Dambovicioara

Dâmbovicioara este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Ciocanu,
Dâmbovicioara (reședința) și Podu Dâmboviței.

Comuna se află la marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Brașov, la poalele Munților Piatra
Craiului pe culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de
vărsare al acestei ape în Dâmbovița.

Populația comunei Dâmbovicioara se ridică la 943 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
2002, când se înregistraseră 1.066 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,83%). Pentru 0,95%
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (97,03%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,59%). Pentru 0,95% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Comuna s-a înființat în 1931, în cadrul județului Muscel, cu satele Dâmbovicioara și Ciocanu.[8]

În 1950, ea a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, alipindu-
i-se și satul Podu Dâmboviței de la comuna Rucăr.[9][10] M-am nascut in 1954 la Podu Dambovitei. Certificatul
este eliberat de sfatul popular al comunei Dambovicioara. E o gresala alipirea Podului Dambovitei la comuna
Dambovicioara in 1968. Poate in 1952 s-a facut alipirea. In septembrie 1951 apartinea de comuna Rucar

În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes național al așezării romane (secolele al II-lea–al
III-lea e.n.) de la Podu Dâmboviței (aflat la 1,5 km nord de sat); și Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea)
din Dealul Sasului, monument istoric de arhitectură de interes național.

În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca
monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află în Podu
Dâmboviței: podul lui Brâncoveanu (1711) și biserica „Sfinții Împărați” (1940). Un al treilea este o altă cruce
de piatră (1815) aflată în sud-vestul satului Ciocanu.
Clima

Climatul de munte are un efect pozitiv asupra abilităților de rezervă ale sistemului respirator, sistemul
circulator, imbunatateste procesele metabolice din organism. Acest fapt confirmă faptul că locuitorii din zonele
montane suferă boli coronariene, hipertensiune arterială și ateroscleroza este extrem de rară. Intensitatea
crescută a radiațiilor ultraviolete și solare este, de asemenea, atribuită factorilor pozitivi ai climatului montan.
În vara și toamna, aceste cifre sunt de patru ori mai mari decât valorile atinse pe câmpie.

Care sunt proprietatile de vindecare ale acestui climat? Insuficienta aerului ar trebui să cauzeze hipoxie, dar, în
ciuda acestui fapt, saturația de oxigen din sange, chiar creste. Dacă câmpiei, această valoare este de 90-94%, în
zonele Dambovicioarei se ridică la 96-98%.

Din iulie până în octombrie, zona meteo în principal moderat caldă, însorită zi cu zi, fără oscilații de umiditate
ascuțite, temperatura și presiunea atmosferică. În comparație cu planul, aerul este mai puțin umed și mai rece.
Datorită acestui fapt, practic nu există senzație de umflătură sau supraîncălzire, nu există nici un disconfort
termic. În aerul montan, saturat cu ioni de lumină, particulele care exercită un efect benefic asupra corpului
uman predomină.

Tare, proaspat si rece, asa este descris adesea aerul montan si asta deoarece este bogat in substante care
actioneaza direct asupra aparatului respirator. Aerosolii de la munte nu contin sarurile minerale ale marii, dar
sunt bogati, in schimb, in microparticule de polen si uleiuri volatile provenind de la paduri, in special de la cele
de rasinoase.

Vara, sub actiunea razelor ultraviolete, bradul, molidul, pinul si laricele elibereaza mai multe substante volatile
decat in restul anului si acesta este sezonul propice curei cu aerosoli montani. Poate ati observat, in zilele
calduroase, un abur care se ridica dinspre padurile de rasinoase. Acei aburi translucizi sunt de fapt uleiuri
volatile, care sunt eliberate in cantitati mari in atmosfera. Pe acele mici particule de ulei volatil se condenseaza
o pelicula fina de apa, iar acest amestec capata o sarcina electrica cu efect dinamizant. Acestia sunt aerosolii.

Aerosolii montani sunt un veritabil medicament pentru persoanele care sunt foarte sensibile la raceli si care in
sezonul rece au mereu probleme respiratorii. Persoanele care sufera de boli respiratorii cronice sau recidivante,
cum ar fi: pneumonia, bronsia, tuberculoza pulmonara, amigdalita, rinita infectioasa, ar trebui sa faca in fiecare
vara o cura cu aerosoli de padure.

Aerosolii montani le fac bine si celor care sufera de oboseala cronica, care au tulburari senzoriale in urma
lucrului excesiv la computer, precum si persoanelor sedentare. Ei le sunt recomandati si celor care sufera de
insuficienta cardiaca sau respiratorie, deoarece au efecte calmante si revigorante.

Aerosolii montani sunt recomandati si persoanelor cu diverse tipuri de tulburari de ordin psihic, cum sunt
stresul accentuat si starile depresive asociate cu insomnii.
Cura cu aerosoli montani consta in plimbari in pas lejer prin padurile de rasinoase la diferite altitudini, in
functie de afectiunea care se doreste a fi tratata:

– persoanele nervoase, cu insomnie, afectiuni cardiace usoare si hipertiroida vor efectua plimbari in padurile de
deal si podis, la o altitudine de 800m;

– persoanele obosite, stresate, astenice si anemice, cu astm, tuberculoza si hipertensiune in faze incipiente aleg
padurile din climatul subalpin, 800-1200m. Cei cu afectiuni cardiace severe au interdictie de a efectua aerosoli
la o asemenea altitudine.

Cura trebuie sa dureze minim 12 zile si se face in padurile masivelor muntoase nepoluate, cat mai departe de
asezarile urbane si pe vaile raurilor cu curgere rapida (eventual cu mici cascade), unde beneficiem de o
concetratie de ioni negativi ridicati si ventilatia aerului este foarte buna.

(de vizitat)
Aici, natura si oamenii creaza un spatiu de convietuire specific, Piatra Craiului fiind declarata parc
national si protejata de legile Romaniei.

Maretia crestei dantelate a Pietrei Craiului, al carei profil caracteristic se remarca de la mare distanta,
este imbogatita si de elementele specifice de flora si fauna - monumente ale naturii. Cel mai remarcabil
element, specific Pietrei Craiului si care nu se mai gaseste in alta parte este: garofita Pietrei Craiului.

La aceasta se adauga numeroase specii raspandite in general in masivele calcaroase: limba cerbului,
feriga de piatra, clopoteii de talie mare, muscata de munte, nemtisorul de munte, macii galbeni. Dintre
animalele care traiesc in piatra craiului sunt ocrotite capra neagra si cocosul de munte.

Raurile care coboara in muntii Fagaras, Piatra Craiului si Leaota au sapat in calcarele de aici vai inguste si
adinci, dand nastere, pe un teritoriu relativ restrans, celui mai mare complex de chei aflate la noi in tara.
Printre acestea se numara Cheile Dambovicioarei, deosebit de pitoresti si spectaculoase.

Dintre multimea de pesteri ce se gasesc in lungul Cheilor Dambovicioarei, cea mai cunoscuta si
impresionanta este Pestera Dambovicioarei. Lunga de peste 250 m, pestera are aspectul unei galerii
putin ramificate si este usor accesibila turistilor.

Cheile Dambovicioarei sunt o componenta insemnata a celui mai mare complex de chei din tara (cel axat
pe Dambovita si afluentii sai), care insumeaza peste 20 de chei, cu o lungime totala de peste 30 km.
Adancirea paraului Dambovicioara in calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei
lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, taiat in stiva de roci a podurilor calcaroase din
partea terminala a masivului. Cheile sunt de origine epigenetica, intrucat raul s-a adancit initial in
formatiuni sedimentare mai putin dure (gresii, conglomerate), iar cand a ajuns la nivelul calcarelor si-a
continuat eroziunea, generand respectivele sectoare inguste ale vailor.
Cheile propriu-zise ale Dambovicioarei, sapate pe o lungime de aproximativ 2 km in podul calcaros
dintre depresiunile Dambovicioara si Podul Dambovitei, se remarca printr-un aspect monumental,
datorita peretilor verticali sau chiar aplecati peste albie, cu inaltimi ce depasesc in unele locuri 200 m. Pe
suprafata peretilor se poate observa stratificatia calcarelor jurasice cenusii-albi-lucioase, dispuse in
bancuri groase, la partea inferioara, si calcarele albe (cretice inferioare), in placi, de la partea superioara.
Modelarea acestui tip de roci a generat in cadrul cheilor un relief calcaros de suprafata, reprezentat prin
turnuri, stanci ascutite, pereti verticali, in multe locuri surplombati, completat de un relief carstic
subteran, reprezentat in principal din pesteri. Astfel, in bazinul hidrografic al Dambovicioarei se gasesc
circa 50 de pesteri, cele mai importante fiind Dambovicioara, Pestera de la Gura Defileului, Pestera
Labirintului, etc.
Aspectele de amanunt ale morfologiei cheilor sunt completate de limbile de grohotis, care coboara din
micile culoare nivale situate la partea superioara a versantilor pana in apropierea talvegului, de mici
polite structurale si de un bogat microrelief rezidual. Mai in amonte, la confluenta cu Valea Muierii, se
taie o cheie ingusta si aproape inaccesibila, in care elementul ce se impune este succesiunea de cascade,
dupa care urmeaza un pasaj deosebit, cel numit La Galgoaie, unde apa iese cu mare viteza din munte si
se varsa imediat in Dambovicioara. Dincolo de Galgoaie incep Cheile Brusteretului, un complex carstic
mai putin spectaculos, alcatuit din Cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lunga si Cheia Stramta.
Pestera Dambovicioara
este situata in partea sudica a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucar,
pe drumul spre Cabana Brusturet - Dambovicioara se caracterizeaza
printr-un relief carstic variat, spectaculos.

Foarte frecvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre

acestea, mai cunoscuta se dovedeste a fi Pestera "Dambovicioara".
Situata in partea nordica a satului

Parcul National Piatra Craiului este situat in raza judetelor Brasov si Arges, respectiv a localitatilor
Zarnesti, Moeciu, Rucar si Dambovicioara, incluzind masivul Piatra Craiului si o zona cuprinzand Cheile
Dambovitei si Cheile Ghimbavului. Situat in Carpatii Meridionali, parcul cuprinde masivul de circa 25 km
lungime intre Zarnesti si Rucar, fiind delimitat de culoarul Bran-Rucar si raul Dambovicioara la est si sud-
est, de raurile Dambovita si Tamas la est si de raul Barsa la nord. Accesul in masiv se poate face fie prin
Plaiul Foii sau prin Curmatura.