificiul pe care il presupune obtinerea unui bun, atunci este
eficienta acea activitate de productie care se obtine cu cel mai scazut cost de oportunitate, in
functie de dorintele noastre ne specializam in producerea acestor bunuri in care credem ca avem
cel mai mare avantaj comparativ.

   In literatura de specialitate sunt multiple interpretari ale notiunii de eficienta. Unul dintre

aceste puncte de vedere intelege notiunea de eficienta ca avand patru sensuri [1]:

1. un sens foarte larg, cand eficienta este vazuta cu o insusire a unei activitati, actiuni sau
resurse de a asigura efecte economice positive cu unitatea data si care se exprima printr-
un raport intre efecte si cheltuieli in vederea masurarii procesului de cheltuire a
resurselor. Ca exceptie de la ideea prezentata se admite si posibilitatea exprimarii
eficientei prin raportul dintre doua efecte corespunzatoare sau dintre cheltuielile
corespunzatoare, dar numai in cazul cand se compara efectul practice cu cel teoretic sau
cheltuielile practice cu cele teoretice. Admiterea acestei exceptii are la baza ipoteza ca,
privit in timp, celalalt element al raportului ramane neschimbat.
2. un sens larg, cand in cadrul raportului se include si elemente care depasesc sfera unitatii
economice date. Un asemenea sesn reflecta eficienta “in sine” sau absoluta, fara o
raportare cu alte variante.
3. un sens restrans, care priveste eficienta un “in sine”, ci prin comparatie cu alte rapoarte
ale actiunii respective sau ale altei actiuni alternative ca si un raport normative, care
exprima nevoile economiei nationale, pentru efectele si resursele aferente, in present si in
perspectiva.
4. un sens foarte restrans, cand eficienta este complexa avand un caracter mai sintetic, dat
de echivalarea ca natura si timp a grupelor de efecte si cheltuieli in vederea insumarii lor.

Abordarea eficientei in conditiile economiei de piata,, presupune dupa neoclasici, luarea in

considerare a riscului in care-si desfasoara activitatea unitatea.

Pornind de la teoria utilitatii marginale A. Marshall si A. Gr. Pigon au incercat sa fundamenteze

comportarea intreprinzatorilor in aceste conditii. Astfel, un profit mai mare determina
intreprinzatorul sa accepe un risc mai mare, iar un profit sigur are o utilitate mai mare decat un
profit fluctuant [2].

Preocuparile intense pentru cresterea rationalitatii activitatii economice au dus in final la

constituirea unei stiinte numita praxeologie. Acest termen a fost folosite pentru prima data in
Espino in 1590, iar continutul principal al acestei stiinte a fost fundamentat in secolul XX de
catre Tadensz Kotarbinski – primele indei prezentate in 1913, iar mai tarziu in 1955 acestea sunt
structurate in lucrarea “Tratat despre activitatea rationala”.

Cu toate ca preocuparile pentru descifrarea continutului si a formelor eficientei au avut rezultate

intemeiate, acestea au fost si criticate – asa cum sublinia ca Paul Heyne, de catre unii specialisti:
“in ultimii ani, au inceput sa apara in societatea noastra voci sugerand ca punem prea mare pret
pe eficienta, ca uneori sacrificam prea multe obiective valoroase pentru o eficienta care nu
pretuieste cat ne costa.

48
  Turismul, ca orice componenta a sistemului socio-economic global, pentru a functiona si a-
si indeplini misiunea, este consumator de resurse si producator de efecte, de rezultate. Deci,
eficienta sa prezinta trasaturile definitorii commune tuturor ramurilor si activitatilor din
economie. In acelasi timp, specificitatea acestui domeniu, reflectata in varietatea si natura
resurselor consummate, complexitatea si multitudinea proceselor desfasurate, diversitatea
formelor de exteriorizare a rezultatelor, imprima eficientei din turism unele particularitati si
determinari proprii, atat in ce priveste semnificatia cat si modalitatile de evaluare sau indicatorii
de masurare.

  Eficienta activitatii in turism se masoara prin raportul dintre rezultatele cantitative si

calitative obtinute si mijloacele folosite in acest scop, sau ca raport intre efect si efort.

  Eficienta turismului inseamna gospodarirea rationala a materiilor prime, combustibilului si

energiei, a resurselor umane, a atractiilor naturale si antropice, folosirea integrala a capacitatilor
de cazare, alimentatie, transportul, agrement, tratament barlnear, etc., sau a resurselor financiare.
De asemenea, eficienta exprima oportunitatea unor cheltuieli necesare pentru introducerea unor
tehnologii noi de productie, de dezvoltare si modernizare ca si masura in care activitatile
desfasurate raspund nevoilor turistilor, pot fi procurate optime si utilizate cu maximum de
rezultate [3].

Eficienta in turism comporta o multime de fatete si se exprima printr-o paleta larga de indicatori
decurgand din complexitatea activitatii: transport, agreement, cazare, alimentatie, turism intern si
turism international si ale domeniului in ansamblul sau, latura economica si sociala, efectele
directe si indirecte [4].

In activitatea de turism efectul util este apreciat atat din punct de vedere material (valoric) cat si
din punct de vedere social. In aceste conditii, alaturi de eficienta economica se evidentiaza
eficienta sociala. Fara indoiala, ca obtinerea de profit reprezinta elemental esential, definitoriu al
oricarei activitati. Dar, avand in vedere functiile turismului, respectiv contributia sa la
mentinerea si imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si, implicit a fortei de munca, la
largirea orizontului de cunoastere, de cultura a individului, la promovarea unui climat de pace,
intelegere si colaborare pe plan international, largirea sociala a eficientei nu poate fi ignorata sau
presupusa a se realiza odata cu cea economica, drept efect al interconditionarilor reciproce. Cele
doua laturi ale eficientei in turism se intrepatrund, rezultatele indicand de cele mai multe ori,
simultan, dublu aspect: eficienta economica (profit net al unitatilor de turism) si eficienta sociala
(calitatea servirii, gradul de satisfacere al turistilor). Consideram ca in activitatea de turism
trebuie gasit un echilibru intre eficienta economica si cea sociala, respective acceptarea de catre
unitatile de turism a unor rezultate economice mai modeste, paralel cu realizarea conditiilor
necesare satisfacerii trebuintelor de odihna, sanatate, distractie ale turistilor.

Pe langa efectele directe obtinute ca urmare a desfasurarii eficiente a activitatii (cresterea cifrei
de afaceri in domeniul cazarii, alimentatiei, transportului turistic, al agentilor de turism), turismul
determina obtinerea unor efecte indirecte (permanente sau sezoniere), prin impulsionarea
celorlalte ramuri sau sectoare ale economiei, in asa-numitul “efect multiplicator”, respectiv
constructii si industrie (usoara, alimentara, prelucrarea lemnului, artizanat, constructii de masini),
agricultura (zootehnie si cultura vegetala), transporturi, telecomunicatii etc.

49
  Principalele modalitati, nominalizate in literatura de specialitate [5], care pot fi utilizate in
vederea determinarii gradului de eficienta a dotarilor turistice sunt: eficienta economica, eficienta
social-politica, eficienta promotionala si eficienta tehnica.

a)     Eficienta economica exprima relatia dintre incasarile obtinute si sumele cheltuiete in vederea
construirii si functionarii unor obiective si amenajari turistice. Ea este conditionata de durata
recuperarii capitalului avansat, de incasarea medie pe zi-turist, etc.

b)     Eficienta social-politica este relevata de aportul pe care structurile de primire turistice, prin
dotarile lor materiale, il ofera politicii de antrenare a unui numar cat mai mare de persoane, in
turismul intern si international, in scopul crearii celor mai bune   conditia de refacere a fortei de
munca si afirmarii rolului de ambassador cultural si al pacii ce revine turismului international.

c)     Eficienta promotionala consta in imagine ape care turistul si-o formeaza asupra ofertei
turistice, in urma sejurului intr-o anumita tara, zona sau localitate, imagine care, pe langa
celelalte impresii retinute, poate contribui la formarea unei aprecieri favorabile, opinie care,
comunicata la intoarcerea in localitatea de resedinta, poate avea un efect promotional.

d)     Eficienta tehnica care priveste solutiile constructive si dotarile tehnice adaptate si care
reflecta functionarea propriu-zisa a instalatiilor si amenajarilor. Ea este direct dependenta de
fiabilitatea dotarilor tehnice, termenele necesare pentru remedierea unor defectiuni costurile
remedierilor si reparatiilor, elemente ce influenteaza atat eficienta economica cat si cea
promotionala.

[6]

Un alt aspect, propriu eficientei turismului porneste de la necesitatea raportarii acestuia la

cerintele reale ale societatii, la satisfacerea nevoilor oamenilor de crestere a standardului de viata
si are in vedere diversitatea, dinamica si impactul trebuintelor asupra conditiilor existentei.

Eficienta in turism constituie o conditie fundamentala a dezvoltarii. Avand in vedere relatiile

dintre dinamica turismului si evolutia produsului intern brut (PIB) sau aportul la echilibrarea
balantei de plata, desfasurarea unei activitati eficiente sporeste prin profitul realizat, prin
investitii, prin incasarile validare etc., contributiilor acestora la cresterea economica stimuland
dezvoltarea atat a lui, cat si a ramurilor conexe sau a economiei in totalitatea sa.

In concluzie, sintetic, eficienta in turism presupune ca fiecare activitate sa corespunda unor nevoi
reale, sa asigure recuperarea cheltuielilor sociale, sa fie rentabila si sa contribuie la realizarea de
profit.

50
 3.2. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EFICIENTA

  Miscarea costului materialelor pe produs scaderea amortizarii specifice, reducerea salariului

ce revine pe un produs, cu alte cuvinte imbunatatirea acestor rapoarte de eficienta constituie cai
de reducere a costurilor unitare, respectiv de crestere a eficientei sintetice. Tot cai de reducere a
costurilor sunt considerate si formele inverse ale rapoartelor mentionate: sporirea randamentului
materialelor, cresterea productivitatii muncii, sporirea randamentului capitalului fix.

  Factorii tehnico-organizatorici iau forma masurilor tehnice organizatorice care realizate in

perfectionarea tehnicii, perfectionarea organizarii si perfectionarea calificarii cadrelor, in aceasta
directie actioneaza introducerea de tehnologii avansate de prelucrare, folosirea deplina a tuturor
capacitatilor de productie existente, imbunatatirea si ridicarea nivelului tehnic al productiei, a
calitatii produselor, intarirea ordinii si disciplinei in productie, ridicarea calificarii personalului
muncitor.

Relatia cauzala dintre nivelul de dezvoltare economica si eficienta cu care este cheltuita munca
sociala, exprimata de legea productivitatii muncii are si o forma materiala de manifestare fiind
intruchipata complet in economia de munca ce se obtine. De fapt ea oglindeste un dublu aspect:
pe de o parte marimea cantitatii de produse si servicii ce se obtin la fiecare unitate de efort, iar pe
de alta parte marimea cantitatii de produse si servicii ce se obtin la fiecare unitate de efort, iar pe
de alta parte micsorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecarei unitati de produs sau serviciu.

Cresterea productivitatii muncii reflecta directia progresista a miscarii economice. Practic

aceasta oglindeste un dublu process: pe de o parte marirea cantitatii de produse si servicii ce se
obtin la fiecare unitate de efort, si pe de alta parte, micsorarea cheltuielilor cerute de producerea
fiecarei unitati de produs sau serviciu. Astfel, sporirea productivitatii muncii da expresia
concentrata perfectionarii ce au loc in conditiile de productie.

  Productivitatea muncii din turism este influentata de un complex de factori, care din punctul
de vedere al importantei modului de influenta asupra rezultatelor muncii cheltuite, pot fi grupati
in factori directi si factori indirecti.

Factori directi:

a) Nivelul de pregatire al resurselor umane

b) Organizarea muncii anjagatilor din turism

  Prezinta o imortanta majora ce decurge din consumul mare de munca si complexitatea

proceselor economice proprii turismului. Apare astfel necesitatea organizarii stiintifice a muncii,
in scopul reducerii consumului de munca si fluidizarea activitatii in cazul unitatilor de turism,
organizarea stiintifica a muncii vizeaza rationalizarea formatiilor de lucru, imbunatatirea

51
sistemului de normare a muncii, organizarea rationala a locurilor de munca, simplificarea
circuitului informatiilor, promovarea metodelor moderne de conducere.

c) Gradul de inzestrare tehnica este, de asemenea, un factor principal si direct de influenta a

productivitatii muncii. In raport cu dotarea tehnica a diverselor compartimente si parametrii
tehnico-functionali ai echipamentelor si instalatiilor, difera consumul de munca vie si rezultatele
muncii.

  Gradul de inzestrare tehnica difera sensibil intre compartimentele activitatii turistice, unele
fiind, prin specificul lor, mai receptive la progresul tehnic, altele mai putin.

d) Organizarea angajatilor reprezinta un alt factor al productivitatii muncii. Un sistem adecvat de

recompense materiale si morale ii influenteaza pe angajati in obtinerea unor performante
superioare si cresterea productivitatii muncii.

Factorii indirecti:

a) Nivelul preturilor si tarifelor si varietatea acestora in timp determina volumul valoric al

activitatii, si implicit, rezultatele muncii cheltuite.

  Cresterea preturilor si tarifelor, concretizate in sporirea volumului incasarilor, conduce la o

crestere a productivitatii muncii. In realitate, majorarea preturilor si tarifelor este efectul actiunii
conjugate a mai multor cauze, intre acestea se numara si imbunatatirea calitatii serviciilor, dar un
rol de loc de neglijat revine inflatiei.

  Variatia preturilor si tarifelor este, pe de alta parte rezultatul structurii tipologice si pe

categorii de confort al unitatilor. In aceasta situatie, unitatile de categorie superioara, cu profilul
mai complex, vor inregistra niveluri mai ridicate ale productivitatii muncii, desi, in conditii
tehnice egale, efortul angajatilor, consumul de munca vie sunt aceleasi cu cel al angajatilor din
unitatile mai simple sau de categorie mai modesta.

b) Sezonalitatea activitatii turistice, influenteaza la randul ei eficienta. Dependenta, in principal,

de factorii naturali care favorizeaza manifestarea efectiva a ofertei, sezonalitatea se exprima prin
concentrarea cererii in anumite perioade si ramanerea in afara interesului turistic a restului
timpului, cu efect asupra volumului activitatii, consumului de munca si rezultatelor acestora.

c) Structura turistilor reprezinta un alt factor cu incidenta asupra productivitatii muncii si in

acelasi timp pentru eficienta. Este vorba, de implicatiile distributiei turistilor pe cele doua forme
de turism, intern si international, precum si de structura turistilor in functie de tipul de
angajament solicitat, mijlocul de transport utilizat, motivul calatoriei.

  In concluzie, putem spune ca orice intreprinzator incearca sa utilizeze acesti factori care
asigura sporirea eficientei. Sporirea eficientei in unitatile de turism creaza premizele sporirii
cantitatii de bunuri si servicii oferite clientilor, determina o reducere importanta a costurilor de
productie (prin reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs sau serviciu – in cazul in

52
care cresterea productivitatii muncii devanseaza sporirea salariilor – si cheltuielilor conventional
– constante) si sporirea rentabilitatii.

3.3. CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ACTIVITATII UNITATII

  Caile de crestere a eficientei activitatii in turism sunt multiple, unele genrale, altele specifice
fiecarui tip de prestatii.

  Intre caile general-valabile pot fi amintite:

-        cresterea de tip intens, care se va reflecta in volumul si calitatea serviciilor turistice prestate
de intreprinzatori, precum si in nivelul de satisfactie al clientilor turisti;

-        diversificarea ofertei, prin valorificarea superioara si cat mai completa a resurselor turistice
naturale si antropice;

-        cresterea ponderii serviciilor suplimentare si, pe aceasta baza, a incasarii medii pe zi-turist;

-        ridicarea calitatii serviciilor si asigurarea unui nivel constant superior al acestora;

-        permanentizarea activitatii unitatilor de turism prin crearea unor conditii menite sa diminueze
sezonalitatea unor categorii de afaceri, obiectiv ce se regaseste in cresterea gradului de utilizare a
intregii baze materiale turistice in raport cu cerintele turismului international competitiv;

-        cresterea productivitatii factorilor activitatii in turism;

-        dezvoltarea si modernizarea intregii baze tehnico-materiale a turismului si alinierea ei la

nivelul unitatilor din tarile cu turism dezvoltat si al normelor de clasificare pe stele a unitatilor de
turism, actionand pentru ridicarea gradului de confort, corelarea si completarea capacitatilor
functiunilor din cadrul unitatilor turistice si dotarea acestora cu utilaje, aparatura, masini si
echipamente moderne de hotelarie si restaurante;

-        asigurarea cu personal corespunzator numeric si ca nivel de pregatire;

-        reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare prin cresterea gradului de incarcare a

activelor, reale la dispozitia unitatilor (mijloace de transport, structuri de primire cu functiuni de
cazare si alimentatie pentru turisti, baza de tratament, agreement, etc.);

-        utilizarea intr-un mod avantajos a instrumentelor economico-financiare (impozite si taxe,

creditul, diverse facilitati, etc.);

-        extinderea si diversificarea actiunilor publicitare;

53
-        privatizarea unitatilor din turism;

-        atragerea de investitii straine si crearea de societati mixte pentru modernizarea obiectivelor

turistice existente si construirea de noi unitati turistice;

-        implicarea statului in realizarea infrastructurii generale care conditioneaza buna desfasurare a

activitatii turistice, asigurarea de la buget a fondurilor necesare promovarii turismului, pe pietele
externe si pentru derularea programelor de protectie a resurselor turistice naturale si antropice;

-        acordarea de garantii guvernamentale pentru investitii straine si obtinerea de credite de la

bancile straine pentru agentii particulari.

In afara acestor cai generale, pentru fiecare dintre activitatile specifice turismului [7] se pot
desprinde si cai proprii de crestere a eficientei economico-sociale.

Astfel, in cadrul activitatii de cazare se cer a fi avute in vedere:

-        asigurarea unui coeficient optim de utilizare a capacitatii de cazare;

-        diversificarea serviciilor oferite clientilor;

-        cresterea volumului desfacerilor de marfuri prin receptie;

-        tinerea la receptie a unei evidente stricte a turistilor;

-        revederea periodica a incadrarii spatiilor de cazare in diferite categorii etc.;

In ceea ce priveste activitatea de alimentatie publica un rol important il pot avea:

-        dotarea corespunzatoare cu echipamente a spatiilor ce presteaza astfel de servicii;

-        prevederea periodica a incadrarii unitatii in diferite categorii;

-        folosirea intensiva a spatiilor de productie si servire;

-        cresterea si diversificarea productiei de produse culinare;

-        dotarea corespunzatoare cu mobilier, utilaje, instalatii si echipamente de servire si lucru;

-        introducerea unei evidente stricte a veniturilor si cheltuielilor.

In concluzie, putem spune ca problematica deosebit de complexa a activitatii in turism trebuie

integrata cu alte aspecte, care sa se poata concretiza intr-o strategie de dezvoltare durabila a
turismului din tara noastra.

54
 3.4. CUANTIFICAREA EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITATII
HOTELULUI

  Pentru calculul indicatorilor de eficienta, prezentam in tabelul nr. 3.1. principalii indicatori de
volum cu ajutorul carora masuram eforturile si efectele care intra in formulele de calcul ale
acestora.

Tabelul nr. 3.1

Nr. Indicatori U.M. Valoare

crt. 2004 2005 2006
1. Active imobilizate (Ai) Lei 1710 27281 32094
2. Active circulante (Ac) din care: Lei 7799 32959 67667
3. Stocuri S Lei 1971 23702 47825
4. Disponibilitati banesti (Db) Lei 3796 1970 3975
5. Creante (Cr) Lei 2032 7287 15867
6. Total Activ (TA) Lei 9509 60240 99761
7. Capital propriu (Kp) Lei 3613 16252 21671
8. Datorii totale (TD) Lei 13510 4800 9374
9. Provizioane (P) Lei 0 0 0
10. Cifra de afaceri (Ca) Lei 2341 37027 45827
11. Venituri totale din care Lei 2878 41296 68790
12. Venituri din cazare Lei 1769 29380 31275
13. Venituri din alim. Lei 1109 11916 37515
14. Cheltuieli totale din care: Lei 2625 37626 63825
15. Cheltuieli cu cazarea Lei 1672 28391 30521
16. Cheltuieli cu alim. Lei 953 9235 33304
17. Cheltuieli cu dobanzile Lei 3316 8761 9870
18. Profit brut din care: Lei 253 3670 4965
19. Profit din cazare Lei 97 989 754
20. Profit din alim. Lei 156 2681 4211
21. Profit net Lei 219 3081 4178
22. Numar turisti (NT) Pers. 687 1082 1731
23. Numar zile turist Zile 2102 3246 8308
24. Numar locuri de czare (NLC) Loc 50 50 50
25. Numar zile de functionare (NZF) Zile 224 360 360
26. Durata medie a unui turist/sejur Zile 3,06 3 4,8
27. Nr. consumatori Pers. 525 327 1709
28. Locuri la masa Loc 100 100 100

Sursa: Date din bilanturile contabile si anexele sale 2004-2006.

55
  In literatura de specialitate pentru masurarea eficientei se folosesc 2 tipuri de indicatori:

a)     indicatori generali care ofera o imagine de ansamblu asupra eficientei intregii activitati a
unitatii hoteliere;

b)     indicatori partiali care surprind particularitatile eficientei pentru fiecare activitate

componenta a prestatiei turistice, in special cazare si alimentatie.

3.4.1. INDICATORI GENERALI PENTRU MASURAREA EFICIENTEI

A. Indicatori economici:

1. Ratele de profit – se calculeaza ca raport intre profit si termen de referinta ce reflecta

efortul depus pentru realizarea lui.

  In practica economica, in functie de modul de exprimare a efortului se disting mai multe

modalitati de calcul a ratei profitului:

-        rata economica a profitului (Rpe) – se calculeaza ca raport procentual intre profitul brut (P b)
si valoarea activelor totale (TA):

     (10) 

unde:

Pb – profit brut

TA – total activ

2004

2005

56
2006

Rata profitului economic in 2005 fata de 2004 a crescut ca urmare a cresterii profitului, iar in
2006 fata de 2005 a scazut deoarece volumul activelor total a crescut foarte mult ca urmare a
unor investitii in active imobilizate.

- rata comerciala a profitului (Ppc) se calculeaza ca raport procentual intre profitul brut si
totalul incasarilor (I) respectiv cifra de afaceri:

 (11)   

2004

2005

2006

Rata comerciala a profitului a scazut in 2005 fata de 2004 datorita profitului mic comparativ cu
marimea cifrei de afaceri, fapt explicabil prin investitiile facute, iar in 2006 creste fata de 2005.

- rata financiara a profitului (Rpf) se determina ca raport procentual intre profitul brut si
capitaluri proprii (Kp):

  (12) 

2004

57
2005

2006

Rata financiara a profitului inregistreaza un nivel ridicat in 2006 ceea ce reflecta faptul ca,
capitalul propriu este folosite eficient:

2. Productivitatea muncii (W) – exprima eficienta utilizarii resurselor umane si se determina

prin raportarea volumului incasarii totale / cifrei de afaceri la numarul mediu de lucratori

          (13)   

2004

2005

2006

Productivitatea muncii este ridicata ceea ce reflecta folosirea eficienta a fortei de munca.

3. Incasari la 1 leu active circulante si active imobilizate:

  (14) 

58
      (15)   

2004

2005

2006

Incasarile la 1 leu active circulante cresc in 2005 fata de 2004 intrucat volumul incasarilor creste
mai rapid decat activele circulante ceea ce reflecta folosirea eficient a mijloacelor fixe si a
activelor circulante.

Aceeiasi situatie se intalneste in cazul Ai in anii 2005 fata de 2006:

B. Indicatori de eficienta:

1. Indicatori de lichiditate [8]

a) Lichiditatea imediata (Li) se calculeaza cu raport procentual intre conturile de trezorerie (Ct)
si Datorii:

59
   (16)   

2004

2005

2006

Rata lichiditatii imediate ar trebui sa ia valori aproximativ de 100%. Nivelul foarte scazut se
datoreaza faptului ca unitatea dispune de disponibilitatile banesti reduse intrucat in general si-a
investit profiturile.

  Un aspect satisfacator care se observa este reducerea datoriilor in 2005 fata de 2004 fapt ce a
condus la o usoara crestere a ratei de lichiditate.

b) Lichiditatea redusa (Lr) se calculeaza ca raport procentual a activelor circulante (Ac) din care
se scad stocurile (S) raportate la datorii (D):

  (17) 

2004

2005

2006

60
In conditiile in care pe perioada 2004-2005 datoriile au crescut se observa o crestere a lichiditatii
reduse de la 43,14% la 192,85%

c) Lichiditatea generala (Lg) este egala cu raportul dintre activele circulante si datorii:

 (18)

2004

2006

Lichiditatea generala trebuie sa ia valori apropiate de 2 sau 2006. Observam ca acest nivel este
depasit in 2005-2006, dar din structura Ac se constata nivelul mare al creantelor, aspect
nesatisfacator.

d) Rata de autofinantare a activelor (Rafa) se calculeaza ca raport procentual intre suma

capitalurilor proprii (Kp) si provizioane (P) raportate la total active.

 (19)

2004

2005

2006

61
Rata de autofinantare a activelor trebuie sa ia valori apropiate de 1 sau 100%. Nivelul sau in
scadere se datoreaza faptului ca totalul activelor a fost finantat pe seama unor resurse
imprumutate.

2. Indicatori de solvabilitate

a) Solvabilitatea patrimoniala (Sp):

     (20) 

2004

2005

2006

Solvabilitatea patrimoniala reflecta capacitatea agentului economic de a face fata tuturor

datoriilor pe seama Kp, cresterea marimii acestui indicator se datoreaza cresterii rapide a Kp si
reflecta o solvabilitate mai buna.

b) Gradul de indatorare (Gi):

Gi   (21) 

2004

Gi

62
2005

Gi

2006

Gi

Gradul de indatorare scade deoarece activele cresc mai rapid de cat datoriile, aceasta reflecta, ca
o parte din active sunt acoperite pe seama resurselor proprii:

c) Solvabilitatea generala (Sg):

  (22) 

2004

2005

2006

In perioada 2004-2005, se observa ca, pe fondul reducerii datoriilor in conditiile cresterii

activelor totale gradul de solvabilitate are o evolutie favorabila.

63
 3.4.2. INDICATORI PARTIALI PENTRU MASURAREA EFICIENTEI

3.4.2.1. INDICATORII EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITATII DE

CAZARE

  Pentru reflectarea eficientei activitatii de cazare cei mai semnificativi si, totodata, cei mai
operationali indicatori ar fi urmatorii:

1. Productivitatea muncii:

- se poate calcula in doua moduri:

a) in marimi valorice, reflecta volumul incasarilor ce revin pe angajat.

  (23) 

Vc – volumul incasarilor

Np – nr. personal muncitor in unitatea de cazare

2004 

2005 

2006 

Cresterea productivitatii muncii se datoreaza cresterii volumului de incasari.

b) in marimi fizice, arata numarul de turisti care revin pe 1 lucrator:

  (24)   

unde T – nr. de turisti cazati in unitate

64
2004

turisti

2005

turisti

2006

turisti

  Cresterea productivitatii muncii unui angajat se datoreaza numarului mare de turisti.

Se va acorda atentie ratei turist-andajat pentru ca cu cat sunt mai multi turisti serviti de 1 angajat
cu atat promtitudinea servirii e mai mica si deci e afectata calitatea serviciului.

2. Incasarea medie pe loc de cazare:

Este un indicator specific acestei activitati care arata ce venit revine, in medie, pe un loc de
cazare si se calculeaza prin raportarea incasarilor unitatii din activitatea de cazare pe o perioada
de timp pe care se face calculul, la capacitatea de cazare a unitatii (exprimat in locuri).

  (25) 

2004

2005

2006

65
3. Incasarea medie pe loc – zi (Ilz):

- arata ce venit realizeaza, in medie, zilnic unitatea din activitatea de cazare. Se calculeaza fie
raportand incasarea medie pe loc de cazare la durata perioadei pe care se face calculul, fie
raportand incasarile totale la numarul de locuri-zile.

  (26) 

unde Cf – capacitatea de cazare in functiune a unitatii

  zf – numar zile de functionare

2004

lei

2005

lei

2006

lei

4. Cheltuieli la 1000 lei incasari:

- exprima consumul de fonduri de productie ocazionat de prestarea unui anumit volum al

serviciilor si corespunzator unei anumite sume a incasarilor:

   (27) 

2004

66
2005

2006

5. Gradul de ocupare al unitatilor:

- este cel mai reprezentativ indicator de apreciere a eficientei activitatii de cazare si arata cat la
suta din capacitatea de cazare a unitatii a fost efectiv utilizata.

  (28) 

2004

2005

2006

67
 3.4.2.2. INDICATORII EFICIENTEI ECONOMICE A   ACTIVITATII DE
ALIMENTATIE PUBLICA

Din sistemul de indicatori de eficienti economici ai alimentatiei publice, propus de teoria din
document [9], cei mai utilizati in practica economica sunt:

1. Productivitatea muncii:

  (29)

Va – volumul venit din alimentatie

2004

lei

2005 

lei

2006

lei

2. Profitul mediu pe lucrator – se calculeaza raportand profitul total realizat de unitatea de

alimentatie publica la numarul de angajati.

  (30)

2004

lei

2005

lei

2006 

68
 lei

3. Afluxul de consumatori la masa (A):

- ne arata numarul total de consumatori serviti pe un loc la masa:

    (31) 

2004

consumatori

2005

consumatori

2006

consumatori

69
 CAP. IV CONCLUZII SI PROPUNERI

4.1 CONCLUZII

Intrucat studiul efectuat de noi a vizat hotelul Athos lucrarea a debutat prin prezentarea
generala a acestuia.

Hotelul Athos dispune de o amplasare deosebit de favorabila fiind situate la poalele

Feleacului intr-o frumoasa si deosebita livada pomicola in zona rezidentiala “Cartier Andrei
Muresanu”

Complexul Athos se afla in administrarea societatii SC “ATHOS “ BMB inmatriculata;a

Registrul Comertului sub nr J/12/154/2004.si avand codul fiscal R 301465 -30.05.2004si a fost
deschis la sfarsitul lunii mai 2004 oferind caldura si confort oaspetilor sai.

Hotelul ofera confortul si serviciile unei dotari de 4 stele avand 21 camere cu unu si doua
paturi, 3 apartamente, restaurant cu o capacitate de 100 locuri, sala de conferinta, parcare pazita,
servicii de ingrijire si curatenie. Este organizat pe sectoare de activitati coordinate de un director
de complex avansd atributii specifice serviciilor desfasurate.

In urma analizei clientelei, am constatat ca aceasta este formata in mare masura de turisti straini,
iar turismul de afaceri detine o pondere mare in analiza turistilor clasificati dupa motivatia
calatoriei. Numarul turistilor care s-au cazat la unitatea analizata au crescut in 2006 fata de de
2004 si 2005 cu aproximativ 20%, ceea ce denota o situatie favorabila pentru hotel.

Desi concurenta este foarte mare pe piata, hotelul nostrum prezinta unele avantaje, cum ar fi:
amplasamentul, serviciile variate de cazare si alimentatie, preturile favorabile, ceea ce atrage
pozitiv clientele.

Tarifele practicate de unitate sunt momentan la nivelul unitatilor de 2 si 3 stele oferind in raport
cu celelalte unitati de 4 stele conditiile reale impuse de lege. Tariful de cazare difera in functie de
anumite criterii (tipul camerei, modul de sosire al turistilor si alte facilitati)

Preturile din alimentatie sunt si ele scazute oferind clientilor posibilitatea de a manca “ieftin si
bine”.

Serviciile pe care le desfasoara unitatea Athos sunt urmatoarele:

- serviciul de cazare: care esteserviciul de baza si vizeaza crearea conditiilor necesare asigurarii
confortului pentru odihna turistilor. Acesta se imparte in mai multe compartimente:

1. serviciul front office, este diviziunea hotelului care are permanent contact cu clientul din
momentul intrarii in unitate si pana in momentul in care acesta o paraseste. Conducerea front –
office-ului este asigurata de seful de receptie care are atributii si sarcini specifice acestui post.

  Serviciul de receptie se imparte la randul sau in 5 compartimente:

70
 - Biroul concierge
- Receptia
- Biroul de rezervari
- Caseria
- Centrala telefonica

2. serviciul de etaj – este amplasat in incinta hotelului si isi desfasoara activitatea la

nivelulfiecarui etaj. In cadrul serviciului de etaj se include urmatoarele activitati:

-  asigurarea curateniei, intretinerea si amenajarea spatiilor de cazare

- programarea muncii personalului de etaj

- organizarea zilnica a activitatii personalului de etaj

- punerea la dispozitia turistilor a spatiilor in ordine si curatenie

  Din analiza indicatorilor activitatii de cazare au rezultat urmatoarele concluzii:

- capacitatea de prestatie inventar a crescut in anul 2005 fata de 2004, iar in 2006 a ramas
constant cu 2005; scaderea din 2004 se datoreaza numarului scazut de zile din an.

- volumul incasarilor a crescut, in acelasi timp cu cresterea cheltuililor, inregistand un profit

mare in 2005.

Organizarea activitatii de alimentatie desfasoara concomitant o activitate de productie a

preparatelor culinare si a activitatii de servire a consumatorilor. Organizarea activitatii in unitatea
Athos cuprinde 2 etape: - prelucrarea primara

- prelucrarea la cald a materiilor prime si semipreparatelor

  Sectorul de servire este dotat cu mobilier, inventar de servire si lucru. Personalul are datoria
de a se ingriji de curatenia si ordinea la locul de munca, si in acelasi timp sa foloseasca
echipamente de protectie potrivit conditiilor de lucru.Aranjarea salonului poate fi definita cu
actiune de pregatire, verificare si punere la locul cuvenit a intregului mobilier si inventar pentru
servire din restaurant, pentru a le da un aspect cat mai placut si pentru a asigura conditii optime
servirii efective a clientilor.

Din analiza indicatorilor activitatii de alimentatie au rezultat urmatoarele concluzii:

- a crescut numarul consumatorilor in 2005 fata de 2004 cu 402 consumatori, ceea ce arata
cresterea volumului incasarilor din activitatea de alimentatie.

- cheltuielile au crescut si ele datorita pretentiilor consumatorilor.

71
 Din analiza indicatorilor generali de calcul a eficientei activitatii unitatii hoteliere
Athos au rezultat urmatoarele activitati:

- lichiditatea generala a unitatii a inregistrat valori de 57,73% si 72,18% in perioadele analizate,

valoarea optima fiind de 200%, ceea ce ne arata ca firma reuseste sa-si acopere aproape integral
datoriile pe seama activelor circulante.

- Solvabilitatea generala inregistreaza valori de peste 200% ceea ce ne arata ca datoriile sunt
platite pe seama activelor totale intr-o masura destul de mare.

Pentru analiza mai detaliata a eficientei activitatii am luat in calcul si cativa indicatori de
eficienta specifici activitatii turistice de unde au rezultat urmatoarele concluzii:

- se observa o crestere a productivitatii muncii datorata cresterii veniturilor totale si a cresterii

numarului de angajati; crescand veniturile totale crescand intr-un ritm mai accelerat

- incasarea medie pe turist a inregistrat o crestere in 2006 datorita cresterii tarifelor

- gradul de acoperire a scazut in 2005 fata de 2004, urmand in 2006 sa creasca datorita cresterii
numarului de turisti si a duratei medii de sejur.

Hotelul Athos are o situatie de ansamblu satisfacatoare si stabila ceea ce permite

dezvoltarea si extinderea in viitor.

72
 4.2  PROPUNERI

Pe baza analizei efectuate la Hotel Athos, propun:

- infiintarea unui department de marketing, deoarece in present in cadrul unitatii exista o singura
persoana cu pregatire corespunzatoare in acest domeniu, si astfel unitatea nu poate fructifica
unele avantaje pe care le detine fata de concurenta.

- o comunicare interdepartamentala mai eficace, astfel incat sa nu se creeze goluri de productie in

fluxul tehnologic, respective disfunctionalitati in procesul de primire, cazare, urmarire si plecare
a turistilor.

- diversificarea si cresterea calitatii serviciilor complementare;

- recorijarea tarifelor comerciale

- ridicarea nivelului de professionalism a personalului prin:

a)     specializarea personalului in tehnici de comunicatii, tehnici de management, utilizate la ora

actuala in industria hoteliera mondiala;

b)     cursuri de limbi straine

c)     schimburi de experienta cu unitati similare din tara si strainatate.

- dezvoltarea unui serviciu “RENT A CAR”prin care turistii ar putea inchiria autoturisme pentru
a vizita zona municipiului Cluj-Napoca

- afilierea la un lant hotelier, mai ales in cazul modernizarii bazei hoteliere, ar conduce la
avantajele unei astfel de apartenente: figurarea intr-o baza de date nationala si internationala,
publicitate oferita pe baza apartenentei la lant, cresterea imaginii hotelului, a increderii turistilor
in hotel i serviciile sale, cresterea numarului de turisti.

73
 ANEXA 1 – CHESTIONAR

Stimati oaspeti / Dear Guests / Liebe Gäste,

Pentru a imbunatati calitatea serviciilor noastre, va rugam sa ne acordati din timpul

dumneavoastra pentru a raspunde la cateva intrebari, foarte importante pentru noi, care ne-ar
ajuta sa fim mai aproape de gusturile si cerintele dumneavoastra. Va multumim.

In order to improve the quality of our services, we kindly ask you to answer a few questions
which are very important for us in helping to get closer to the expectations and requirements of
our guests. Thank you.

Um die Qualität unseren Bedienungen zu verbessern, bitte erfüllen Sie den folgenden
Fragebogen, damit wir Ihren Wünschen und Geschmacken näher sein könen. Wir bedanken uns.

1. Scopul vizitei in orasul Cluj-Napoca. / The aim of your visit in Cluj-Napoca. / Das ziel
ihren Besuch in Klausenburg.

 afaceri / business / Geschäftreise   turism / tourism /  Tourismus    altele / others / Anderes

2. Cum ati descoperit “………………”?  / How did ou hear about “………………”? / Wie haben
Sie das “………………” entdeckt?




it was recommended to me

et wurde mir empfohlen

3. Va rugam sa apreciati calitatea serviciilor noastre . Please appreciate the quality of

ourservices. Bitte bewerten Sie die Qualität unserer Lieferung

Excelent Foarte bine Bine Satisfacatoare Nesatisfacatoare

Excellent Very good Good Satisfactory Unsatisfactory

Ausgezeichnet Sehr gut Gut Genügend Ungenügend

impresia generala
    
general impression /
allgemeiner Eindruck
amabilitatea personalului     

74
attitude of the staff / die
Höflichkeit der Personal
cum ati apreciat bucataria
noastra
    
how do you appreciate
our kitchen /Köche
serviciile de curatenie
oferite de cameristele
noastre
    
cleaning service offered
by our maids / Sauberkeit
parcarea
    
parking /Parkplatz
alte sugestii

other suggestions /Andere

Vorschläge

75
 ANEXA 2 – CERERE DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE

Catre

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM

DIRECTIA GENERALA DE AUTORIZARE

………………………………………………………………………………………………

(denumirea agentului economic)

cu sediul in localitatea …………………..……, str. …………………..……., nr. ……,

avand ca obiect de activitate ………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………,

reprezentata prin ………………………………………., functia ……………………….,

in calitate de ………………………………………………………………………………..,

(presedinte, director, administrator etc.)

va rugam sa aprobati eliberarea certificatului de clasificare pentru ………………………..

………………………………………………………………………………………………

(denumirea unitatii)

situata in localitatea ……………………..……, str. …………………..……., nr. …….,

judetul/sectorul …………………. .

Declaram ca unitatea intruneste criteriile de clasificare la categoria …………………,

conform normelor metodologice emise de Ministerul Turismului.

Anexam documentatia de clasificare intocmita potrivit punctului nr. 2 din Normele metodologice mai sus mentionate.

Data …………………….  Semnatura …………………….

76
 Anexa 3 – EXEMPLU DE MENIU

– tarife -

Gustare rece

Muschi file sparanghel (50 g/pers)

Ardei cu pasta de sunca (50g/pers)

Rulada cu branza mosaic (50 g/pers)

Trenulet sunca + cas    (50 g/pers)

Chiftelute “sperante” (40 g/pers)

Rulou sunca + salata de beuf (50 g/pers)

Ciuperci Gorgonzola (100 g/pers)

Rosie multipla cu vinete (100 g/pers)

Somon pe lamaie   (20/30 g/pers)

Tartine cu icre negre (25/25 g/pers)

Masline negre (25 g/pers)

Masline verzi (25 g/pers)

Décor   (30 g/pers)

Cafea   1 Buc

Gustare calda

Salau parizian (150 g/pers)

Preparat de baza

Friptura de porc (200 g/pers)

Friptura de vita (200 g/pers)

Cartofi piure

77
Salata de varza murata

Cafea  1 Buc

Sarmale

Purcelus la tava

Cafea  1 Buc

Ciorba de burta

Branzeturi asortate

Muraturi   (200 g/pers)

Desert

Tort de fructe 1 felie

Fursecuri   (100 g/pers)

Alune (50 g/pers)

Fructe (portocale, banane, strucguri, mere, pere) (100 g/pers)

Bauturi

Tuica de prune (50 g/pers)

Whisky (Teacher’s, Ballantines)  (50 g/pers)

Gin si apa tonica  (50 g/pers)

Vin varsat  (1 l /pers)

Sampanie (Jidvei) (1 Buc/4 pers)

Bere    ( 2 st/pers)

Apa minerala (2 st/pers)

Suc natural pere, piersici (1 l /pers)

Suc acidulate (1 st/pers)

78
Cooktail (1 Buc/pers)

__________ ______ ____ ____________________ 

Revelion 

TOTAL  300 RON – 2006 –

79
 BIBLIOGRAFIE

1. Cosmescu, I., “Turismul - fenomen complex contemporan”,

Ed. Economica, Bucuresti, 1998.
2. Fleseriu, A., “Metode si tehnici de turism si comert”, Editura Cartimpex,
Cluj-Napoca, 2000
3. Fleseriu, A., “Managementul resurselor umane in unitatile de turism”,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004.
4. Fleseriu, A., “Managementul resurselor umane”, Editura Cartimpex, Cluj-
Napoca, 2003
5. 10.          Maier, A., “Patrimoniul turistic si protectia mediului:, Editura George
Baritiu, Cluj-Napoca, 2001.
6. Nedelea, A., “ Piata turistica”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
2003.
7. Nistoreanu , P., “ Management in turism”, Editura ASE, Bucuresti, 2002
8. Nistoreanu, P., “Turismul rural-o afacere mica cu perspective mari”, EDP,
Bucuresti, 1999.
9. Nistoreanu, P., Hapenciuc, C., “Cercetarea statistica in turism”, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti,2003.
10. Stanciulescu, G., “Managementul operatiunilor de turism”, Editura All
Beck, Bucuresti, 2002.
11. Snak, O., “Managementul serviciilor in turism”, Academia Romana de
Management, Bucuresti, 1994.
12. Snak,O., Neacsu, N., “Turismul si Economia Nationala”, Editura Sport-
Turism, Bucuresti, 1980.
13. Suta, O., “Economia turismului”, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 2002
14. Zaharia, V., “Economia si organizarea serviciilor hoteliere si de alimentatie,
Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002
15. *** O.G.R. nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de
turism in Romania
16. *** Legea nr. 755/2001 pentru aprobarea O.G.R. nr.58/1998

[1] Matei, St., Bailesteanu, Gh., Evaluarea eficientei economice, Editura Facla, Timisoara, 1986, pag. 14-15.

[2] Negucioiu, A. (coordinator), Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, pag. 116.

80
[3] Minciu, P., op. cit., pag. 286.

[4] Minciu, R., Ispas, A., Economia turismului, Editura Universitatii Transilvaniei, Porasov, 1993, pag. 141.

[5] Istrate, I., Bran, F., Rosu, A.G., op. cit., pag. 204-205.

[6] Minciu, R., op. cit., pag. 287-288.

[7] Fleseriu, Managementul resurselor umane in unitatile de turism, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004, pag. 298-301.

[8] Danciu, R.- Aplicatii practice privind intocmirea si auditarea situatiilor financiare anuale, Ed.Ecoexpert, Cluj-
Napoca, 2002,pag.83

[9] Cosmescu I., Turismul – Economie si management, Bucuresti, 1998, pag.259.

81