FACULTATEA DE MARKETING POLITICI DE MARKETING

Marketingul turistic Calimanesti - turismul balnear - proiect-

Bucuresti 2007 TURISMUL BALNEAR Turismul balnear este acea parte a turismului n care motivatia destinatiei este pastrarea sau redobndirea sanatatii, folosit de o larga categorie de turisti, n mod regulat. 1. PREZENTAREA POTENIALULUI NATURAL sI ANTROPIC PENTRU TURISMUL BALNEAR Romnia are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romnesti n momentul de fata contin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie ntreaga de resurse

minerale unice sau foarte putin raspndite pe plan european: mofetele din zona Carpatilor Orientali, namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol. Climatul Romniei este n mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluznd arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin si de salina. Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente n statiunile balneare consacrate pe plan mondial, n toate cele 14 categorii de afectiuni cuprinse n Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Resursele naturale balneare ale Romniei cuprind: . ape minerale si termale de nivel international; . namoluri terapeutice cu continut de substante organice si minerale; . mofete - emanatii naturale de bioxid de carbon . lacuri cu ape mineralizate de diferite concentratii . diferite micro-climate (inclusiv cele din saline) n Romnia exista 160 de statiuni si localitati balneare care detin resurse de factori minerali de cura (ceea ce face ca Romnia sa fie una dintre cele mai bogate tari din lume, sub acest raport), din care 24 de statiuni balneare sunt de interes national, celelalte avnd un rol mai redus pe piata turistica interna si europeana. Acestea se afla n principalele zone naturale ale Romniei, ndeosebi arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, si de asemenea n zonele de cmpie, de deal si n zonele sub - carpatice. n zona Carpatilor Orientali se estimeaza ca exista 1500 de izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata.

Multe dintre aceste statiuni necesita modernizarea si dezvoltarea retelei de scurgere a apei, a sistemului de livrare, mbunatatirea retelei de drumuri n acestea, drumurile de acces, etc. Cele mai mari statiuni, incluse n circuitul international, cu un numar total de locuri cuprins ntre 2.500 si 8.500 sunt, n ordine: Baile Felix, Calimanesti-Caciulata, Baile Herculane, Sovata, Slanic Moldova, Baile Olanesti, Baile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buzias. n multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cur&# 17317d35r 259; si complexe sanatoriale moderne, n care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite n cadrul aceleasi cladiri. Statiunea balneara cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix, urmata de Herculane. Statiunea Baile - Felix, detinea cele mai multe locuri de cazare (6069 de locuri) din totalul capacitatii de cazare a turismului balnear. O componenta deosebit de importanta a structurilor de tratament constituie aparatura medicala, care, dupa cum se cunoaste, influenteaza n buna masura aprecierea turistilor asupra serviciilor medicale prestate n statiunile balneoclimaterice. Nefunctionarea multor aparate din cauza pieselor defecte, a lipsei personalului calificat pentru repararea si ntretinerea aparaturii conduce pe de o parte la aglomerarea si degradarea calitativa a tratamentelor, ca si la uzura permanenta a aparatelor n functiune, suprasolicitate de nevoia de a "face fata" cerintelor de moment. Turismul balnear din Romnia este o forma de turism social. Tot sistemul balnear se bazeaza nca pe ajutorul social. Societatile sunt preocupate de gasirea de alternative n cazul disparitiei acestei forme de turism. Aceasta forma de turism aduce o categorie specifica de turisti, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili. Turismul balnear ca si alte forme de turism din Romnia este marcat de sezonalitate. Aceasta este redusa doar n cteva statiuni de interes national. De exemplu, Calimanesti - Caciulata, datorita apropierii de Bucuresti si de alte orase importante, a dezvoltat o noua forma de turism - turismul de afaceri - prin dotarea hotelurilor cu facilitati pentru organizarea de conferinte, simpozioane si training-uri.

Agrementul balnear se dezvolta, n general, n functie de cadrul geografic, profilul statiunii si grupele de vrsta care frecventeaza statiunea. n statiunile destinate turismului international, agrementul cuprinde urmatoarele (pentru exemplificare sunt considerate statiunile Herculane, Felix, Vatra Dornei): stranduri termale n aer liber, piscine acoperite, saune, terenuri de sport, spatii amenajate pentru picnic, bowling, carusele, prtii de schi, prtii pentru saniute, telescaun, jocuri mecanice, cinematografe, biblioteci, muzee, discoteci, sali de spectacole, parcuri, piste pentru atletism, teren cros, cazinouri. n cazul statiunilor situate n apropierea marilor centre urbane, n weekend strandurile si piscinele sunt supraaglomerate, crend disconfort pentru turistii sositi n tara sau de peste hotare. n celelalte statiuni, agrementul este foarte redus sau chiar lipseste. 2. INDICATORI AI ACTIVITII TURISTICE 2.1 Capacitatea de cazare La nivelul anului 2006, capacitatea de cazare din statiunile balneare reprezinta 14,8 % din totalul capacitatii de cazare existente. n ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare n statiunile balneare, a cunoscut o scadere permanenta, n 2004 numarul locurilor fiind cu 10,7 % mai putine fata de anul 1999. Aceasta se datoreaza retrocedarilor vilelor din aceste statiuni sau trecerii unora din acestea n regim de exploatare individual. Cu toate acestea, n ultimii 3 ani, a crescut numarul de locuri n hoteluri de categorii superioare (3 - 4 stele) cu aproximativ 60% fapt ce se datoreaza fie prin construirea de noi hoteluri fie prin modernizarea si ridicarea gradului de confort a unor hoteluri existente.

Sursa: Institutul National de Statistica Ponderea hotelurilor n totalul locurilor de cazare n statiunile balneare, a crescut n ultimii ani, de la 63% n 1999 la 70,9% n 2004. 2.2. Circulatia turistica Numarul sosirilor turistilor straini n statiunile balneare, a nregistrat o scadere incepand cu anul 2004, iar numarul sosirilor turistilor n unitatile de cazare o crestere cu 8 % n 2004 fata de 2002 si apoi din 2003 pna n 2006 s-a nregistrat o scadere de 9,49%. Evolutia nnoptarilor n aceasta perioada este prezentata n figurile de mai jos:

Sursa : Institutul National de Statistica

2.3. Gradul de ocupare si durata medie a sejurului Gradul de ocupare n statiunile balneare a fost de 49,4% n 2006, fata de 49,5 in 2005, iar durata medie a sejurului a fost de 7,7 zile, fata de 8,2 zile in 2005. Turistii romni au petrecut, in medie, 7,9 zile n statiunile balneare romnesti, n 2006, fata de 8,4 zile, n 2005, iar turistii straini, 3,9 zile, fata de 4,1 zile, in 2005.

3. PIAA TURISTIC Potrivit evaluarilor, n 2006, n statiunile balneare romanesti, s-a nregistrat un numar total de 682.500 turisti, fata de 650.026 n 2005. Numarul turistilor straini a fost de 35.300, fata de 36.372 n 2005, iar cel al turistilor romni, de 650.500, fata de 613.654 n anul precedent. Numarul mare de turisti romni este realizat n special datorita programelor sociale si sindicale. n cazul turistilor straini, Ungaria ocupa primul loc, cu o treime din totalul nnoptarilor, urmata de Germania si Israel.

Sursa: Institutul National de Statistica Zona balneara are ca prima piata emitenta Ungaria cu o cota de 26,98% - tara traditional emitenta pentru zona balneara (locul 4 n perioada 1994-1999 si 2001, locul 3 n perioada 2002-2003 si 2000). A doua tara emitenta este Germania cu 19,96%, iar a treia Israel cu 18,82%, aceasta din urma fiind ntr-o pierdere de cota dupa ce n anii 19941995,1998-2001 se afla pe primul loc, iar n anii 1996-1997 si 2002-2003 pe locul al doilea (conform Anexei I) . Austria, o tara care nu s-a aflat pna acum n top, se afla n mod surprinzator pe locul 4 cu 5,13%, iar locul 5 este ocupat de Italia cu o cota de piata de 4,03%. De asemenea, merita remarcat faptul ca zona balneara concentreaza cel mai bine fluxurile de turisti straini, cele 5 tari detinnd mpreuna 74,93% din piata un procent

net superior mediei pe tara. Principalul scop al calatoriei este tratamentul, alte motivatii fiind observate n rndul categoriei de vrsta tnara si n rndul celor cu studii superioare (odihna si relaxare si distractie si divertisment). 70% din turistii statiunilor balneare au peste 50 de ani. 80% din ei vin pentru tratament. 50% cheltuiesc n statiuni sub 100 de euro pe durata ntregului sejur. 4. ANALIZA SWOT Puncte tari - existenta unor de resurse balneare unice pe plan european.; - nivelul de pregatire al cadrelor medicale din domeniu; - gama variata de proceduri de cura; - preturi reduse n comparatie cu alte tari; - existenta unor piete traditionale pentru turismul balnear din Romnia - Germania, Franta, Belgia, Israel. Puncte slabe - structuri de primire si tratament de slaba calitate; - asigurarea la un nivel scazut a serviciilor de tratament, recreere si divertisment; - infrastructura de acces, utilizare si colectare a resurselor balneare nvechita si insuficienta; - exploatarea intensiva, a substantelor si resurselor minerale din statiunile balneare; - infrastructura locala slaba ( acces, utilitati);

- mediul ambiant al statiunilor prost ntretinut, lipsa spatiilor verzi specifice si mbatrnirea parcurilor balneare; - acces dificil spre unele statiuni balneare; - dotari de agrement insuficiente care sunt supraaglomerate si creeaza disconfort pentru turisti. Oportunitati - cresterea solicitarilor pe plan international/national privind turismul balnear; - tendinta de mbatrnire a populatiei pe plan mondial; - cresterea facilitatilor specifice nu tratamentului recuperator ci de preventie - wellness; - cresterea numarului de touroperatori specializati si specialisti n turismul balnear; - atentia factorilor de decizie n politica de munca/asistenta sociala n prevenirea accidentelor si pastrarea capacitatii de efort pe perioada ndelungata; - Interesul crescnd pe plan international, mai ales, dar si national privind tratamentele traditionale; - accesarea fondurilor internationale de asistenta. Amenintari - scaderea puterii de cumparare a populatiei; - oferta similara a unor destinatii traditionale - Ungaria, Cehia; - cresterea competitiei pe plan regional prin aparitia unor destinatii noi - Croatia, Slovenia - superioare din punctul de vedere al facilitatilor; - anularea subventiilor statului, prin intermediul Casei de Pensii, pentru turismul balnear;

- conservarea unor modele de management depasite n conditiile accesului n U.E; - neconstituirea parteneriatelor public privat pentru dezvoltarea complexelor de wellness pe plan regional. 5. REVITALIZAREA OFERTEI BALNEOTURISTICE n ansamblu, Romnia are un potential bun fiind o importanta tara de destinatie turistica n viitor. Acest lucru se va realiza n conditiile n care se vor aduce mbunatatiri substantiale asupra produsului turistic si nivelului serviciilor. Diversitatea ofertei turistice din statiunile balneare este considerata ca fiind unul dintre punctele forte ale Romniei turistice. Oferta balneoturistica romneasca are o concurenta mare pe piata balneoclimatica europeana, fiind rigida, neperformanta si neadaptata la cerintele moderne ale pietii turistice. Oferta europeana de profil s-a orientat spre curele de sustinere a sanatatii, venind n ntmpinarea clientilor cu amenajari moderne de lux, ca piscine de agrement, jacuzzijet pool, sauna, sali de gimnastica, instalatii de siguranta n exploatarea acestor dotari, terenuri de sport, programe speciale, facilitati turistice etc. Unul din obiectivele de revitalizare a turismului balnear este acela a constientizarii la nivelul pietelor internationale ca Romnia este o destinatie balneoturistica de prestigiu n Europa. 5.1. Directii strategice - Extinderea n toate statiunile balneare modernizate a tratamentelor gerontologice cu medicamente originale romanesti. - Dezvoltarea unei retele de 5 parcuri balneare n prima faza pentru tratamente wellness.

- Dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali n toate statiunile balneare modernizate. - Dublarea capacitatii tuturor facilitatilor de petrecere a timpului liber. - mbunatatirea tuturor facilitatilor din statiunile balneare modernizate pentru exploatarea resurselor naturale. - mbunatatirea accesului pe cale rutiera, feroviara si aeriana, n statiunile balneare modernizate; 5.2. Actiuni - Crearea unei retele de minim 15 statiuni balneare echipate la standarde internationale si n concordanta cu tendintele pe plan international - wellness. - Includerea a trei saline n circuitul turistic international. - Reabilitarea infrastructurii necesare exploatarii resurselor minerale (de la izvoare de apa minerala la namol terapeutic) n statiunile modernizate. - Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea si ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general; - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces n statiunile balneare. 5.3. Programe Revitalizarea ofertei balneoturistice presupune eforturi financiare si manageriale deosebite. Acestea se pot realiza treptat n baza unor studii de piata si proiecte concrete, ncepnd cu statiunile necunoscute ca profil balnear pe pietele externe. Se au n vedere urmatoarele:

- Modernizarea si introducerea n circuitul turistic international a unui numar de 15 statiuni balneare. - Modernizarea infrastructurii generale si specifice la trei saline - Praid, Slanic Moldova si Slanic Prahova. 5.4.Proceduri - Amenajarea de laboratoare/cabinete speciale pentru tratamente naturiste/traditionale specific romanesti. - Construirea de bazine cu apa termala/minerala sub forma unor complexe de relaxare si odihna. - Amenajarea de trasee turistice pentru ntretinerea conditiei fizice/petrecerea timpului liber n statiuni/parcurile din statiuni si mprejurimi. - Modernizarea modalitatilor de captare a factorilor naturali de cura, a accesului la acestia si ntretinerea lor. - Construirea de structuri adaptate organizarii evenimentelor culturale n aer liber sau spatii nchise - expozitii, concerte, festivaluri de muzica etc. 6. Concluzii : Dupa o perioada de declin cauzata de neadecvarea ofertei si produselor specifice la noile cerinte si mutatii n plan motivational - turismul balnear a devenit n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, un segment major si tot mai dinamic al pietii turistice internationale. Spre acest sector se concentreaza cu tot mai multa insistenta, n tarile dezvoltate si cu traditie balneoturistica, importante mijloace materiale si umane, o implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, pentru prestarea unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un nalt nivel calitativ, pentru a putea satisface cerintele vitale ale omului modern, generate de evolutia conditiilor de viata si de starea de sanatate a populatiei.

Transformarile profunde prin care trece acest tip de turism elocvente fiind tendintele, actiunile si faptele concrete prezentate pe larg n capitolele anterioare - au drept cauza primordiala o noua viziune asupra turismului balnear, potrivit careia el trebuie privit si tratat ca "turism de sanatate". Acest nou concept care nu neaga turismul balnear ci l redefineste mbogatindu-l continutul si aria de cuprindere activnd valente neglijabile deschide astfel noi directii de actiune n vederea dezvoltarii, diversificarii sale. Constientizarea si acceptarea noii situatii de catre factorii direct implicati, inclusiv de decizie (de la agenti economici, pna la guverne) sunt dovedite de amplele proiecte de organizare si reorganizare a turismului balnear din tarile U.E., dar si de intentiile si faptele unor tari din centrul si estul Europei, fost comuniste (Ungaria, Bulgaria). Pornind de la experienta altor tari, valorificnd oportunitatile pietei internationale si exploatnd atu-urile, punctele forte ale potentialului balnear, Romnia poate adopta o strategie care sa asigure cresterea competitivitatii produsului turistic balnear. Aceasta presupune nsa eforturi de restructurare la nivelul statiunilor, echipamentelor turistice si conceptiei produsului turistic. Interesul autoritatilor nationale pentru dezvoltarea turismului n general si a turismului balnear, n special trebuie nsa sa creasca. Strategiile existente, desi au formulat o serie de obiective si principii generale de actiune, nu au fost operationale. Pentru acestea sunt necesare elemente - argumente de fundamentare, n sens tactic, a deciziilor si n acest context se nscriu sugestiile si propunerile privind obiectivele si directiile specifice. Ca urmare, o implicare mai profunda si cu mai bune rezultate a statului romn n dezvoltarea si promovarea turismului, ca o ramura strategica, asa cum este considerat de foarte multe alte tari. Totodata este necesar ca aceasta strategie sa vizeze o dezvoltare durabila, n deplina armonie cu mediul natural si cu cel socio-uman, care sa asigure n egala masura

rezultate economice benefice. Aceasta nu poate fi realizata nsa, fara existenta unei conceptii unitare, globale privind turismul balnear, elaborata la nivel macroeconomic, care sa traseze liniile directoare si sa asigure un cadru benefic realizarii strategiilor adoptate pe plan local, la nivelul statiunilor sau al ntreprinderilor turistice. In acelasi timp o corelare a strategiilor de dezvoltare la cele doua niveluri reprezinta o necesitate absoluta. Pentru aceasta este necesara nsa si implicarea autoritatilor si comunitatilor locale care sa asigure coordonarea eforturilor fiecarui agent economic n identificarea oportunitatilor de dezvoltare care sa aduca beneficii tuturor actorilor implicati. In acest sens, o atentie ridicata trebuie acordata parteneriatelor public-privat n masura sa asigure realizarea unor proiecte de anvergura. Nu n ultimul rnd este necesara o activitate sustinuta de promovare a ofertei turismului balnear romnesc pe pietele interne si internationale Miza economica a turismului international face puterea publica sa intervina tot mai mult asupra mecanismelor economice ale pietei, pentru a putea beneficia de efectele directe si indirecte ale sosirii de turisti internationali. In aceste conditii, rolul statului consta n punerea n practica a politicii economice care influenteaza direct si indirect costurile prestatiilor turistice si anume politica salariala, politica de preturi, politica de credit. Paralel, politica fiscala selectiva are adesea un scop foarte precis, care priveste direct si n mod specific sectorul turismului. Ajutorul public n finantarea investitiilor turistice are, n aceste conditii, o importanta esenta pentru a permite sectorului turistic sa joace un rol de motor n economie. Asistenta pe care puterea publica o poate acorda activitatilor turistice mbraca forme variate, mergnd de la promovarea activa a imaginii tarii la neimpozitarea

operatiilor cu caracter turistic. Desi sectorul turistic este n general considerat ca apartinnd n mod predominant initiativei private, dezvoltarea turismului este nsotita tot mai mult de coordonarea crescnda dintre politica puterii politice si investitiile din sectorul profesional. Intr-adevar, chiar prin impedimentele ce apasa asupra sectorului turistic (costul fortei de munca, costul functionarii investitiilor imobiliare), proiectele ce intereseaza pe investitori trebuie sa produca ncasari suficiente, ceea ce implica necesitatea de a lasa n sarcina puterii politice finantarea infrastructurilor de baza si de amenajare turistica.

Calimanesti

Calimanesti este un oras n partea de nord a judetului Vlcea, Romnia. Orasul se afla situat n parte de nord -est al judetului Vlcea la poalele masivului Cozia si Capatnii din Carpatii Meridionali, pe ambele maluri ale rului Olt, la iesirea acestuia din defileu, fiind la 20 km nord de resedinta judetului municipiul Rmnicu Vlcea si 80 km sud de municipiul Sibiu.Se compune din cartierele: Seaca, Jiblea Noua, Jiblea Veche, Caciulata, Cozia si Pausa. Statiunea balneo-climaterica Legenda spune ca un cioban se spovedeste calugarilor manastirii Cozia spunndu-le ca el s-a vindecat de "metehnele trupului" scaldndu-se ntr-un lac din "cmpul lui Caliman". Crede ca acest lac are "puteri ceresti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile ranite s-au vindecat". Calugarii au verificat marturia ciobanului si au gasit chiar n jurul manastirii izvoare de unde "cura piatra pucioasa". Mesteri n a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lnga manastire o "bolnita" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin sa se trateze. nsusi ctitorul manastirii Cozia domnitorul Mircea cel Batrn a venit si s-a tratat aici la batrnete. Mai trziu va veni spre vindecare si urmasul sau Matei Basarab. Pe la jumatatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomanda mparatului Napoleaon al III-lea, care suferea de o boala a ficatului , apa actualului izvor nr. 1 de la Caciulata. Apa era mbuteliata si dusa cu postalionul la Paris. De asemeni Frantz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Caciulata.

Datorita faimei apelor miraculoase statiunea Calimanesti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltarii de la catun la sat, comuna, oras, ci a trecut direct la stadiul de statiune. Frumusetea locurilor este aceea care-i determina pe marii potentati ai nceputului de secol XX sa-si construiasca splendide vile n stil elvetian, un sanatoriu si cazinouri (cladirea actualei biblioteci si unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacantelor ntr-un peisaj ncntator a Vaii Oltului, plina de verdeata si de aerul curat al muntilor. Dupa 1900 la Calimanesti se construieste "Hotel Central", dotat cu o baza de tratament, la nceput bai, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odata pacientii fac si cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se afla att la Calimanesti-Centru, ct si la Caciulata. n anul 1912, pe insula Ostrov, unica insula a rului Olt locuibila, de fapt unica insula a unui ru interior din Romnia , n cadrul mirific al unei paduri seculare de brad se construieste un cazinou n partea de sud la locul numit la Vltoare. n acest loc de-a lungul timpului au avut loc ntreceri sportive ale notatorilor locali. Deasemeni a fost amenajata o popicarie si o scena, locul prezentarii unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturistii nu numai prin prezenta cazinoului, padurii seculare si susurului cristalin al apelor batrnului Alutus. Insula a fost si este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab. De remarcat este faptul ca n anii 1975-1980, datorita lucrarilor de amenajare hidrotehnica a Oltului insula a fost supranaltata, de asemeni si schitul, nsa autoritatile de atunci au considerat ca nu este necesara si reconstructia cazinoului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toata padurea seculara a fost distrusa, aceea replantata nefiind nici pe departe de ceea ce a fost cndva. si mai mult, fara niciun respect cel putin de o ctitorie a unuia din importantii domnitori ai neamului

romnesc, ce sa mai discutam de un lacas de nchinaciune, lnga schit au construit un strand. Dupa 1989, lucrurile au intrat ntr-un fagas normal, insula fiind acum cedata schitului. Tot cu aceasta ocazie a lucrarilor hidro, au disparut si cele doua bacuri care traversau Oltul la Pausa si din insula Ostrov la fosta halta CFR, Calimanesti. Statiunea, n timp se extinde catre Caciulata unde exista izvoare termale si minerale din belsug, iar apoi catre Cozia, prin construirea de hoteluri si baze de tratament. La Pausa se afla una din cele mai mari tabere scolare si studentesti, locul unde generatii de elevi si studenti au petrecut clipe de neuitat ale vacantelor scolare. De aici au pornit n drumetii spre manastirile Turnu,Stanisoara,Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) si muntele Cozia, magnificul urs de piatra culcat pe spate. Tot neuitate au ramas si serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. Industria de baza a orasului este cea a turismului balnear.

Statiunile valcene sunt o comoara de sanatate neexploatata

Ape minerale faimoase peste hotare, aer curat, stranduri au apa termala si sarata si aer curat pe preturi convenabile Judetul Vlcea are printre cele mai multe statiuni balneare de interes national din tara, dupa Valea Prahovei. La poalele Carpatilor, dupa ce Oltul a strabatut de la izvor o lunga cale si a izbutit sa strapunga cetatea de piatra a muntilor, la departari de sub 25 de kilometri n jurul stravechiului oras Rmnicu Vlcea se afla un manunchi de statiuni balneoclimaterice cu ape minerale cunoscute de peste doua milenii si cu mprejurimi pe

care numai marea raspntie de ape, culmi si drumuri pe care se gasesc a putut sa le nfrumuseteze si sa le nscrie adnc n filele istoriei romnesti: Calimanesti - Caciulata, Olanesti, Govora, Ocnele Mari si Ocnita. Din pacate, zona nu a fost dezvoltata corespunzator practicarii turismului ca pe o afacere si nici nu a fost promovata asa cum ar fi meritat. Cu toate acestea, apele minerale din statiunile vlcene Olanesti, Calimanesti Caciulata si Baile Govora sunt faimoase n tara si peste hotare nca de cnd au fost descoperite pentru calitatile lor curative. Turistii care ajung n aceste statiuni sunt, din pacate mai ales pensionarii care obtin bilete de tratament prin casa de Pensii. Tot mai multi romni, nsa nu si mai pot permite sa plateasca un concediu la mare. Cu toate frumusetile naturale si bogatia de ape minerale, statiunile vlcene, ca si celelalte statiuni balneoclimaterice din tara au fost vitregite n ultimii ani. Doar n putine cazuri s-au construit hoteluri noi si baze de tratament moderne. n marea lor majoritate structurile de cazare au ramas cu aceeasi nfatisare pe care o aveau n anul 1989, iar singurele investitii serioase au fost facute doar de particulari. n judetul Vlcea, comparativ cu alte statiuni preturile sunt convenabile. n afara de faptul ca turistii care aleg aceste statiuni pot face o cura benefica de ape minerale, sub supraveghere medicala ei pot prinde un bronz la fel de frumos si la Olanesti, Calimanesti, Govora, sau Caciulata ca si n statiuni precum Mamaia, Neptun, Eforie, Vama Veche si altele. Aerul curat este o alta atractie a zonei. Singurul domeniu n privinta caruia statiunile vlcene sufera de ani de zile este agrementul. Turistii se plictisesc de moarte neavnd altceva de facut dect sa noate, sa stea prin baruri sau sa bea apa. strandurile cu apa termala sunt si ele foarte cautat n perioada de vara si nu numai, iar turistii care se deplaseaza cu masinile proprii profita de ocazie pentru a face si bai cu apa sarata la Ocnele Mari sau Ocnita. O perspectiva ncntatoare este oferita de mprejurimi tentante cum ar fi Muntii Cozia. Numeroasele mnastiri vlcene ofera si ele o ocazie de a evada din cotidian, Cele mai cunoscute si mai vizitate mnastiri din judet sunt Frasinei, Mnastirea Dintr-un Lemn, Cozia, Surupatele, Arnota, Bistrita sau Hurez.

Apele de la Calimanesti au fost premiate pe plan international Departe de agitatia cotidiana si dincolo de actuala lipsa a dotarii, statiunea Calimanesti-Caciulata este o oaza de frumusete si liniste. Peisajele din statiune sunt comparabile cu cele de pe Valea Prahovei, numai posibilitatile de distractie lipsesc. Situata la poalele Carpatilor Meridionali, pe malul rului Olt, Calimanesti-Caciulata este considerata perla statiunilor de pe valea Oltului. Dincolo de frumusetea locului, localitatea este cunoscuta n lume pentru izvoarele sale de apa minerala. Acestea sunt mentionate nca din relatarile privind campaniile armatelor romane. Fondatorul statiunii este medicul militar Carol Davila, care n anul 1855 a propus ca n zona Coziei sa se deschida "un stabiliment cu 50 de cazi si un hotel pentru pacienti". n 1860, apa de Caciulata, mbuteliata n sticle de un litru se vindea n farmaciile din Bucuresti si din toata tara. Statiunea dispune de 5.000 de locuri de cazare si baze de tratament. Sunt 12 izvoare de ape minerale termale si doua termale folosite n tratamentul balnear de cura interna specific afectiunilor aparatului digestiv, hepatobiliar renal, de nutritie si metabolism. La Caciulata se fac tratamente ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic si ale unor boli profesionale. Statiunea vlceana a fost, decenii la rnd, "zona zero" a turismului romnesc. Mai trziu, cnd au pus-o la dispozitia clasei muncitoare, comunistii au pastrat aceasta "perla" aproape nestirbita. Dupa 1990, nsa multe structuri de cazare au devenit umbra celor de altadata, din cauza felului cum s-a facut exploatarea. Abia prin 1994 statiunea a nceputa sa iasa din criza. Preturile sunt mici, iar conditiile de cazare sunt destul de bune pentru turistii romni. Statiunea nu ar putea face fata, nsa n acest moment pretentiilor turistilor straini. n jurul statiunii Calimanesti-Caciulata se afla Mnastirile Cozia, Stnisoara, Turnu si Schitul Ostrov. Turistii mai aventurosi pot alege un traseu care ncepe din statiune pna la cabana Cozia, situata la o altitudine de 1.600 de metri. Acum, cnd, de la un sezon la altul turismul romnesc pierde teren n fata statiunilor de pe alte meridiane,

Calimanestiul este frecventat mai ales de pensionari veniti pentru tratament si de oameni cu salarii de 5-6 milioane de lei sau putin peste. Sunt 14 pensiuni particulare n Calimanesti, care fac o concurenta serioasa hotelurilor. n sezonul de vara, predomina turistii din Oltenia, dar vin si din alte zone. Bucurestenii, clujenii si harghitenii sunt si ei niste obisnuiti ai locului. Ardelenii vin si ei n statiune, dar, de obicei sunt mai pretentiosi si aleg doar locurile unde gasesc servicii de cazare bune si mncare gustoasa. Strainii cauta si ei, de asemenea locurile unde confortul se mbina armonios cu meniurile variate si bine gatite. La Calimanesti se afla si cea mai mare baza de tratament balneo-climateric din Romnia. Baza de tratament (aflata n ministatiunea Cozia) a fost construita n 1974, chiar pe malul rului Olt. Aici se pot trata simultan aproximativ 1.500 de pacienti. Statiunea gazduieste, n fiecare vara mai multi turisti dect toata populatia stabila a orasului. SC Calimanesti - Caciulata este proprietara surselor de ape minerale din ntreaga statiune. Acum, n cadrul bazei de tratament lucreaza 8 medici si aproape 100 de asistenti medicali. S-au deschis o spalatorie ultramoderna si un laborator de cofetarie si patiserie propriu, care ofera inclusiv mncare de regim. S-au construit stranduri termale si patru piscine n interiorul bazei. Hotelurile Cozia, Caciulata si Oltul sunt unite prin culoare acoperite, astfel nct cei care ies ncalziti de la tratamentul cu ape termale sau diversele tipuri de raze sa ajunga n camerele lor fara sa iasa afara. Toate modernizarile au fost facute mai ales pentru a atrage din nou turistii straini. Statiunea este faimoasa, nsa nca din 1860, cnd apele de aici erau mbuteliate si transportate la Paris. Chiar si mparatul Napoleon al III-lea cunostea si aprecia foarte mult apele de aici. n 1869, mparatul Napoleon al III-lea a urmat o cura cu apa minerala de Calimanesti, care i-a fost expediata n Franta. n 1893, apa minerala de la Calimanesti-

Caciulata a obtinut medalia de aur la Expozitia internationala de produse alimentare si ape minerale de la Bruxelles. Din pacate, acum izvoarele atrag de doua ori mai putini turisti dect nainte de revolutie. n privinta divertismentului excursiile si plimbarile sunt singurele metode a petrecere a timpului liber. Traseele accesibile pentru drumetii, care sunt cele mai frumoase sunt si destul de grele si foarte lungi - de aproximativ sase ore, descurajante pentru multi dintre turistii pensionari. Excursiile de o zi n mprejurimile statiunii, cu autocarul sau microbuzul sunt, nsa, o buna metoda de a alunga plictiseala. Printre atractiile turistice ale zonei se numara Biserica din Ostrov, ctitorita de Neagoe Basarab si construita n anii 1518-1522, sihastria de la Turnu, unde se gaseste o biserica datnd din 1676, Mnastirea Cozia, aflata la 5 kilometri distanta de oras, datnd din anii 1387-1388. Muzeul Mnastirii Cozia adaposteste o valoroasa colectie de icoane. De fapt, pe teritoriul localitatii sunt trei mnastiri si un schit. Baile Govora - o statiune cu un climat de crutare pentru toate anotimpurile Statiunea Baile Govora este una dintre statiunile cele mai bogate n ape iodurate si bromurate din Europa (ocupa locul 2) si este, de asemenea cea mai eficienta n tratarea afectiunilor respiratorii si ORL. Statiunea este de importanta nationala, fiind deschisa n toate anotimpurile. Este renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate n clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate n magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute si utilizate nca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate, iar namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari. Apele minerale de la Govora au fost descoperite nca din anul 1874 si au fost folosite n scop terapeutic prima oara n 1879 la recomandarea medicului militar Zorileanu.

n 1887 au nceput lucrarile de sapare si de captare a izvoarelor de la Govora si sa construit un stabiliment de bai cu 29 de cabine si doua bazine. ntre 1911 si1914 s-au construit Hotelul Palace, Pavilionul Central de Bai si Cazinoul. Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii, electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole etc. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii. Statiunea este recomandata n tratamentul bolilor respiratorii, bolilor degenerative si a bolilor reumatice articulare, ca si n tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate. Apele termominerale sunt principalul factor de cura de la Govora, ca si apele pe jumatate termale de adncime de foarte mare concentratie (150 grame pe litru) utilizate n cure externe. Nu n ultimul rnd, turistii aleg statiunea Baile Govora pentru bioclimatul de crutare, recomandat pentru mai multe tipuri de afectiuni.n statiune se fac mai multe tipuri de proceduri: bai calde cu ape minerale iodurate si sulfuroase, bai cu esenta de brad, bai cu bioxid de carbon, mpachetari cu namol cald, pneumoterapie, aerosoli, electroterapie (galvanizari, curenti diadinamici, magneto diaflux, solux ultrasunete), hidroelectroterapie, kinetoterapie, masaj si mai ales cure interne cu apa minerala. Pentru petrecerea timpului liber turistii au la dispozitie mai multe piscine cu apa termala, tenis, excursii montane sau la monumente istorice si de arhitectura din zona (mnastirile Govora - Biserica Dintr-un Lemn, Bistrita, Hurez, Arnota, Cozia etc). De asemenea, romnii sau strainii care ajung n statiune au posibilitatea de a cunoaste artele si traditiile satelor nvecinate. Manastirea Cozia, Pestera Muierii, Pestera Polovragi; Trgul de ceramica din Horezu; Culele din Maldaresti; Casa Memoriala Anton Pann; parcul statiunii sunt doar cteva dintre obiectivele care pot fi vizitate n zona, Structurile hoteliere din Baile Govora dispun de 1320 de locuri de cazare n hoteluri de 12 stele si alte 430 de locuri n vile de 1-3 stele.

Statiunea poate primi peste 1400 de turisti pe serie n tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport (fotbal si tenis) , sala de spectacole, discoteca, bar de zi, cofetarii.